BusinessMagazin

Blog

  • Grila TVR3, în suspensie la CNA întrucât TVR nu a depus documentaţia privind reeşalonarea datoriilor

    CNA a analizat, în şedinţa de marţi, o solicitare a Societăţii Române de Televiziune (SRTv) privind modificarea structurii de programe a TVR 3 şi a studiourilor teritoriale ale televiziunii publice.

    La şedinţa CNA a fost prezent şi Mircea Neacşa, coordonatorul cu atribuţii de director al TVR 3.

    Potrivit acestuia, TVR 3 şi studiourile teritoriale ale televiziunii publice doresc să revină la o grilă asemănătoare cu cea din primăvară, având în vedere că în timpul verii “producţia a fost redusă”.

    “Grila de vară (a TVR 3 şi a studiourilor teritoriale, n.r.) a fost concepută pe reluări, astfel încât să fie pregătite programele pentru grila de toamnă”, a spus Mircea Neacşa.

    El a precizat că, în toamnă, TVR 3 păstrează liniile tematice pe fiecare tronson orar. “Dorinţa şi tendinţa a fost de o conturare a unei identităţi vizuale, în primul rând, a TVR 3 mai pregnante, în dorinţa de a deveni un agregator al producţiilor media teritoriale şi nu doar o platformă comună”, a explicat acesta.

    Mircea Neacşa a mai spus că, în grila de toamnă, studiourile teritoriale ale TVR îşi vor mări perioada de difuzare, care a fost redusă în timpul verii. “Dorinţa noastră este de a dezvolta produsele venite din teritoriu (…) Nu ne dorim decât să avem o structură coerentă a programelor respective”, a mai spus el.

    CNA a decis însă să nu aprobe noua structură a TVR 3 şi a studiourilor teritoriale din cauză că SRTv nu a depus certificatul fiscal din care să rezulte că nu are datorii sau, în cazul în care are datorii, documentaţia privind reeşalonarea acestora, în conformitate cu legislaţia audiovizualului.

    “Pentru” modificarea structurii de programe a TVR 3 şi a studiourilor teritoriale au votat Florin Gabrea, Valentin Jucan, Viorel Vasile Buda, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea, în timp ce “împotrivă” au votat Lorand Turos, Monica Gubernat şi Laura Georgescu.

    Potrivit articolului 51 din Legea audiovizualului, “(1) Procedura şi condiţiile de eliberare şi modificare a licenţei audiovizuale se stabilesc prin decizie a Consiliului. Solicitanţii au obligaţia să depună declaraţii notariale, emise la momentul solicitării licenţei audiovizuale, prin care societatea comercială care solicită acordarea licenţei, precum şi fiecare asociat sau acţionar care deţine o cotă mai mare de 20% din capitalul social ori din drepturile de vot ale unei societăţi titulare de licenţă audiovizuală declară pe propria răspundere dacă este investitor sau acţionar direct ori indirect la alte societăţi comerciale de comunicaţie audiovizuală, cu precizarea procentului deţinut din capitalul social al acestora, precum şi să depună certificate fiscale din care să rezulte că, la data solicitării licenţei audiovizuale, societatea care solicită acordarea licenţei nu înregistrează obligaţii restante la bugetul de stat. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) se poate acorda sau modifica licenţa în cazul în care societatea înregistrează obligaţii restante la bugetul de stat, dar beneficiază de înlesniri sau reeşalonări la plata acestora. În această situaţie, societatea este obligată să depună dovada acordării acestor facilităţi”.

  • Expoziţie de fotografii cu câini vagabonzi din România şi Marea Britanie, vernisată la Londra – FOTO

    Chiar dacă nu sunt prea des văzuţi pe străzi, în Marea Britanie există peste 100.000 de câini vagabonzi. Aceasta este realitatea tristă pe care organizaţiile care militează pentru protecţia animalelor au dorit să o aducă în atenţia publicului larg. Ei şi-au unit forţele cu o serie de celebrităţi din Marea Britanie şi cu fotograful Jo Sax pentru a lansa campania “Stray Dogs in Focus”.

