BusinessMagazin

Blog

  • BNR ţine încă dobânda-cheie la 7%, anticipând incertitudini la adresa inflaţiei pe fondul măsurilor fiscale aplicate pentru consolidarea bugetară şi al măsurilor de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază, dar şi din evoluţia cotaţiei ţiţeiului

    Boardul BNR perseverează în prudenţă şi menţine dobânda-cheie la 7%, pentru a zecea şedinţă consecutivă.

    Astfel, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de joi, 4 aprilie, a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, precum şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an.

    De asemenea, BNR a menţinut şi rata dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an.

    Conducerea Băncii Naţionale a mai decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, potrivit comunicatului CA al BNR privind deciziile de politică monetară.

    Totodată, banca centrală apreciază că rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni pe o traiectorie uşor mai ridicată decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din februarie 2024, în principal sub influenţa efectelor de bază şi a corecţiilor descendente ale cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, precum şi pe fondul decelerării creşterii preţurilor importurilor şi al ajustării descendente graduale a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt.

    “Incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei inflaţiei continuă să decurgă totuşi din măsurile fiscale aplicate recent în vederea susţinerii procesului de consolidare bugetară, precum şi din măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază ce a fost prelungită până la finele anului curent, dar şi din evoluţia cotaţiei ţiţeiului”, menţionează raportul BNR.

    Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară:

    Rata anuală a inflaţiei s-a mărit în linie cu previziunile în ianuarie 2024, la 7,41 la sută, de la 6,61 la sută în decembrie 2023, şi s-a redus în februarie la 7,23 la sută. Avansul faţă de finele anului trecut este atribuibil în principal creşterii ample a dinamicii anuale a preţului energiei electrice sub impactul unui efect de bază, precum şi scumpirii combustibililor şi produselor din tutun pe fondul majorării accizelor şi al măririi cotaţiei ţiţeiului.

    Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să se reducă în primele două luni ale anului 2024, dar relativ mai lent, coborând la 7,6 la sută în februarie 2024, de la 8,4 la sută în decembrie 2023. Decelerarea a avut ca determinanţi şi în acest interval efecte de bază dezinflaţioniste, corecţii ale cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază, alături de dinamica în descreştere a preţurilor importurilor. Impactul acestor factori a fost atenuat de efectele măsurilor fiscale aplicate în debutul anului curent şi de nivelul mai ridicat al anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, precum şi de transferarea, cel puţin parţială, asupra preţurilor unor servicii şi bunuri a noilor creşteri de costuri salariale, inclusiv pe fondul revigorării cererii de consum.

    Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) s-a situat la 7,1 la sută în februarie 2024, faţă de 7,0 la sută în luna decembrie 2023. Rata medie anuală a inflaţiei IPC s‑a redus însă la 9,1 la sută în februarie 2024, de la 10,4 la sută decembrie 2023. La rândul ei, rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a scăzut în februarie 2024 la 8,7 la sută, de la 9,7 la sută în decembrie 2023.

    Activitatea economică a slăbit în intensitate în trimestrul IV 2023 mai mult decât s-a anticipat, contractându-se cu 0,5 la sută faţă de precedentele trei luni, după o creştere cu 1,0 la sută în trimestrul III, evoluţii ce fac probabilă o restrângere mai pronunţată a excedentului de cerere agregată în acest interval comparativ cu cea anticipată.

    În schimb, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a mărit la 3,0 la sută în trimestrul IV 2023, de la 1,9 la sută în trimestrul III. Creşterea în termeni anuali a economiei a continuat să fie susţinută în trimestrul IV 2023 prioritar de formarea brută de capital fix, dar un aport sensibil mărit faţă de intervalul anterior a venit din partea consumului gospodăriilor populaţiei, ca urmare a redinamizării cumpărărilor de mărfuri şi servicii.

    Evoluţia exportului net a redevenit însă puternic contracţionistă în ultimul trimestru al anului trecut, în condiţiile în care variaţia anuală a importurilor de bunuri şi servicii s-a reamplificat, reintrând în teritoriul pozitiv şi devansând-o astfel pe cea a exporturilor. Drept urmare, deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent au înregistrat o creştere în termeni anuali în acest interval – după trei trimestre de comprimare –, ce a fost accentuată în cazul celui din urmă de înrăutăţirea considerabilă a soldului balanţei veniturilor primare. Pe ansamblul întregului an, ambele deficite s-au diminuat însă vizibil în raport cu valorile atinse în 2022.

