Blog

  • Decathlon a promovat-o pe românca Olivia Mariescu în funcţia de CFO pe regiunea Europei Centrale şi de Est

    Retailerul francez de echipamente sportive este liderul pieţei locale de profil după cifra de afaceri de 1,3 mld. lei din 2022 (cel mai recent an pentru care există date publice).

    Executivul român Olivia Mariescu a fost numită CFO al operaţiunilor din Europa Centrală şi de Est ale retailerului de echipamente sportive Decathlon, care e prezent în state precum Polonia, Cehia, Ungaria şi România.

    Pe plan local, retailerul e activ cu magazine proprii din 2009, ajungând între timp liderul pieţei autohtone de profil după cifra de afaceri de 1,3 mld. lei în 2022 (cel mai recent an pentru care există date publice). Decathlon deţine în prezent 31 de magazine la nivel naţional, la care se adaugă şi platforma online.

    Olivia Mariescu a fost CFO al operaţiunilor din România ale Decathlon timp de 12 ani şi jumătate, mai exact de la final de 2011 până recent. Ea lucrează însă pentru grupul care controlează Decathlon de mai multă vreme, încă dinainte ca acesta să intre cu magazine pe piaţa autohtonă.

    Mai exact, ea a lucrat pentru Oxylane – compania-mamă a Decathlon – din 2005, întâi în Milano, Italia, ca pro­duction accountant (contabil pe zona de producţie). Apoi, între 2006 şi 2008 a fost managerul echipei de con­tabili din România, iar asta când retailerul nu era oficial prezent pe piaţă. Totuşi, atunci francezii îşi pregăteau intrarea şi aveau totodată activităţi de producţie prin parteneri, lucru care rămâne valabil şi astăzi.

    Decathlon realizează în România biciclete, haine şi încălţări, piaţa locală fiind una dintre cele mai importante surse europene de producţie, conform ultimelor date ZF.

    De altfel, executivul Olivia Mariescu a fost CFO-ul operaţiunilor de producţie ale Decathlon între 2008 şi 2010, înainte de a pleca în ţara-mamă a grupului, Franţa, la Lille, ca financial controller. Ultima poziţie deţinută înainte de promovarea la nivel regional a fost cea de CFO a operaţiunilor Decathlon România. Astfel, ea îşi păstrează funcţia, dar îşi extinde aria geografică acoperită.

    Executivul român a absolvit Academia de Studii Economice şi are un master la aceeaşi universitate.

    Decathlon România, business operat prin firma Roumasport SRL, a închis anul trecut cu o cifră de afaceri de aproape 1,3 mld. lei, plus 11%, cu un profit de 60 mil. lei, plus 8%, şi cu circa 1.350 de salariaţi.

  • Ion Sterian, Transgaz: O ţară fără producţie este o ţară fără viitor. Mai întâi hai să ne racordăm noi localităţile la gaze, să nu se mai încălzească lumea cu lemne, şi apoi vorbim de hidrogen

    Transgaz a semnat 110 contracte de racordare pentru localităţi din diferite judeţe şi 26 de contracte cu consumatori industriali care împreună vor genera un consum de 11,6 miliarde de metri cubi, etapizat Pe lista consumatorilor se află şi Azomureş, dar şi viitoarele centrale pe gaze care vor fi puse în funcţiune Practic şi cu gazul din Marea Neagră, cu producţia din Neptun Deep estimată pentru anul 2027, România tot va avea nevoie de importuri.

    Transgaz, operatorul sistemului naţional de transport al gazului natural, a încheiat 110 con­tracte de racordare cu comune şi oraşe din mai multe judeţe şi 26 de contracte cu diferiţi consumatori industriali. Potrivit cererilor depuse, cele 110 contracte de racordare corespund unui debit anual de 3,6 miliarde de metri cubi pe an, iar cele 26 de societăţi comerciale vor avea nevoie de 7,98  mi­liarde de metri cubi pe an, etapizat, în funcţie de punerile în funcţiune. În acest moment, consumul de gaze al României este de circa 10 miliarde de metri cubi, astfel că pe termen lung, în baza contractelor semnate de Transgaz, există oportunitatea dublării cererii interne.

    „Nu ne ajung gazele din Marea Neagră pentru consumul intern la orizontul anului 2027-2028. OMV Petrom şi Romgaz sunt în grafic cu proiectul Neptun din Marea Neagră, lucrăm împreună, avem dese întâlniri“, a spus Ion Sterian, directorul general al Transgaz, în cadrul intervenţiei sale de la ZF Power Summit 2024, eveniment care a avut loc în perioada 27-29 februarie în Bucureşti. La finalul săptămânii trecute, Transgaz a anunţat lista de contracte de racordare care practic ar putea dubla consumul de gaze al României până la finalul acestei decade.