    Cauza animalelor fără stăpân din Europa a ţinut prima pagină a ziarelor la începutul acestui an, atunci când România a adoptat o lege care permite autorităţilor să adune de pe străzi câinii fără stăpân şi să îi eutanasieze în număr mare. Peste 25.000 de câini vagabonzi au fost eutanasiaţi doar în Bucureşti, afirmă fundaţia Vier Pfoten.

    GALERIE FOTO

    Pe lângă imaginile realizate de Jo Sax, care a fotografiat numeroşi câini fără stăpân din Bucureşti şi din Marea Britanie, fundaţia în cauză a beneficiat în această campanie de sprijinul unor celebrităţi britanice precum scriitoarea Jilly Cooper şi actorii Steven Mackintosh şi Jason Watkins.

    Fotografiile evidenţiază vieţile dificile ale câinilor vagabonzi din România şi Marea Britanie şi modul fericit în care acestea se schimbă după ce animalele în cauză sunt adoptate de familii binevoitoare.

    Expoziţia are loc la Menier Gallery din Londra în perioada 27 octombrie – 1 noiembrie. Accesul vizitatorilor este gratuit.

  • Academia de Ştiinţe din Australia: Planul guvernamental nu va salva Marea Barieră de Corali

    Schiţa acestui plan de acţiune, dezvăluită pentru consultare luna trecută, trebuie să răspundă îngrijorărilor exprimate de Organizaţia Naţiunilor Unite referitoare la Marea Barieră de Corali, după ce UNESCO a ameninţat că o va include pe lista patrimoniului mondial în pericol de dispariţie.

    Ministrul australian al Mediului, Greg Hunt, a declarat că acel plan a fost conceput cu grija de a găsi un echilibru bun între protejarea coralilor şi dezvoltarea durabilă.

    Însă Academia de Ştiinţe din Australia a considerat că planul a ignorat impactul pe care îl are încălzirea globală şi nu rezolvă problemele care vizează calitatea apelor oceanice, dezvoltarea zonelor de coastă şi pescuitul.

    “Ştiinţa este foarte clară: bariera s-a degradat şi starea ei se înrăutăţeşte. Planul nu o va însănătoşi, nici măcar nu o va menţine în forma ei de acum care este deja slăbită”, a declarat Terry Hugues, membru al instituţiei australiene citate.

    “Planul guvernamental pare, de asemenea, prea centrat pe obiectivul pe termen scurt de a răspunde îngrijorărilor exprimate de UNESCO, decât pe provocarea pe termen lung de restaurare a barierei”, a adăugat el.

    Potrivit acestui om de ştiinţă, deşi planul a fost conceput pentru a combate deversările de ape agricole, orice progres va fi probabil inutil în faţa amplorii fără precedent pe care au luat-o operaţiunile de dragare a fundului oceanic, dezvoltarea porturilor carbonifere şi proiectul statului australian Queensland de a-şi dubla producţia agricolă până în 2040.

    Supravieţuirea Marii Bariere de Corali depinde de reducerea poluării ce provine din deversările de ape uzate şi din operaţiunile de dragare a fundului oceanic, limitarea pescuitului şi scăderea emisiilor de carbon provenite din arderea combustibililor fosili.

    Schiţa planului guvernului federal australian prevede o mai bună coordonare între diferite autorităţi, iar această propunere a fost salutată de organizaţiile ecologiste.

    Planul prevede, de asemenea, o interdicţie pe un deceniu pentru operaţiunile de dragare a fundului oceanic efectuate pentru crearea sau extinderea porturilor în proximitatea Marii Bariere de Corali – cu excepţia zonelor de dezvoltare portuară prioritare.

  • Ministerul Muncii propune majorarea cu 15,98% a indemnizaţiei pentru persoane cu handicap, din 2015

    Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a pus în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern privind actualizarea cuantumului prestaţiilor sociale prevăzute la articolul 58, alineatul 4 din Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată.

    Documentul prevede actualizarea cuantumului indemnizaţiei lunare şi al bugetului personal complementar lunar şi raportează aceste beneficii la indicatorul social de referinţă (ISR), respectiv creşterea nivelului acestor prestaţii sociale cu 15,98 la sută, începând din ianuarie 2015.