    Cele mai recente date şi analize indică o creştere mai solidă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul I 2024 decât cea previzionată anterior, implicând însă o scădere a dinamicii anuale a PIB în acest interval, în condiţiile unor evoluţii divergente la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore.

    Astfel, comparativ cu ritmul mediu aferent trimestrului IV 2023, în luna ianuarie 2024, vânzările cu amă­nuntul şi-au accelerat puternic creşterea faţă de perioada similară a anului anterior, în timp ce producţia industrială şi-a reaccentuat semnificativ contracţia, iar volumul lucrărilor de construcţii a suferit un amplu declin în termeni anuali, după şase trimestre consecutive de creştere într-un ritm de două cifre. Totodată, dinamica anuală a importurilor de bunuri şi servicii a continuat să o devanseze pe cea a exporturilor, dar într-o mai mică măsură decât în trimestrul IV 2023, reintrând marginal în teritoriul negativ în ianuarie 2024. Pe acest fond, deficitul comercial şi-a temperat creşterea în termeni anuali, însă deficitul de cont curent şi-a accelerat-o considerabil, ca urmare a deteriorării balanţelor veniturilor.

    Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie şi-a reluat creşterea lunară în decembrie 2023, iar costul unitar cu forţa de muncă din industrie şi-a reamplificat dinamica anuală de două cifre în trimestrul IV 2023, în timp ce rata şomajului BIM s-a mărit uşor în debutul anului curent, după trei trimestre de relativă stagnare, la un nivel mediu de 5,6 la sută. În acelaşi timp, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp au cunoscut un reviriment în februarie-martie 2024, iar deficitul de forţă de muncă s-a majorat pe ansamblul trimestrului I 2024, pe seama evoluţiilor din servicii şi construcţii, după cum arată cele mai recente sondaje de specialitate.

    Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au rămas relativ stabile în februarie şi în prima parte a lunii martie, dar au înregistrat apoi noi mici scăderi, în timp ce randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat s-au menţinut pe o traiectorie pronunţat ascendentă, însă puternic  fluctuantă – similar evoluţiilor din economiile avansate şi din regiune –, în contextul revizuirii şi al consolidării ulterioare a expectaţiilor investitorilor privind momentul iniţierii şi amplitudinea reducerilor ratei dobânzii de către Fed, cu impact şi asupra apetitului global pentru risc. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut în februarie pe palierul mai înalt atins la mijlocul lunii ianuarie, dar a cunoscut ulterior o uşoară corecţie descendentă, revenind şi stabilizându-se în martie în preajma valorilor prevalente în trimestrul IV 2023.

    Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a reluat scăderea în ianuarie 2024, coborând până la 4,9 la sută în februarie, de la 6,4 la sută în decembrie 2023, în principal ca efect al noilor descreşteri pronunţate de ritm consemnate de componenta în valută, dar şi cu aportul temperării uşoare a creşterii creditului în lei. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a mărit la 68,7 la sută în februarie 2024, de la 68,4 la sută în decembrie 2023. 

    Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni pe o traiectorie uşor mai ridicată decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din februarie 2024, în principal sub influenţa efectelor de bază şi a corecţiilor descendente ale cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, precum şi pe fondul decelerării creşterii preţurilor importurilor şi al ajustării descendente graduale a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt.

    Incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei inflaţiei continuă să decurgă totuşi din măsurile fiscale aplicate recent în vederea susţinerii procesului de consolidare bugetară, precum şi din măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază ce a fost prelungită până la finele anului curent, dar şi din evoluţia cotaţiei ţiţeiului.

    Totodată, incertitudini şi riscuri crescute sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale şi de venituri, având ca surse, pe de o parte, execuţia bugetară din primele două luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public şi impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv şi al condiţionalităţilor ataşate altor acorduri încheiate cu CE. Dinamica salariilor din economie reprezintă un motiv de preocupare.

    Incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze însă şi războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice din Europa, îndeosebi din Germania. Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice şi ale înăspririi condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.

    Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

    În şedinţa de astăzi, 4 aprilie 2024, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

    Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.

    BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

    Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 16 aprilie 2024, la ora 15:00.

    Conform calendarului anunţat, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 13 mai 2024.

     

     

     

     

     

     

     

  • Maria Rousseva, CEO-ul BRD Groupe Societe Generale: BRD Societe Generale şi IFC, membră a Grupului Băncii Mondiale au încheiat un parteneriat prin care IFC va furniza o garanţie de risc pentru portofoliul BRD de până la 700 mil. euro. Capitalul deblocat se va îndrepta către finanţari sustenabile

    BRD Societe Generale şi IFC, membră a Grupului Băncii Mondiale au încheiat un parteneriat prin care IFC va furniza o garanţie de risc pentru portofoliul BRD de până la 700 mil. euro, a spus Maria Rousseva, CEO al BRD Groupe Societe Generale, în cadrul unei conferinţe de presă la care a participat şi Makhtar Diop, Managing Director, IFC.

    “A fost un nou acord de cooperare pentru a întări activitatea Societe Generale în finanţarea sustenabilă. Pentru noi acest acord s-a potrivit foarte bine cu strategia noastră şi am profitat de oportunitatea de a securiza portofoliul nostru de IMM-uri şi corporaţii cu suma totală de 700 mil. euro. Este un transfer de risc, ceea ce înseamnă că o parte din riscul portofoliului este acoperit de IFC. Acest lucru ne permite să eliberăm capital. Deci aceşti 700 mil. euro din portofoliu va fi tratat cu un risc mult mai mic, ceea ce înseamnă că vom avea mai mult capital pentru a putea susţine finanţarea economiei României”, a explicat Maria Rousseva.

    Ea a mai adăugat că această colaborare cu IFC va permite de asemenea să introduceă produse noi pentru finanţări inovative, printre care cel privind discrepenţa de gen în rândul antreprenorilor.

    “Având în vedere că finanţăm economia României de mult timp, aceasta făcând parte din strategia noastră, vom aloca o parte importantă din acest capital pentru a putea finanţa partea de sustenabilitate a ţării. Acest lucru include tranziţia spre energia verde, include şi alte tipuri de finanţari inovative. De exemplu, finanţarea dicrepanţei de gen, care ne va permite să introducem produse astfel încât dicrepanţa de gen pe zona antreprenoriale dintre bărbaţi şi femei să devenă mai mică. Acest lucru înseamnă că vom sprijini femeile antreprenor pentru a avea acces la finanţări mai mari şi importante. IFC ne va sprijini în acest demers”, a mai spus CEO-ul BRD Groupe Societe Generale

    Este prima tranzacţie de tip SRT în România atât pentru IFC, cât şi pentru BRD.

    „A fost un nou acord de cooperare pentru a întări activitatea Societe Generale în finanţarea sustenabilă. Pentru noi acest acord s-a potrivit foarte bine cu strategia noastră şi am profitat de oportunitatea de a securiza portofoliul nostru de IMM-uri şi corporaţii cu suma totală de 700 mil. euro. Este un transfer de risc, ceea ce înseamnă că o parte din riscul portofoliului este acoperit de IFC. Acest lucru ne permite să eliberăm capital. Deci aceşti 700 mil. euro din portofoliu va fi tratat cu un risc mult mai mic, ceea ce înseamnă că vom avea mai mult capital pentru a putea susţine finanţarea economiei României. Având în vedere că finanţăm economia României de mult  timp, aceasta făcând parte din strategia noastr, vom aloca o parte importantă din acest capital pentru a putea finanţa partea de sustenabilitate a ţării. Acest lucru include tranziţia spre energia verde, include şi alte tipuri de finanţari inovative. De exemplu, finanţarea dicrepanţei de gen, care ne va permite să introducem produse astfel încât dicrepanţa de gen pe zona antreprenoriale dintre bărbaţi şi femei va deveni mai mic. Acest lucru înseamnă că vom sprijini femeile antreprenor pentru a avea acces la finanţări mai mari şi importante. IFC ne va sprijini în acest demers”.

    BRD este dedicate construirii unei economii sustenabile în România. Menţionez că în strategia noatră Horizon 25, misiunea noastră  este de a acorda 1 mld. euro de credite verzi. Avem deja 100 mil. lei deja acordate.

