BusinessMagazin

Blog

  • Mai vor tinerii din România să lucreze în fabrici?

    Tudor, olimpic la informatică, a ales să studieze la Cambridge, dar s-a întors în ţară şi reuşeşte astăzi să susţină elevi de liceu în proiecte care dezvoltă roboţi şi cu care aceştia participă la competiţii internaţionale. Teodora a studiat economia în Olanda, dar s-a întors să-şi continue studiile la master în România şi spune astăzi că a fost cea mai bună decizie. România are mii de tineri care pot contribui la schimbare, dar ca politici publice nu face mare lucru să-i păstreze. Şi totuşi, dintre sutele de elevi plecaţi în afară, unii se întorc.

    Încă din liceu suntem încurajaţi să plecăm la studii în afara ţării, să explorăm oportunităţi, să călătorim. Este un lucru foarte bun, pe care îl recomand la rândul meu tinerilor. Învăţământul din România este foarte teoretic, şi asta înseamnă că pune o bază solidă ca să putem construi în viitor. În acelaşi timp, experienţa multiculturală, oferta educaţională, este mai dezvoltată în afară. Sunt motive pentru care am optat să studiez economia în Olanda, însă mi-am dorit să mă întorc acasă”, spune Teodora Tricorache, studentă într-un program de master la Facultatea de Administrarea Afacerilor cu Predare în Limbi Străine (FABIZ) din cadrul ASE Bucureşti. „România este o economie emergentă, în creştere.

    Există spaţiu pentru tineri, pentru antreprenoriat, pentru companiile independente să crească mai mult şi să se extindă în afara graniţelor. Oportunităţile pe care le are România astăzi nu există în alte ţări din Europa”, crede ea. Teodora s-a întors în România în 2022, după patru ani de studii în Olanda, la Rotterdam School of Management, Universitatea Erasmus, una dintre cele mai bine cotate şcoli de afaceri din Europa, iar astăzi afirmă că a fost cea mai bună decizie. „M-am întors de doi ani în ţară, m-am şi angajat în timpul masterului, şi pot să spun că rata mea de creştere în plan profesional este mult mai mare aici faţă de perioada în care am stat în Olanda.”

    Peste 35.000 de studenţii români învaţă în prezent peste hotare şi între 3.000 şi 5.000 de tineri pleacă anual la facultăţile din străinătate, potrivit celor mai recente date furnizate de platforma de consiliere pentru acces la studii în străinatate Youni. Răzvan Rughiniş, profesor de securitate cibernetică la Politehnica Bucureşti, şi care în 2013 a înfiinţat programul Innovation Labs alături de antreprenorul Andrei Pitiş, consideră că decizia tinerilor de a pleca din ţară la 18 ani, pentru a studia în străinătate, este de cele mai multe ori una impulsivă, luată în lipsa unor informaţii concrete cu privire la ce are de oferit sistemul de învăţământ românesc în raport cu cel internaţional. „Principala competiţie a universităţilor locale nu sunt celelalte universităţi din România, ci imaginea adesea exagerată a învăţământului european şi internaţional.

    Decizia pe care mulţi dintre tinerii din liceu o iau atunci când pleacă la studii în străinătate se suprapune peste o imagine negativă pe care aceştia o au despre învăţământul local, şi care, de cele mai multe ori, este aşa din lipsă de documentare”, crede el.

    Din perspectiva Teodorei însă, parteneriatul public-privat între facultăţi a reprezentat un exemplu de bune practici pe care l-a apreciat foarte mult în timpul petrecut la studii în Olanda. De altfel, apropierea studenţilor de mediul privat, de viitorul angajator, reprezintă un mare plus în curriculum de pregătire din afară spre deosebire de modul în care se desfăşoară lucrurile din acest punct de vedere în majoritatea universităţilor din România.

    Tinerii aleg să plece în străinătate şi pentru oportunităţile care apar după ce termină studiile, mai ales în cazul absolvirii unor facultăţi tehnice. „Afară, industria este foarte aproape de mediul economic”, punctează şi Tudor Avram, licenţiat în Computer Science la Universitatea Cambridge din Anglia şi care, în 2018, s-a întors în România în urma unei oferte generoase de angajare care i-a oferit şi posibilitatea de a lucra remote. În paralel, el a început să colaboreze din poziţia de mentor în programul FIRST Tech Challenge, competiţia de robotică cu tradiţie în SUA, adusă în România de asociaţia Naţie prin Educaţie, care se adresează elevilor din clasele 7-12, şi care constă în proiectarea, construirea şi programarea unui robot. „Statistic, 60% dintre elevii care au trecut prin echipa noastră, în ultimii şase ani, au ales să studieze în străinătate. Majoritatea în Olanda, dar avem şi studenţi în SUA, la Harvard şi Yale.”