    Astfel, indemnizaţie lunară ar urma să crească de la 202 de lei la 234 de lei pentru persoanele cu handicap grav (respectiv 0,468 ISR), indiferent de venituri, şi de la 166 de lei la 192 de lei, pentru persoanele cu handicap accentuat (respectiv 0,384 ISR).

    Buget personal complementar lunar ar urma să fie majorat, din 1 ianuarie 2015, de la 91 de lei la 105 lei, pentru persoanele cu handicap grav (0,210 ISR), de la 68 de lei la 78 de lei, pentru persoanele cu handicap accentuat (0,156 ISR) şi de la 33,5 lei la 38 de lei, pentru perosanele cu handicap mediu (0,076 ISR).

    “Această actualizare reflectă indicele de creştere a preţurilor de consum pentru perioada ianuarie 2009 – decembrie 2012”, se arată în nota de fundamentare care însoţeşte documentul.

    Fondurile necesare pentru plata acestor prestaţii sociale vor fi asigurat din bugetele proprii ale judeţelor, respectiv cele ale sectoarelor municipiului Bucureşti, din transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale, prevăzute cu această destinaţie în bugetul Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

    În nota de fundamentare a proiectului se mai arată că media pe cinci ani a impactului financiar asupra bugetului general consolidat este de 297.882,26 mii lei.

    Proiectul de act normativ va fi în dezbatere publică până în 8 decembrie.

  • Prigoană ia 6 milioane de euro de la Dedeman pentru un teren de trei hectare în sectorul 3 din Bucureşti

    Cele cinci loturi de teren intravilan, în suprafaţă totală de 29.700 metri pătraţi, sunt situate pe Strada Dudeşti – Pantelimon, în sectorul 3 al Capitalei, unde funcţionează sediul central al companiei de salubritate Rosal.

    Preţul convenit între părţi este de 160 euro/metru pătrat plus TVA.

    Honorius Prigoană, fiul omului de afaceri Silviu Prigoană, deţine 67% din capitalul Rosal Grup, diferenţa fiind în posesia altor doi acţionari.

    Nici reprezentanţii Dedeman şi nici Silviu Prigoană sau fiul său nu au putut fi contactaţi până la ora transmiterii ştirii.

    Dedeman, cea mai mare companie din domeniul retailului cu materiale de construcţii şi amenajărilor interioare din România, este deţinută de oamenii de afaceri Dragoş şi Adrian Pavăl şi a încheiat anul trecut cu afaceri de 2,67 miliarde lei (606 milioane euro) şi un profit net de 288,3 milioane lei (65,2 milioane euro).

    Reţeaua Dedeman din România numără 40 de magazine, în acest an fiind deschise patru unităţi, la Sibiu, Deva, Bucureşti (Colentina) şi Târgu-Jiu. În afară de magazinul din Colentina (sector 2), inaugurat la începutul lunii septembrie, retailerul mai deţine în Bucureşti alte două unităţi, în apropiere de Şoseaua Giurgiului (sector 4) şi pe Valea Cascadelor (sector 6).

    “Strategia noastră de a construi cel puţin câte un magazin în fiecare sector din Bucureşti se concretizează astăzi cu un nou pas. Până în 2015 dorim să acoperim complet cel mai important oraş al ţării, să reducem distanţele, să fim mai accesibili, mai apropiaţi de clienţii noştri”, declara în septembrie Dragoş Pavăl, preşedintele Dedeman.

    Compania a anunţat anterior că vrea să ajungă la o reţea de 50 de magazine în România până la finele anului viitor.

  • O nouă groapă comună, descoperită în Mexic, unde autorităţile caută 43 de studenţi dispăruţi

    Noua groapă comună clandestină a fost descoperită la Cocula, în apropiere de Iguala, în statul mexican Guerrero.

    Anterior, autorităţile mexicane au descoperit 38 de cadavre într-o groapă comună situată în apropiere de Iguala. Analizele efectuate au stabilit că nu sunt cadavrele studenţilor dispăruţi din 26 septembrie.