    Datorită tranzacţiei cu IFC vom putea să alocăm încă 300 mil. euro în finanţări către zona energiei verde.

     

  • Ministerul Finanţelor a luat 1,29 mld. lei de la bănci, prin două licitaţii cu titluri de stat, la dobânzi de 6,04% şi 6,64%/an

    Ministerul Finanţelor a împrumutat joi suma de 1,29 mld. lei de la bănci, prin două licitaţii cu titluri de stat, la randamente de 6,04% şi 6,64% pe an.

    În prima licitaţie, Finanţele au redeschis o emisiune de obligaţiuni tip benchmark scadentă în ianuarie 2026 şi au împrumutat de la bănci suma de 891 mil. lei, peste valoarea programată de 400 mil. lei, la o dobândă anuală de 6,04%. 

    La licitaţie au participat opt dealeri primari, adică cei care au cumpărat obligaţiunile, trimiţând oferte atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor persoane fizice şi juridice. 

    Volumul total al cererii a fost de 1,53 mld. lei, din care băncile au oferit în nume şi cont propriu 1,45 mld. lei. 

    Din suma totală adjudecată, de 891 mil. lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 808 mil. lei, în timp ce ofertele necompetitive au fost 83 mil. lei.

    La cea de-a doua licitaţie, Ministerul Finanţelor a redeschis o emisiune de titluri de stat scadentă în iulie 2034 şi a împrumutat de la bănci suma de 400 mil. lei, la o dobândă anuală de 6,64%.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 469 mil. lei, din care ofertele necompetitive au însumat 65,1 mil. lei.

    Din suma totală adjudecată, de 400 mil. lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 334,8 mil. lei.

     

  • Furt de 30 de milioane de dolari dintr-un depozit de bani din Los Angeles

    Persoane necunoscute au reuşit să fure 30 de milioane de dolari dintr-un depozit de bani din Los Angeles. Banii au dispărut în timpul Paştelui, dar furtul a fost observat după vacanţă. Anchetatorii spun că este unul dintre cele mai mari furturi din istoria oraşului american.

    Hoţii au intrat în clădire prin acoperiş în noaptea din duminica Paştelui, potrivit Sky News.

    Anchetatorii susţin că foarte puţini oameni ştiau despre existenţa banilor din depozitul californian, anunţă LA Times.

    De asemenea, nu se ştie cum au reuşit hoţii să evite declanşarea alarmei.

    Furtul are loc la aproximativ doi ani după ce 22 de saci cu bijuterii şi obiecte de valoare în valoare de până la 100 de milioane de dolari au fost furaţi dintr-un camion la aproximativ 40 de mile nord de LA pe autostrada Interstate 5. Hoţii au acţionat într-o benzinărie şi nu au fost prinşi.

  • În timp ce Germania se scufundă din cauza problemelor tot mai mari, alte ţări o duc tot mai bine şi depăşesc cea mai mare economie a Europei

    Cele mai mari patru economii din sudul Europei au depăşit Germania cu aproximativ 5% din 2017, subliniind în redresarea economică a regiunii după şocurile recente, scrie Financial Times.

    Italia, Spania, Portugalia şi Grecia au adăugat împreună peste 200 de miliarde de euro la produsul intern brut – mai mult decât întreaga economie portugheză – în ultimii şase ani, în timp ce PIB-ul Germaniei a crescut cu doar 85 de miliarde de euro, potrivit unei analize realizate de compania de consultanţă Capital Economics

    Economia Germaniei abia dacă a crescut de la pandemia de coronavirus din 2020, după ce o încetinire bruscă în vastul său sector manufacturier a fost exacerbată de o creştere a preţurilor la energie de la invazia Rusiei în Ucraina.

    În schimb, ţările din sudul Europei au fost impulsionate de o revenire a turismului în urma ridicării restricţiilor impuse de pandemie, precum şi de expunerea lor mai redusă la încetinirea producţiei şi la pierderea gazului rusesc ieftin.

    Andrew Kenningham, economist şef european la Capital Economics, a declarat că economia celor mai mari patru ţări din sudul Europei a fost „acum cu peste 5% mai mare” decât cea a Germaniei.

    Dar creşterea accelerată din 2017 a inversat doar parţial terenul pierdut de la criza financiară din 2008, după care multe economii de la „periferia” zonei euro au suferit crize bancare şi au avut nevoie de ajutor în pentru criza datoriilor”.