    Şi, totuşi, profesorul Rughiniş susţine că, cel puţin în zona tehnică, învăţământul local oferă perspective valoroase.  „Dacă vrei să faci inginerie, ingineria este despre laboratoare, despre experienţă practică. Uită-te câte ore de laborator sunt în curriculum, uită-te care este dimensiunea formaţiilor de lucru. Pe metrici concrete, învăţământul românesc stă extraordinar de bine, mult peste toate ofertele europene, dar din păcate este un lucru pe care nu reuşim să îl transmitem.” De partea cealaltă a baricadei, fabricile din România au început să adopte în ultimii ani o strategie proactivă în pregătirea forţei de muncă tinere, multe dintre ele recunoscând necesitatea de a se implica direct în formarea noilor generaţii de specialişti. Confruntate cu o medie de vârstă a angajaţilor de peste 50 de ani, companiile nu mai stau doar să se plângă de deficitul de tineri în industrie, ci au început să colaboreze activ cu liceele şi universităţile şi să investească în şcoli duale. „Problema lipsei resursei umane o experimentăm toţi.

    Avem 2.500 de angajaţi în cadrul grupului, şi este din ce în ce mai greu să recrutăm oameni. A devenit o misiune să investim şi să şcolim potenţialii angajaţi. Deşi am demarat multe programe de învăţământ dual atât la nivel de liceu cât şi la nivel universitar este clar că problema a devenit deja una sistemică”, spune Radu Timiş Jr, CEO al producătorului de mezeluri CrisTim, cu afaceri de 230 mil. euro. Bogdan Cernescu, Head of Corporate Banking la BCR şi membru în Confederaţia Patronală Concordia, organizaţie care aduce împreună aproape 2.200 de firme cu capital românesc şi străin, cu peste 330.000 de angajaţi, consideră că statul ar trebui să înceapă să dezvolte programe de educaţie robuste şi să creeze oportunităţi atrăgătoare pentru generaţiile tinere, ca acestea să îşi construiască viitorul acasă. Un studiu publicat recent de Eurofound – Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă notează că un procent de 23% dintre tinerii români plănuiesc să se mute în altă ţară în următorii trei ani. „Trebuie să să începem să dezvoltăm programe educaţionale astfel încât să cultivăm inteligenţă şi să convingem generaţiile care vin din urmă să rămână în ţară”, spune Bogdan Cernescu.

    Statistica consemnează o creştere a numărului de angajaţi în economie, în primele două luni din 2024, până la un număr de 5.140.000 faţă de 5.116.000 în decembrie 2023. În industrie, numărul de angajaţi a ajuns la 1.296.000 în februarie 2024, cu 17.000 de angajaţi în plus faţă de finalul anului 2023. Raportat la 2007, anul aderării Românei la Uniunea Europeană, în industrie există însă o scădere de aproape 250.000 a numărului de angajaţi. Declinul cel mai mare l-a înregistrat  industria de îmbrăcăminte şi încălţăminte, un sector de bază pentru economie şi exporturi în anii ’90 şi 2000.

    Aici, numărul angajaţilor a scăzut cu 136.000 în ultimii 17 ani, până la 73.300. Şi în industria alimentară, care ar trebui să fie un motor de creştere pentru România luând în considerare producţia agricolă (România se află în top 5 producători de grâu şi porumb din UE, fiind cel mai mare exportator de porumb în sezonul 2022-2023 şi al doilea cel mai mare exportator de grâu, conform datelor Eurostat – n. red.), există o scădere de 8.000 de angajaţi faţă de 2007, până la 177.200 de salariaţi, potrivit datelor INS. „Este important ce face statul şi cum ne poate ajuta în pregătirea angajaţiilor pentru meseriile existente, dar şi ale viitorului. Ca angajator, avem un rol important în a investi în oameni, dar şi statul trebuie să creeze baza solidă de învăţământ care să favorizeze apetenţa tinerilor de a se integra într-un sistem de lucru”, spune Radu Timiş Jr. Liberty Galaţi, cel mai mare producător de oţel integrat din România, este un alt exemplu în felul în care înţelege să se implice în formarea noilor generaţii de specialişti.