    Autorităţile au arestat luni patru membri ai cartelului infracţional Guerreros Unidos. În total, au fost arestate 56 de persoane suspectate de implicare în cazul studenţilor dispăruţi. Printre persoanele arestate se numără circa 40 de poliţişti.

    Pe 26 septembrie, în timp ce colectau fonduri la Iguala, studenţii au fost atacaţi de poliţia locală, susţinută de membri ai cartelului Guerreros Unidos.

  • Primul soţ al Mihaelei Rădulescu, condamnat la doi şi şapte luni de închisoare

    Bogdan Rădulescu a fost arestat la începutul lunii mai, pentru că ar fi vândut bijuterii şi ceasuri purtând mărci consacrate care ar fi fost contrafăcute, dar şi pentru că nu a plătit taxele şi impozitele datorate de firma sa bugetului de stat.

    Procurorii l-au trimis în judecată pe Bogdan Rădulescu în 22 august, pentru evaziune fiscală şi punerea în circulaţie a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare şi care îl prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate.

    După aproape două luni, în 16 octombrie, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Bogdan Rădulescu la un an şi şase luni de închisoare pentru infracţiunile de care este acuzat, la care a fost adăugat un spor de pedeapsă de un an şi o lună, acesta urmând să execute, dacă pedeapsa rămâne definitivă, doi ani şi şapte luni de închisoare.

    Instanţa a menţinut, prin aceeaşi decizie, măsura arestării preventive a lui Bogdan Rădulescu.

    De asemenea, instanţa a dispus confiscarea tuturor bunurilor contrafăcute, care poartă însemnele produselor originale Swarovski, ridicate la percheziţiile făcute de procurori la firma lui Bogdan Rădulescu.

    Instanţa l-a obligat pe Bogdan Rădulescu să plătească Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală prejudicial produs, în sumă de 306.780,40 de lei. Rădulescu a mai fost obligat să plătească firmei Swarovski Aktiengesellschaft suma de 43.721,16 lei, din care care 38.423,16 lei sunt cheltuieli de judecată, iar restul sumei reprezintă daune morale şi materiale, precum şi 12.000 de lei cheltuieli judiciare către stat.

    Prin decizia instanţei au fost menţinute măsurile asiguratorii dispuse de procurori, respective indisponibilizarea tuturor sumelor aflate în conturile lui Bogdan Rădulescu şi ale societăţii B&B Marketing Online SRL, precum şi sechestrul asigurator pe domeniului www.crystalglamour.ro.

    Sentinţa poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Într-un alt dosar, Bogdan Rădulescu a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti, în iunie, la un an şi şase luni de închisoare cu executare, pentru că a pus în circulaţie produse care purtau o marcă identică sau similară cu cea a unor branduri internaţionale. Instanţa l-a obligat pe Bogdan Rădulescu să plătească părţilor civile – mai multe brand-uri de lux – echivalentul în lei a peste 8.500 de euro la cursul BNR de la data efectuării plăţii.

    Decizia din acest dosar a fost contestată în septembrie la Curtea de Apel Bucureşti, următorul termen fiind stabilit la 13 noiembrie.

  • Conferinţă “Ziua de informare privind gripa”, organizată de Mediafax, la iniţiativa OMS România

    Conferinţa, din seria “Mediafax Health Conferences”, va avea loc la Spitalul Filantropia din Bucureşti, sala Amfiteatru, începând cu ora 9.30 şi va fi susţinută de: Dr. Amalia Şerban, director adjunct, Ministerul Sănătăţii, Prof. Dr. Sorin Oprescu, Primar General Bucureşti, Dr. Adriana Pistol, Institutul Naţional de Sănătate Publică, Prof. Dr. Gheorghe Peltecu, director general, Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie Filantropia, Dr. Sandra Adalgiza Alexiu, Vicepreşedinte Societatea Naţională de Medicina Familiei, Mircea Timofte, Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor si Asistenţilor Medicali din Romania, Dr. Victor Olsavszky, şeful biroului OMS în România.

    La eveniment este invitat ministrul Sănătăţii, dr. Nicolae Bănicioiu (în curs de confirmare).