    Performanţa relativ superioară a ţărilor din sud pare să fi ajutat Banca Centrală Europeană să menţină ritmul în ceea ce priveşte calendarul potenţialelor reduceri ale ratelor dobânzilor, majoritatea organismelor de stabilire a ratelor indicând că este posibil ca acestea să înceapă în iunie, dacă inflaţia continuă să scadă.

    Economia cu două viteze din zona euro a contribuit, de asemenea, la reducerea diferenţei dintre costurile de împrumut ale ţărilor din sudul Europei şi Germania. Diferenţa dintre randamentele obligaţiunilor pe 10 ani din Italia şi Germania – un indicator atent urmărit al stresului financiar – s-a scufundat recent la cel mai scăzut nivel din 2021.

    Se aşteaptă ca ţările din sud, inclusiv Italia şi Spania, a treia şi, respectiv, a patra cea mai mare economie din zona euro, să continue să aibă performanţe superioare în acest an, deoarece continuă să înregistreze o creştere solidă, în timp ce Germania şi alte economii din nord, cum ar fi Austria şi Olanda, rămân blocate într-un impas.

    Kenningham a declarat că se aşteaptă ca, în mod colectiv, cvartetul să se extindă cu 1% mai mult decât Germania între sfârşitul acestui an şi 2026. Dar el şi alţi economişti se îndoiesc că această tendinţă va continua mult dincolo de acest punct.

    Un studiu recent realizat de banca olandeză ING a constatat că Austria, Belgia, Franţa şi Ţările de Jos şi-au pierdut competitivitatea costurilor cu forţa de muncă din cauza creşterii rapide a salariilor din ultimii patru ani, în timp ce în Italia, Spania, Grecia şi Irlanda aceasta s-a îmbunătăţit ca urmare a creşterii productivităţii. Competitivitatea forţei de muncă din Germania a rămas stabilă.

    Un alt factor este fondul de redresare al UE, în valoare de 800 de miliarde de euro, a cărui combinaţie de granturi şi împrumuturi ieftine în schimbul unor reforme structurale care să stimuleze creşterea economică a avantajat în mod predominant ţările din sud. Italia şi Spania sunt primul şi al doilea cel mai mare beneficiar al fondului.

    Rafael Domenech, economist-şef al băncii spaniole BBVA, a declarat că creşterea economică a Spaniei a fost stimulată de un nivel ridicat de imigraţie, care a sporit forţa de muncă cu 1,1% anul trecut.

    Săptămâna trecută, cele mai importante cinci institute de cercetare economică din Germania au redus previziunile de creştere economică a ţării lor pentru 2024 de la 1,3 la 0,1 la sută. Dar au prognozat că anul viitor creşterea va reveni la 1,4%.

    Yannis Stournaras, şeful băncii centrale a Greciei, a declarat pentru FT că o mare parte din performanţa recentă a ţărilor din sud se datorează „ajustării modelului de afaceri al Germaniei la noile realităţi”, cu o energie mai scumpă şi exporturi mai mici către China, adăugând totuşi că:

     „Nu cred că acest lucru este permanent”.

    Un alt factor care a avut un cuvânt de spus asupra creşterii economiei germane a fost înăsprirea bruscă a politicii fiscale pentru a reduce deficitul bugetar al guvernului aproape de 2% anul trecut.

    În schimb, ţările din sud au menţinut o poziţie fiscală mai favorabilă, deficitul bugetar al Italiei crescând la 7,2% anul trecut.

    Italia intenţionează să limiteze cheltuielile pentru a respecta normele fiscale recent restabilite ale UE, ceea ce înseamnă că se aşteaptă ca performanţa sa superioară să se estompeze. Kenningham a declarat că aproape toată creşterea Italiei din 2019 a provenit din stimulentele fiscale costisitoare „superbonus”, dar reducerea schemei a făcut ca această expansiune să fie „nesustenabilă”.