    „La Galaţi suntem în al doilea an de când am demarat un program de învăţământ dual. Avem un număr important de clase. Am ales să ne focusăm pe meseriile tradiţionale, cum ar fi cea de electrician, de exemplu. Este foarte dificil să găsim astfel de specialişti în piaţă, şi ne batem pentru ei cu companii din industrii foarte variate. Evident că mentalitatea tinerilor de a căuta un viitor mai bun în altă parte există şi probabil că va mai dura câţiva ani până se va schimba, dar trebuie să începem să implementăm programe care să sprijine tinerii în dezvoltarea carierei lor, să le susţină loialitatea faţă de piaţa de muncă de aici”, concluzionează Radu Ionescu, directorul general al companiei.    ■

     

    „România este o economie emergentă, în creştere. Există spaţiu pentru tineri, pentru antreprenoriat, pentru companiile independente să crească mai mult şi să se extindă în afara graniţelor. Oportunităţile pe care le are România astăzi nu există în alte ţări din Europa.”

    Teodora Tricorache, studentă într-un program de master la Facultatea de Administrarea Afacerilor cu Predare în Limbi Străine (FABIZ) din cadrul ASE Bucureşti

     

    „Principala competiţie a universităţilor locale nu sunt celelalte universităţi din România, ci imaginea adesea exagerată a învăţământului european şi internaţional. Decizia pe care mulţi dintre tinerii din liceu o iau atunci când pleacă la studii în străinătate se suprapune peste o imagine negativă pe care aceştia o au despre învăţământul local, şi care, de cele mai multe ori, este aşa din lipsă de documentare.”

    Răzvan Rughiniş, profesor de securitate cibernetică la Politehnica Bucureşti

     

    „Trebuie să să începem să dezvoltăm programe educaţionale astfel încât să cultivăm inteligenţă şi să convingem generaţiile care vin din urmă să rămână în ţară.”

    Bogdan Cernescu, Head of Corporate Banking, BCR

     

    „Afară, industria este foarte aproape de mediul economic.”

    Tudor Avram, licenţiat în Computer Science la Universitatea Cambridge din Anglia

     

    „Avem 2.500 de angajaţi în cadrul grupului, şi este din ce în ce mai greu să recrutăm oameni. A devenit o misiune să investim şi să şcolim potenţialii angajaţi. Deşi am demarat multe programe de învăţământ dual atât la nivel de liceu cât şi la nivel universitar este clar că problema a devenit deja una sistemică.”

    Radu Timiş Jr, CEO al producătorului de mezeluri CrisTim

     

    „La Galaţi suntem în al doilea an de când am demarat un program de învăţământ dual. Avem un număr important de clase. Am ales să ne focusăm pe meseriile tradiţionale, cum ar fi cea de electrician, de exemplu. Este foarte dificil să găsim astfel de specialişti în piaţă, şi ne batem pentru ei cu companii din industrii foarte variate. Evident că mentalitatea tinerilor de a căuta un viitor mai bun în altă parte există şi probabil că va mai dura câţiva ani până se va schimba, dar trebuie să începem să implementăm programe care să sprijine tinerii în dezvoltarea carierei lor, să le susţină loialitatea faţă de piaţa de muncă de aici.”

    Radu Ionescu, director general, Liberty Galaţi

  • Grupul de companii farmaceutice Direct Pharma Logistics, cofondat de Octavian Iacob, îşi extinde operaţiunile de distribuţie de medicamente în Bulgaria şi pregăteşte intrarea pe piata din Republica Moldova în 2025

    Grupul de companii farmaceutice Direct Pharma Logistics, format din Direct Pharma Logistics, Pharmalink şi Farmatop, îşi extinde operaţiunile de distribuţie de medicamente în Bulgaria şi pregăteşte intrarea pe piata din Republica Moldova în 2025.

    „Misiunea noastră este aceea de a facilita accesul pacienţilor din Bulgaria la medicamente şi soluţii inovative care nu sunt disponibile pe piaţa din Bulgaria, din diferite motive legate de strategiile companiilor şi a autorităţilor din ţările respective. De aceea, am decis să ne implicăm în acest proces, să acoperim cât mai multe dintre verigi: înregistrarea produselor, promovarea lor, importul si distribuţia acestora”, spune Octavian Iacob, Cofondator Direct Pharma Logistics.

    Grupul tinteşte o creştere anuală de minim 10% a afacerilor şi menţinerea indicatorului EBITDA la nivel de două cifre.

    Conform declaraţiilor Uniunii Farmaceutice Bulgare, deşi numărul de farmacii este aproape dublu faţă de media europeană, există un deficit important din perspectiva numărului de farmacişti şi un deficit major de medicamente.