    În cadrul evenimentului vor fi abordate teme precum: strategia Ministerului Sănătăţii privind imunizarea populaţiei pin administrarea vaccinului anti-gripal, obiectivele şi planul acţiunilor de informare ale OMS cu privire la importanţa vaccinării, vaccinarea gravidelor împotriva gripei, rolul medicului de familie în informarea privind importanţa vaccinării şi monitorizarea persoanelor aflate în grupele de risc, accesul populaţiei la vaccinuri, informarea medicilor privind tipul de vaccin anti-gripal ce va fi administrat înainte sezonului gripal 2014-2015, informaţii de interes pentru populaţie privind riscurile pe care le implică gripa, comunicarea eficientă privind vaccinarea antigripală.

    Conferinţa reuneşte reprezentanţi ai autorităţilor, specialişti, asociaţii ale pacienţilor şi reprezentanţi ai presei.

    Conform estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, un procent de 5 până la 15% din populaţie este afectată anual de infecţii ale tractului respirator superior în timpul epidemiilor de gripă anuale. Gravă problemă de sănătate publică, gripa afectează toate persoanele, indiferent de vârstă, însă adulţii cu vârsta de peste 65 de ani şi copiii sub 2 ani sunt recunoscuţi ca fiind categoriile cele mai vulnerabile. Acestor li se alătură persoanele care suferă de afecţiuni cronice cardiace, pulmonare, renale, hepatice, sangvine, diabet sau boli care au efect negative asupra sistemului imunitar.

    La nivel global, gripa afectează 5% – 10% dintre adulţi şi 20% – 30% dintre copii. Cele mai multe persoane care ajung să fie spitalizate sau chiar să moară din cauza gripei sunt din grupele de risc (copiii mici, bătrânii şi persoanele cu afecţiuni grave). Anual, epidemiile de gripă generează la nivel mondial între 3 şi 5 milioane de cazuri severe de gripă şi între 250.000 şi 500.000 de cazuri de deces.

    Pentru controlul efectelor gripei asupra persoanelor, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă vaccinarea anuală înaintea începerii fiecărui sezon gripal. Vaccinarea trebuie efectuată în special de către persoanele aflate în grupele de risc între care se numără: femeile însărcinate, copiii între 6 luni şi 5 ani, persoanele trecute de 65 de ani, persoanele care au afecţiuni grave precum şi personalul sanitar.

    Pentru mai multe detalii accesaţi: http://www.mediafaxtalks.ro/category/gripa

  • Opinie Alex Vlăduţoiu, managing director Alfred Net: Produsul care străluceşte e aur?

    ALEX VLĂDUŢOIU este managing director la Alfred Net

    Chiar dacă următorii ani sunt roz în ochii analiştilor care anticipează consolidarea ponderii industriei în PIB peste nivelul de 28% şi creşterea activităţilor din servicii peste 50%, eu am sentimentul că, economic, am rămas la acelaşi nivel din anii 2009 – 2010. Speculaţiile pe baza cifrelor din orice industrie, dar şi explozia de consum generează câteva efecte sau păreri despre o oarecare revenire a crizei economice, consecinţe superficiale aş putea să le numesc pentru că, real, nimic nu s-a schimbat la nivel de dezvoltare şi creştere.

    Şi, odată cu valul acesta s-a format o mentalitate superficială, un trend al consumului continuu. Producem prea puţin şi consumăm prea mult. Şi de cele mai multe ori promovarea agresivă a produselor aduce cu sine şi pierderea, aproape de inexistenţă, a serviciilor.

    Spre exemplu, în ceea ce priveşte sistemele IT&C în România serviciile sunt neglijate, aproape că nu există din cauza produselor care primează în proiectele active. Pentru că acestea, de cele mai multe ori, îşi menţin un cost şi sunt bugetate o singură dată fără ca ulterior clientul să conştientizeze necesitatea serviciilor.

    În majoritatea cazurilor în care sunt solicitate soluţii, fie el domeniul telefoniei, al telecomunicaţiilor, al sistemelor de securitate sau ITS, ofertantul cotează echipamentele şi serviciile de punere în funcţiune. Însă cine plăteşte know-how-ul? În cele mai multe cazuri, beneficiarul, neavând specialişti, nu numai că nu este capabil să îşi creeze cerinţele şi specificaţiile tehnice, dar nici macăr pe cele operaţionale. Să nu uităm un lucru: nicio cerinţă tehnică nu poate fi generată dacă nu are la bază o cerinţă operaţională. De ce anume este nevoie să încercăm să identificăm „tool“-ul care poate deservi nevoia respectivă?