  • România va avea un nou aquapark. Unde va fi noul loc de distracţie, care costă peste 30 mil. euro, cu o capacitate de aproape 1.000 de persoane

    Primăria municipiului Beiuş, judeţul Bihor, a accesat un proiect european de 33,5 mil. euro, TVA inclus, finanţat prin Programul Operaţional Regional Nord-Vest 2021-2027, Prioritatea 7, Obiectiv Specific 5.2, ce presupune construirea unui aquapark pe o suprafaţă totală de 50.000 mp şi cu o capacitate maximă de 900 de persoane. Durata de realizare a investiţiei este de 36 de luni, potrivit unui comunicat de presă al primăriei Beiuş.

    ’’Scopul acestui proiect este creşterea atractivităţii municipiului Beiuş şi a judeţului Bihor şi dezvoltarea economică şi socială a acestuia şi implicit a regiunii Nord-Vest, utilizând resursele turistice naturale îmbinate cu elemente de potenţial recreativ şi de loisir urban. Capacitatea complexului de agrement aquapark va fi de 900 persoane vara, respectiv 300 persoane iarna. Soluţia propusă pentru încălzire/climatizare este utilizarea unei resurse regenerabile locale, şi anume energia geoterrmală, de care dispune municipiul Beiuş’’, potrivit unui comunicat de presă transmis de primăria Beiuş.

    Operarea şi întreţinerea investiţiei va fi asigurată de Administraţia Domeniului Public Beiuş. Pentru operarea viitorul aquapark se estimează crearea a 32 de locuri de muncă.

  • EY: Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii a înregistrat în primul trimestru al anului 63 de tranzacţii, o creştere modestă faţă de T1/2023, cu o valoare estimată la 1,1 miliarde dolari. Investitorii străini şi-au accelerat prezenta, iar cei domestici au fost mai putin activi

    Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii (M&A) a înregistrat în primul trimestru al anului 63 de tranzacţii, o creştere modestă faţă de cele 61 de tranzacţii înregistrate în perioada similară din 2023, indicând totuşi o accelerare a activităţii faţă de cele două trimestre anterioare, arată o analiză EY România.

    Valoarea estimată a tranzactiilor a fost 1,1 miliarde dolari, în scădere faţă de 2,5 miliarde dolari în T1 2023.

    Cu toate acestea, valoarea raportată în acest an este cu doar 7% mai mică dacă se elimină din calcul mega-tranzacţia din T1 2023, respectiv achiziţia operaţiunilor grupului italian Enel din România de către Public Power Corporation, pentru 1,3 miliarde dolari.

    Cea mai mare tranzacţie din ianuarie-martie 2024 a fost achiziţia operaţiunilor OTP Bank din România de către Banca Transilvania pentru 375 milioane dolari.

    O altă tranzacţie semnificativă în această perioadă a fost cumpărarea a 5 parcuri industriale din portofoliul logistic al Globalworth Real Estate Investments, pentru aproximativ 184 milioane dolari, de către CTP, cel mai mare dezvoltator listat public de proprietăţi industriale şi logistice din Europa.

    De asemenea, cel mai mare producător de energie din România, Hidroelectrica, a finalizat achiziţia unor linii de business selectate ale UCM Reşiţa, tranzacţie semnată în T4 2023.

    Investitorii strategici au rămas jucătorii dominanţi, reprezentând 92% din volumul tranzacţiilor în această perioadă.

    Tranzacţiile realizate de investitorii străini (inbound) au crescut cu 21%, înregistrând 29 de tranzacţii, în timp ce jucătorii domestici şi-au redus activitatea cu 15%, la 28 de tranzacţii (comparativ cu 33, în T1 2023).

    În ceea ce priveşte ţara de origine, cei mai activi investitori au fost din Statele Unite (6 tranzacţii), urmaţi de cei din Austria (4 tranzactii) şi de cei Germania şi Olanda (fiecare înregistrând 3 tranzacţii).

    Cele mai multe fuziuni şi achizitii au avut loc în sectorul de produse de consum şi retail, respectiv 14 tranzacţii, urmat îndeaproape de imobiliare, ospitalitate şi construcţii, cu 13 tranzacţii, şi de sănătate, cu 8 tranzacţii. Sectoarele de tehnologie, şi energie şi utilităţi au urmat cu câte 5 tranzacţii fiecare.

    Baza de date de fuziuni şi achiziţii a EY pentru România exclude tranzacţiile cu participaţii achiziţionate mai mici de 15%, precum şi valoarea tranzacţiilor pentru tranzacţiile cu mai multe ţări, în cazul în care valoarea activelor specifice fiecărei ţări nu este dezvăluită.