    „Vom lucra îndeaproape cu producătorii bulgari pentru lansarea de produse noi pe piaţa din Romania. Un alt obiectiv este de a înţelege mai bine nevoile autorităţilor, medicilor şi pacienţilor din Bulgaria”, spune Marius Mincă, CEO al companiei Pharmalink.

    Pentru început, structura comercială a organizaţiei din Bulgaria va fi formată dintr-un director general, în persoana lui Marius Cănălău, un farmacist şef, un legal adviser şi 4 reprezentanţi medicali, iar activitatea de depozitare, logistică şi distribuţie va fi coordonată de partenerul local al grupului, compania bulgară Medex.

    „Pentru producătorii cu care noi colaborăm, un mare avantaj este reprezentat de simplificarea accesului în alte pieţe învecinate cu România, unde aceştia nu sunt prezenţi în acest moment. De asemenea, vom putea negocia si semna contracte de exclusivitate cu viitori parteneri care îşi doresc sa acceseze mai multe pieţe printr-un singur partener. De-a lungul celor 10 ani de activitate, ne-am confruntat cu această solicitare din partea unor companii partenere şi mereu ne-am dorit extinderea şi pe alte pieţe. Am vrut însă mai întâi să ne consolidăm ca grup, să căpătăm experienţa pe care azi o avem, aşadar a venit momentul să ne desfăşurăm activitatea în mai multe zone din Europa”, a adăugat Octavian Iacob, Cofondator Direct Pharma Logistics.

    În primul trimestru al anului 2024, Direct Pharma Logistics a avut o cifră de afaceri de 11 milioane de euro, cu 13% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Grupul de trei companii împlineşte anul acesta 10 ani de activitate şi are o echipă de 100 de membri.

     

  • Vremea se răceşte miercuri în Capitală. După-amiaza sunt aşteptate ploi

    Vremea se răceşte miercuri în Capitală, iar în cursul după-amiazei sunt aşteptate ploi, se arată în prognoza specială pentru Bucureşti, emisă de ANM.

    Miercuri, până la ora 23.00, vremea se va răci semnificativ în Bucureşti, astfel că temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 27 de grade.

    Cerul va fi temporar noros, iar după-amiaza va creşte probabilitatea pentru averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului.

  • Sondaj CEC Bank: Aproximativ 66% dintre români îşi vor petrece concediul în România, iar 1 din 4 spun că bugetul este de 1.000-3.000 lei. Pentru 21% cheltuielile pot ajunge la 6.000 lei

    Aproximativ 66% dintre români îşi vor petrece concediul în România, iar 1 din 4 români spun că bugetul alocat anul acesta pentru vacanţă variază  între 1.000 – 3.000 lei, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro. 

    Când vine vorba despre bugetul alocat anul acesta pentru vacanţă, 10,5% dintre respondenţi au menţionat că vor aloca sub 1.000 lei, aproape 26% au răspuns între 1.000 – 3.000 lei, 21% vor aloca între 3.000 – 6.000 lei, circa 14% şi-au programat între 6.000 – 10.000 lei, iar peste 7% intenţionează să cheltuiască peste 10.000 lei.

    La întrebarea – Unde îţi vei petrece vacanţa anul acesta? – o treime dintre români spun că la mare, iar 27% au răspuns la munte, în timp ce aproape 7% îşi vor petrece vacanţa la rude/la ţară.

    Totodată, peste 31% dintre respondenţi afirmă că îşi vor petrece vacanţa în străinătate.  

    În ceea ce priveşte rezervările pentru vacanţă, 81% dintre români spun că se ocupă personal de acest aspect, în timp ce aproximativ 19% dintre ei apelează la serviciile unei agenţii de voiaj. 

    Pentru 40% dintre participantii la sondaj vacant ava avea 7 zile, iar un procent apropiat, 38%, spun că vor merge doar 3-4 zile.  Aproximativ 12% vor pleca 10 zile, iar puţin peste 6% vor petrece 14 zile sau chiar mai mult în vacanţă. 

    Odihna reprezintă principalul motiv pentru 55% dintre românii care merg în vacanţă, în timp ce peste 31% dintre respondenţi declară că vor îmbina utilul cu plăcutul. Pentru 13,5% vizitarea obiectivelor turistice este principalul motiv pentru care merg în concediu în timp ce mai puţin de 1% dintre români au declarat că merg în vacanţă pentru cumpărături.  

    La întrebarea – Îţi achiziţionezi online biletele la obiectivele turistice? – peste 42% dintre respondenţi afirmă că îşi cumpără biletele online în timp ce aproape 58% spun că nu fac acest lucru şi preferă să le achiziţioneze direct de la casele de bilete. 