    În aceste condiţii, ofertantul trebuie să suplinească aceste lipsuri ale beneficiarului şi să ofere prin soluţia tehnică propusă cunoştinţele de proiectare şi consultanţă. Odată cu identificarea necesităţilor, ofertantul proiectează soluţia optimă din punct de vedere tehnic şi comercial, capabilă să vină în întâmpinarea nevoilor operaţionale ale clientului. Mai mult sau mai puţin, aceste servicii reprezintă consultanţă şi proiectare şi în cele mai frecvente situaţii sunt considerate „part of the job“.

    De ce? Pentru că s-a creat un obicei prost. În mod normal clientul trebuie să conştientizeze faptul că aceste servicii se plătesc şi nicidecum nu sunt „incluse“. Mergând mai departe, după ce documentul ce defineşte clar cerinţele operaţionale şi tehnice a fost realizat, clientul evaluează propunerea tehnică şi comercială. Ce cuprinde oferta? Preţul echipamentelor şi preţul serviciilor, fie de instalare şi punere în funcţiune, integrare, software development, fie de customizare. În România, în majoritatea ofertelor, ponderea preţului echipamentelor este mult mai mare decât cea a serviciilor!

    În domeniile la care fac eu referire, în speţă cele bazate pe IT&C, în afara României preţul serviciilor este mai mare sau rareori egal cu cel al echipamentelor. Pentru că acolo este clar pentru toată lumea că serviciile sunt mai importante decât echipamentele şi succesul de a avea o soluţie funcţională care să deservească nevoile operaţionale stă în capabilităţile, experienţa şi know-how-ul furnizorului.

    Revenind la capitolul „din păcate în România“, acest lucru este încă departe de a fi înţeles şi conştientizat. Aici nu îţi permiţi să ceri pe servicii şi implicit pe experienţă şi know-how cel puţin un preţ decent pentru că va exista mereu „un concurent“ care le va oferi aproape FOC (free-of-charge). De ce? Pentru că la noi echipamentele contează! Şi câştigă de cele mai multe ori furnizorul care „controlează“ producătorul. Ce contează că habar nu are să scoată tot ce e mai bun din acele echipamente atât timp cât producătorul e la mâna lui, are un cost suficient de mare şi îşi permite să îşi ofere serviciile aproape gratis clientului.

    Mai mult decât atât, serviciile de mentenanţă şi service sunt încă străine în România. De ce să le plătim dacă tot am achiziţionat Mercedesul echipamentului? Acesta ar trebui să fie Perpetuum Mobile de Speţa I a cărui funcţionare este garantată pe viaţă. Şi dacă cumva ceva se defectează, şi nu din hibe de fabricaţie, reparaţia acestuia trebuie oferită gratuit.

    De ce să plătim, spre exemplu, un software maintenance atât timp cât produsul este în garanţie? Niciun producător de software pe această lume nu oferă o garanţie mai mare de trei luni. Dar cum orice achiziţionăm, fie o veioză, fie un sistem sofisticat integrat, trebuie să aibă termen de garanţie minimum 24 luni, nu poţi avea pretenţii să ceri bani pe asemenea servicii.

    Şi în aceste condiţii, mai merită oare să împărtăşim informaţii clientului? Fireşte, nu vreau să generalizez. Nici nu este cazul. Orice pădure are uscături. Unii au înţeles, alţii o fac abia după ce se ard, alţii nu se schimbă deloc. Degeaba achiziţionăm un echipament bun, sau o soluţie bună din punct de vedere tehnologic, dacă nu a fost instalată corespunzător, dacă tot apar probleme, dacă serviciile furnizorului lasă de dorit şi ne nemulţumeşte. Nu se rezumă oare la servicii şi la calitatea lor?