     

  • Galaţiul are un funcţionar public virtual bazat pe inteligenţă artificială

    Primăria Galaţi a lansat un proiect inedit: un funcţionar public virtual bazat pe inteligenţă artificială. Asistentul virtual este în curs de antrenare şi testare, dar va putea oferi informaţii cetăţenilor cu privire la Urbanism, Impozite, Taxe şi Alte Venituri Locale.

    Primăria municipiului Galaţi informează că are, în premieră, un funcţionar public virtual, bazat pe inteligenţa artificială şi antrenat să răspundă la întrebări legate de Urbanism, Impozite, Taxe şi Alte Venituri Locale.

    Asistentul (funcţionarul) public virtual se află în perioada de antrenare şi testare pentru a se adapta nevoilor reale ale cetăţenilor, „seriozitatea în interacţiune fiind esenţială în obţinerea unui conţinut funcţional şi folositor”.

    Asistentul public virtual este disponibil pe portalul punctunic.primariagalati.ro.

     

  • Cseke Attila: Guvernul insistă în încurajarea traseismului politic

    UDMR a depus în Senat o propunere de modificare pentru legea de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 21/2024, care permite traseismul politic al primarilor fără ca aceştia să îşi piardă mandatul.

    Proiectul de act normativ nu a fost însă inclus pe ordinea de zi a plenului, Senatul adoptând astfel tacit şi nemodificat acest proiect, atrage atenţia Cseke.

    „După cum este cunoscut, UDMR a tras un semnal de alarmă asupra deciziei coaliţiei privind încurajarea traseismului politic, care ar crea instabilitate politică, şi ar subordona administraţia publică locală intereselor politice. Coaliţia a decis organizarea alegerilor locale în iunie, împreună cu cele europarlamentare, dar mandatul primarilor, al membrilor consiliilor locale şi judeţene, dar şi al preşedinţilor consiliilor judeţene în funcţie durează până în toamna acestui an când ar urma să preia mandatul noii aleşi locali, sau cei realeşi în funcţie. Până în 30 aprilie OUG permite traseismul politic fără pierderea mandatului primarilor”, transmite UDMR.

    „Traseismul politic este incorect faţă de alegător. Dacă un primar a fost ales în funcţie ca membru al unui partid, iar el se înscrie ulterior în alt partid, corect ar fi să îşi piardă mandatul. UDMR nu susţine traseismul politic, şi am depus, în Senat, o propunere de modificare a acestei Ordonanţe. Proiectul de lege pentru aprobarea OUG nu a fost însă inclus pe ordinea de zi a plenului Senatului, astfel fiind adoptat tacit, nemodificat. UDMR va susţine şi în Camera Deputaţilor, camera decizională în cazul acestui proiect de act normativ, necesitatea renunţării la traseismul politic. Important este cetăţeanul, şi buna funcţionare a administraţiei publice locale şi judeţene, nu jocurile politice”, a conchis Cseke Attila.

  • Google ar putea percepe taxe pentru conţinutul premium generat de inteligenţa artificială

    Compania, deţinută de Alphabet Inc, ar fi în curs de revizuire a modelului său de afaceri şi analizează posibilitatea de a plasa o parte din produsele sale de bază în spatele unui paywall.

    Ar fi prima dată când Google ar percepe taxe pentru oricare dintre conţinuturile sale.

    Google a declarat că nu are nimic de anunţat “chiar acum”.

    Potrivit Financial Times, se pare că este în analiză adăugarea anumitor funcţii de căutare cu inteligenţă artificială la serviciile sale de abonament premium care oferă deja acces la noul asistent de inteligenţă artificială numit Gemini, versiunea Google a chatbotului viral ChatGPT.

    Se pare că directorii nu au luat încă o decizie cu privire la momentul în care sau dacă vor merge mai departe cu această tehnologie, dar FT a afirmat că inginerii dezvoltă know-how-ul necesar pentru a implementa serviciul.

    Motorul de căutare tradiţional al Google va rămâne gratuit, dar va continua să apară cu reclame alături de conţinutul căutat, pe care îl vor vedea şi abonaţii, a precizat FT.

     

     

    Translated with DeepL.com (free version)