    Sondajul a fost realizat online, de comparatorul financiar FinZoom, la cererea CEC Bank, pe un eşantion de circa 1.200 de respondenţi din toată ţara, reprezentativ pentru utilizatorii de internet. 57,7% dintre respondenţi sunt salariaţi, 83,99% locuiesc la oraş, 37,86% au studii superioare.

     

  • Metrorex a cumpărat 14 kilometri de şină nouă pentru magistralele 1 şi 2

    Metrorex a anunţat miercuri că cumpărat 14 kilometri de şină nouă pentru magistralele 1 şi 2. Înlocuirea şinelor se va face pe timpul nopţii, fără afectarea traficului, a transmis compania.

    Potrivit Metrorex, şina nouă de tip Vignol va înlocui şina cu capacitate portantă depăşită de pe magistralele 1 şi 2.

    „Ansamblul de şine are o greutate impresionantă de 752 de tone şi o rezistenţă la tracţiune mult mai mare. Personalul Metrorex a descărcat convoiul cu cele 114 de bucăţi de şină în Depoul Berceni. Din depou, şina va fi transportată pe amplasament, în zonele unde se va realiza înlocuirea”, arată compania.

    Conform acesteia, lucrările vor contribui la sporirea siguranţei şi confortului pasagerilor pe timpul călătoriei cu metroul.

    „Lucrările de înlocuire a şinei se vor realiza pe timp de noapte, fără afectarea circulaţiei trenurilor de metrou. Operaţiunea de refacţie a căii de rulare se va derula în trimestrul IV al anului 2024”, susţin reprezentanţii Metrorex.

  • TAROM cumpără două avioane Boeing 737 MAX 8

    Compania TAROM a anunţat miercuri semnarea contractului de leasing pentru achiziţia a două aeronave Boeing 737 MAX 8 cu CDB Aviation, subsidiara irlandeză a CDB Financial Leasing Co., Ltd.

    Cele două aeronave fac parte din procesul de modernizare a flotei TAROM şi vor fi livrate în perioada decembrie 2025 – ianuarie 2026.

    Noile aeronave vor avea o capacitate de 189 de locuri.

    „Colaborarea cu CDB Aviation susţine planurile noastre pentru modernizarea flotei TAROM, iar cele două aeronave Boeing 737 MAX 8 ne vor ajuta să creştem eficienţa operaţională şi să oferim pasagerilor noştri o experienţă de zbor superioară. Apreciem expertiza şi sprijinul partenerului nostru pentru această investiţie, o parte importantă a planului de dezvoltare, în care modernizarea flotei este un element cheie pentru îmbunătăţirea performanţei comerciale şi a perspectivei de creştere. Aşteptăm cu nerăbdare să le introducem în programul nostru de zbor”, a declarat Costin Iordache, director general al TAROM.

    Conform unui comunicat al companiei, achiziţia de aeronave noi este o măsură care face parte din planul de redresare a TAROM şi a fost o condiţie de bază pentru aprobarea ajutorului de stat de către Comisia Europeană.

  • Bursă: Ministerul Energiei vrea ca Nuclearelectrica să continue proiectul bazat pe tehnologia reactoarelor modulare mici şi să majoreze la 243 mil. dolari plafonul creditului acordat filialele RoPower Nuclear doar dacă finanţarea nu poate fi asigurată din alte surse

    Compania de stat Nuclearelectrica (SNN), singurul producător de energie nucleară din România, a anunţat primirea unei solicitări din partea Ministerului Energiei pentru completarea ordinii de zi a Adunării Generale a Acţionarilor din 18 iulie, potrivit unui raport publicat la Bursa de Valori. 

    Printre aceste puncte se numără continuarea proiectului bazat pe tehnologia Reactoarelor Modulare Mici, după ce în AGA din aprilie statul român s-a abţinut de la vot, şi majorarea plafonului la 243 mil. dolari  de la Nuclearelectrica (creditor) către filiala RoPower Nucleare (împrumutat) cu menţiunea că accesarea se va face de “numai în măsură în care nu se va putea asigura finanţarea Proiectului SMR de la Doiceşti din alte surse (capital social, generat prin modificarea structurii actionariatului RoPower Nuclear, sau împrumuturi/credite bancare sau alte surse de finanţare) şi, oricum, numai până la identificarea unor astfel de alte surse de finanţare”, se arată în raportul publicat la BVB.