    Revenind la cele scrise în articolele precedente, cerinţele beneficiarului reflectă cunoştinţele furnizorului. Modelul beneficiar-furnizor trebuie înţeles ca un parteneriat win-win. Va mai trece ceva vreme până când acest lucru va fi înţeles şi în România. Sau vom crede în continuare că tot ce străluceşte este aur?

  • CFR Marfă a disponibilizat aproape 2.300 din cei 2.500 de salariaţi propuşi spre concediere

    Până în acest moment au fost operate concedieri la sucursalele Muntenia – Dobrogea (570 salariaţi), Banat – Oltenia (622 salariaţi), Transilvania (540 salariaţi), Moldova (291 salariaţi), Centrul de Întreţinere şi Reparaţii Vagoane (207 salariaţi) şi structura centrală CFR Marfă (66 salariaţi), potrivit informaţiilor transmise de companie la solicitarea MEDIAFAX.

    “Procesul de disponibilizare se va încheia la data plecării ultimului salariat vizat a fi disponibilizat. Pot apărea diferite situaţii datorită cărora concedierea colectivă să nu aibă un termen precis de finalizare (salariaţi cu contracte individuale de muncă suspendate din diferite motive, salariaţi care şi-au depus dosarul de pensionare şi urmează să le sosească decizia de pensionare)“, au precizat reprezentanţii CFR Marfă.

    Ministerul Transporturilor a solicitat, printr-un proiect lansat recent în dezbatere, rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli CFR Marfă din acest an, în varianta revizuită veniturile fiind aceleaşi, respectiv 1,117 miliarde lei, dar cheltuielile mai mari cu 58 milioane lei, din cauza începerii cu întârziere a concedierilor colective.

    Reprezentanţii CFR Marfă au comunicat că potrivit HG 942/2013 privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 al companiei, începând cu luna martie urmau să fie concediaţi 2.500 salariaţi.

    “Astfel, au fost parcurse procedurile prealabile de concediere colectivă, conform prevederilor Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii, cu modificările şi completările ulterioare. Conform acestor proceduri în data de 7 iulie 2014 a fost notificată concedierea colectivă către Inspectoratul Teritorial de Muncă şi Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti. În data de 11 iulie 2014 salariaţii vizaţi a fi disponibilizaţi au fost înştiinţaţi în vederea încetării contractelor individuale de muncă, începând cu data de 11 august 2014”, au adăugat aceştia.

    În prezent, compania mai are 6.561 salariaţi.

    Bugetul de venituri şi cheltuieli al companiei pentru acest an, aprobat de Guvern în luna noiembrie a anului trecut, prevede venituri de 1,117 miliarde lei, cheltuieli de 1,035 miliarde lei şi un profit brut de 82 milioane lei. Compania estima că va încheia acest an cu 6.376 de salariaţi, urmând să astfel renunţe la 2.500 de angajaţi, echivalentul a 30% din personal.

    În varianta revizuită a bugetului de venituri şi cheltuieli avansată de Ministerul Transporturilor, veniturile au rămas neschimbate, însă cheltuielile sunt de 1,093 miliarde lei, mai mari cu 58 milioane lei, profitul brut fiind diminuat corespunzător, la 23,69 milioane lei.

    În nota de fundamentare a proiectului de modificare, la rubrica “Schimbări preconizate”, se precizează: “majorarea cheltuielilor de natură salarială şi a numărului de personal prognozat la finele anului 2014, ca urmare a demarării cu întârziere a procesului de concediere colectivă faţă de data prevăzută în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat pe anul 2014”.

    Potrivit variantei revizuite a bugetului, compania estimează că va încheia anul 2014 cu 6.476 angajaţi, cu 100 peste decât numărul prevăzut în bugetul iniţial.

    CFR Marfă a raportat în 2013 venituri de 984,8 milioane lei, pierderi de 262,9 milioane lei şi un număr mediu de 8.696 de salariaţi, conform informaţiilor transmise la Ministerul Finanţelor.

    Guvernul s-a angajat faţă de FMI la o restructurare agresivă a companiei CFR Marfă şi continuarea procesului de privatizare cu un investitor strategic, după ce procedura de cedare a 51% din acţiuni a eşuat anul trecut.