    Un alt punct pe ordinea de zi vizează ,andatarea Consiliului de Administraţie al RoPower Nuclear să poată decide, în limita valorii totale aprobate pentru etapele FEED Faza 2 Offshore şi FEED Faza 2 Onshore, modificarea structurii bugetului contractelor aferente acestora, precum şi alte modificări minore, în structura şi conţinutul acestor contracte, rezultate ca necesare în urma negocierilor dintre RoPower Nuclear şi partenerii contractuali, cu încadrarea în bugetul total alocat şi aprobat pentru Proiect şi corelat cu disponibilitatea resurselor de finanţare.

    Nuclearelectrica are o capitalizare bursieră de 13,7 mld. lei. De la începutul lui 2024 acţiunile s-au depreciat cu 7,5%.

     

  • Cine este Electromontaj, compania care a câştigat un contract de retehnologizare la Hidroelectrica de 188 mil. euro

    Compania Electromontaj SA a terminat anul trecut cu o cifră de afaceri de circa 673 de milioane de lei, cu 52% mai mare faţă de cel din 2022, arată datele de pe platforma Termene.ro. Din grupul Electromontaj fac parte companiile Emfor, Iproeb, Electrotehnica şi Hidroconstrucţia. Companiile membre au unităţi de producţie proprii în Bucureşti (Fabrica de Stâlpi Metalici Zincaţi) şi în Câmpina (Fabrica de Cleme şi Armături). Din grup mai face parte şi Staţia de Încercări Stâlpi, din Bucureşti, destinată testării stâlpilor de înaltă tensiune. Electromontaj este una dintre cele mai importante companii din domeniul proiectării şi realizării de lucrări energetice.

    La finalul anului 2022, compania avea circa 772 de acţionari, dintre care 769 de acţionari erau persoane fizice, iar trei acţionari erau persoane juridice.

  • Selecţionerul Iordănescu după înfrângerea cu Olanda: „Am închis o poveste frumoasă”

    România a pierdut marţi partida cu Olanda din optimile de finală ale Euro 2024, scor 3-0, punând astfel capăt unui parcurs notabil în competiţie. La finalul meciului, selecţionerul Edward Iordănescu a oferit câteva declaraţii emoţionante.

    „Astăzi am închis o poveste frumoasă, o poveste începută acum doi ani, cu o calificare de pe primul loc în grupa în care am întâlnit echipe solide, precum Elveţia, şi pe care echipa naţională a încheiat-o neînvinsă. O poveste pe care am continuat-o aici, în Germania, alături de suporterii echipei naţionale, veniţi în număr mai mare ca oricând. Echipa a făcut eforturi fantastice şi am reuşit să câştigăm grupa,” a spus Iordănescu.

    „Se închide drumul nostru la Euro şi rămânem cu foarte multe lucruri bune. Există şi o tristeţe, pentru că ne doream mai mult şi am dat tot ce am avut, în seara asta, cum am dat în fiecare seară în care am ieşit pe teren. Mulţumesc băieţilor, mulţumesc suporterilor, mulţumesc celor de acasă, mulţumesc tuturor românilor din întreaga lume care au susţinut echipa naţională. Regret că nu ne-am putut ridica la nivelul lor, pentru că ei sunt campionii Europei, noi din păcate nu am reuşit să facem asta.”

    Întrebat ce are nevoie România pentru a trece la nivelul următor, selecţionerul a subliniat importanţa muncii şi a învăţării din experienţe: „Într-o lună de vară nu poţi să compensezi zeci de luni de diferenţe. Trebuie să muncim şi să ne inspirăm din ce a făcut echipa naţională. Românii şi fotbalul românesc trebuie să rămână cu nişte lecţii clare. Românul când e unit cu românul poate să muncească bine. Românul când e hotărât poate să producă lucruri deosebite. Românul, când crede în visul lui şi dă totul pentru el, poate să producă lucruri fantastice.”

    Iordănescu a continuat cu un mesaj de unitate şi speranţă: „Hai să facem din această unitate, din această fantastică coeziune, între români, alături de echipa lor naţională, de ce nu, un nou început.”

    Întrebat dacă poate duce naţionala la un Mondial, selecţionerul a evitat să ofere un răspuns concret, dar a exprimat încredere în viitor: „Echipa naţională îşi cunoaşte drumul, ştie ce are de făcut, poate să crească în continuare. La echipa naţională am dezvoltat principii şi valori şi un spirit care sunt sigur că nu se va mai pierde.”

    Iordănescu a promis că după o pauză pe care o va lua alături de familie, va reveni pentru a discuta viitorul său cu conducerea Federaţiei Române de Fotbal, contractul său în fruntea naţionalei ajungând la capăt după evoluţia la Euro 2024.

     

  • O POVESTE DE SUCCES: IPROEB Bistriţa raportează profituri record în T1 2024 şi vizează o expansiune rapidă pe Pieţele Europene

    IPROEB SA Bistriţa, lider în producţia de cabluri şi conductoare din România, a anunţat o creştere remarcabilă cu 354% a profitului în primul trimestru al anului 2024, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti sub simbolul IPRU, se pregăteşte pentru o extindere semnificativă pe piaţa europeană, susţinută de investiţii substanţiale în tehnologie şi modernizare.

    Performanţe financiare excepţionale

    Conform ultimului raport trimestrial, IPROEB a realizat un profit operaţional de aproape 9 milioane lei, la venituri totale de 44,2 milioane lei în T1 2024. Această performanţă impresionantă subliniază eficienţa managementului companiei şi iniţiativele strategice care au poziţionat-o pentru o creştere sustenabilă şi extindere pe noi pieţe.

    Investiţii strategice care impulsionează creşterea

    Succesul IPROEB se datorează mai multor factori cheie:

    – Avansuri Tehnologice: Compania investeşte peste 20 de milioane de euro în soluţii avansate de monitorizare şi optimizare a proceselor de producţie. Aceste investiţii au îmbunătăţit semnificativ eficienţa şi calitatea produselor.

    – Dezvoltarea Angajaţilor: IPROEB pune un accent puternic pe dezvoltarea profesională a angajaţilor, asigurându-se că aceştia au acces la cele mai bune resurse de formare.

    – Diversificarea Produselor: Introducerea de noi produse, în special pentru sectorul energiei regenerabile, a contribuit la creşterea veniturilor companiei.

    Expansiunea pe pieţele europene

    IPROEB este pregătită să devină un jucător major pe piaţa europeană, având o strategie de expansiune bine conturată, care include:

    – Parteneriate Strategice: Compania caută parteneriate cu distribuitori şi retaileri locali din diverse ţări europene pentru a-şi creşte prezenţa pe aceste pieţe.

    – Noi Filiale: IPROEB plănuieşte să deschidă filiale în ţări strategice precum Germania, Polonia, şi Belgia care vor funcţiona ca centre de distribuţie şi suport.

    – Certificarea Produselor: Obţinerea certificării produselor conform standardelor germane VDE va fi crucială pentru participarea la proiecte mari pe pieţele internaţionale.

    Mihai Marin, director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al IPROEB SA, a subliniat importanţa acestor iniţiative pentru succesul companiei:

    “În acest sens, calitatea şi preţurile competitive vor fi criteriile de care va trebui să ţinem cont, dacă vrem să cucerim o cota din piaţa europeană. În plus, certificarea produselor, după normele germane VDE, va contribui la fel de mult în participarea noastră la proiecte mari iniţiate pe pieţele externe. Ne aşteptăm ca segmentul parcurilor fotovoltaice şi al celor eoliene să ia amploare şi ne bazăm pe experienţa proiectelor anterioare de acest tip, pentru care noi am livrat mai multe tipologii de cabluri.”

    Impactul investiţiilor

    Investiţiile de 20 milioane de euro, finanţate printr-o schemă de ajutor de stat aprobată de Ministerul Finanţelor, vor transforma fundamental procesele de fabricaţie ale IPROEB. Achiziţionarea de utilaje noi şi înlocuirea celor existente cu echipamente mai rapide şi mai eficiente vor reduce costurile de producţie şi vor îmbunătăţi calitatea produselor, consolidând astfel statutul companiei pe piaţa europeană.

    Proiecte şi parteneriate cheie

    Dincolo de sectorul energiei regenerabile, unde IPROEB are deja o prezenţă semnificativă cu produse livrate pentru proiecte precum parcul eolian de la Ruginoasa şi diverse parcuri fotovoltaice, compania continuă să servească mari beneficiari din industria energetică tradiţională, precum Distribuţie Energie Electrică România (DEER), Distribuţie Energie Oltenia (DEO), DELGAZ GRID sau ENEL. Proiectele notabile includ furnizarea de cabluri pentru liniile electrice aeriene LEA 400kV Porţile de Fier-Anina şi LEA 400kV Cernavodă-Stâlpu.

    De asemenea, IPROEB vizează creşterea capacităţii de ambalare şi livrare pentru conductoarele destinate marilor retaileri şi extinderea capacităţilor de producţie pentru cablurile de medie tensiune şi conductoarele cu capacitate sporita de transport. Aceste eforturi sunt menite să extindă gama de produse şi acoperirea pe piaţă a companiei. De asemenea în sectorul izolatoarelor compozite IPROEB este cel mai mare furnizor al Transelectrica, partener pentru care compania noastră a livrat izolatoare pentru proiecte de importanţă capitală cum ar fi linia de conexiune insterstatală România – Ungaria pe sectorul Oradea – Bekescsaba.

    Poziţia pe piaţă şi perspectivele de viitor

    Creşterea constantă a performanţei înregistrată de IPROEB nu a trecut neobservată de investitori. Acţiunile companiei pe Bursa de Valori Bucureşti a înregistrat un trend ascendent consistent în ultimele 12 luni, reflectând încrederea puternică a pieţei în direcţia strategică şi perspectivele sale de viitor.

    De la începutul anului 2024 acţiunile IPROEB s-au apreciat cu 91,4% iar în ultimele 12 luni, randamentul este de 155,7%, cu tranzacţii în valoare de 6,7 milioane de lei.

     Acţionarul majoritar IPROEB, Electromontaj Bucureşti (58,82%) a achiziţionat în 2022 pachetul majoritar al Hidroconstrucţia SA demonstrând astfel angajament ferm pentru creştere şi inovare, susţinut de potenţialul sinergiilor operationale între companiile din grup.

    Despre Hidroconstrucţia SA

    HIDROCONSTRUCTIA S.A. a fost principalul constructor al majorităţii obiectivelor hidroenergetice din România, începând cu anul 1950. Înfiinţată iniţial ca Întreprinderea de Construcţii „Centrala Hidroelectrică V.I. Lenin”- Bicaz, compania a avut un rol crucial în politica energetică a ţării. În cei 70 de ani de activitate, Hidroconstrucţia a realizat 139 de mari baraje, 127 de centrale hidroelectrice cu puterea instalată de peste 5 MW, dintre care amintim hidrocentralele Portile de Fier 1 şi 2, Râul Mare – Retezat, Marişelu, Vidraru, Izvorul Muntelui şi hidrocentrala subterană Lotru – Ciunget.

    Hidroconstrucţia a contribuit semnificativ la dezvoltarea infrastructurii energetice naţionale, inclusiv prin construcţia de ecluze, staţii de pompare şi alte structuri importante. Compania deţine licenţe de producţie de energie electrică şi a reabilitat recent cinci microhidrocentrale în judeţul Mureş.

    Mihai Marin, director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al IPROEB SA, a fost numit in 2022 şi în pozitia de Director general al Hidroconstructia SA.  

    “Am demarat în Hidroconstrucţia un proces de transformare organizaţională axat pe patru piloni: cultura organizaţională, structura organizatorică, strategie de business şi procese aferente. Este un proces de durată în care principala provocare rămâne schimbarea de mindset şi paradigmă, însă am convingerea că vom atinge şi în echipa HC rezultate care să recompenseze din plin efortul de transformare.”

    Mihai Marin construieşte o nouă echipă de management cu scopul de a transforma compania pentru a obţine rezultate similare cu cele de la IPROEB.

    “Suntem în curs de finalizare a două proiecte începute cu mai bine de 20 de ani în urmă. Amenajarea hidroenergetică Siriu-Surduc şi hidrocentrala Rastolita. Pentru  Rastolita cu lucrări finalizate în proporţie de 93% termenul de finalizare este decembrie 2024, iar pentru Siriu-Surduc lucrările sunt finalizate în proporţie de 85% cu un termen de finalizare în noiembrie/decembrie 2026. Anul trecut în CSAT au fost aprobate alte 5 proiecte de interes naţional pe care Hidroconstrucţia le are contractate, fiecare dintre ele aflate în diferite stadii de finalizare. Vorbim aici de amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbeşti, de amenajarea hidroenergetică a râului Olt Defileu pe sectorul Cornetu – Avrig, Câineni şi Lotrioara, Complexul Hidrotehnic şi Energetic Cerna-Motru-Tismana – etapa a 2-a precum şi amenajările hidroenergetice ale râului Siret pe sectorul Cosmeşti-Movileni şi râului Cerna pe sectorul Cerna-Belareca”

    Perspective Viitoare

    Cu o viziune clară şi strategii robuste, IPROEB este pe drumul cel bun pentru a deveni un jucător dominant pe piaţa europeană a cablurilor şi conductorilor, stabilind un etalon de performanţă şi calitate în industrie. Achiziţia Hidroconstrucţia SA şi integrarea resurselor şi know-how-ului acestei companii vor consolida şi mai mult poziţia IPROEB pe piaţa internaţională, deschizând noi oportunităţi de creştere şi dezvoltare.