    „Consumul de gaze al României este de circa 10,5 miliarde de metri cubi. La Mintia, în 2026, se va pune în funcţiune o centrală pe gaze de 1.700 MW. Aici este un consum de 2,5 mld. metri cubi de gaze. Sunt lucruri certe. Romgaz a anunţat că va finaliza până la finalul anului centrala de la Iernut, încă 1 mld. metri cubi. S-au semnat finanţările din Fondul pentru Modernizare pentru centralele Işalniţa şi Turceni (de la Complexul Energetic Oltenia), unde vorbim de un necesar de încă 1,5 mld. metri cubi de gaze. Pe partea cealaltă avem programul guvernamental Anghel Saligny. Sunt licitaţii în curs şi lucrări în execuţie la tot ce înseamnă distribuţiile din localităţi. Este un program de 7-8 mld. lei din partea guvernului pentru a se trece de la încălzirea pe lemne la gaze. Şi aici prevăd un consum de 3-5 mld. metri cubi“, a enumerat Ion Sterian oportunităţile de consum de gaze care se formează acum pe piaţa internă, după ani de scădere a cererii. Potrivit acestuia, la nivelul anului 2027 producţia de gaze de pe uscat a României se va ridica la circa 7 miliarde de metri cubi, la care se vor adăuga alte 8 miliarde de metri cubi din Marea Neagră.

    „Ne vor trebui cu siguranţă gaze din import“, a subliniat Sterian.

    În acest sens, Trangaz este implicat în mai multe proiecte cheie şi analizează chiar intrarea în acţionariatul unor investiţii regionale.

    „În Grecia, suntem în discuţii pentru a intra în acţionariatul a două-trei terminale de LNG (gaz natural lichefiat) şi la fel în Polonia ne interesează să fim acţionari şi parteneri de operare în terminalul care se construieşte la Gdansk.“ În cea mai conservatoare variantă, terminalul din Gdansk va avea o capacitate de

    6,1 miliarde de metri cubi pe an, dar poate ajunge până la 10,6 miliarde de metri cubi pe an, termenul pentru finalizarea acestei investiţii fiind 2028. Practic, dincolo de obiectivele proprii legate de tranziţia energetică, din acel moment Polonia va putea să-şi intensifice prezenţa în regiune, exportând un gaz pe care nu îl produce, dar dovedind importanţa investiţiilor în infrastructura strategică. De partea cealaltă, în România, la începutul lui 2027, vor fi extrase primele molecule de gaze din zona de mare adâncime a Mării Negre. 

    „Sunt în discuţii pentru aceste proiecte pentru a asigura ţara şi pentru a avea tranzit cât mai mare. Prin ce am construit în ultimii patru-cinci ani, suntem a patra companie ca infrastructură din Europa. Poziţia strategică a României ne dă anvergura de a discuta securitatea în aprovizionarea regiunii, centrul, estul Europei, Balcanii.“

    „România joacă un rol strategic foarte important.“

    Sterian a precizat însă că partea de finanţare este dificilă, iar ea este îngreunată tocmai de comisia europeană şi de planurile de neutralitate climatică, dar chiar şi aşa Transgaz reuşeşte să obţină finanţare şi are o bună colaborare cu băncile.

    Legat de tranziţia energetică şi de oportunităţile pe care aceasta le aduce, cum ar fi zona de hidrogen, de exemplu, Sterian a invitat la o prioritizare a proiectelor în cazul României, pornind chiar de la resursele sale, dar şi la un focus mai mare pe partea de a genera consum, prin investiţii în zona de producţie industrială.

    „Întâi hai să ne racordăm noi localităţile la gaze, să nu se mai încălzească oamenii cu lemne, şi apoi să vorbim de hidrogen. O ţară fără producţie este o ţară fără viitor“, a mai spus Sterian.

    Transportatorul de gaze naturale Transgaz (simbol bursier TGN), controlat majoritar de statul român, a încheiat anul trecut cu un profit net de 172,4 milioane de lei la nivelul întregului grup. La nivel individual, profitul net a ajuns la 160 de milioane de lei. Din raportul preliminar consolidat publicat la Bursă reiese că veniturile din activitatea de exploatare au ajuns la 1,78 miliarde de lei la nivel consolidate.

  • Indicele ROBOR la 3 luni a rămas la 6,05%, în timp ce IRCC a scăzut la 5,9% în T2

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate de populaţie înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele companiilor în lei, a început săptămâna în stagnare la 6,05%, la fel ca săptămâna trecută. Indicele încheiase luna martie la 6,06%.

    ROBOR la 3 luni a început anul 2024 la 6,21%, în timp ce la debutul anului 2023 se afla la 7,56%. Şi ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a staţionat ieri la 6,07%, ca şi ROBOR la 12 luni, care a rămas tot la 6,08%. Pe de altă parte, IRCC, noul indice de referinţă pentru calculul ratelor la bancă la creditele noi ipotecare şi de consum acordate după luna mai 2019, a scăzut la 5,90%, valoare ce va fi aplicată în T2/2024, după ce în T1/2024 a fost de 5,97%. Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţă, inflaţie şi politica fiscală. ZF

     

     

  • Daniel Ben Yehuda, şeful hotelului de cinci stele Sheraton din Capitală: „Au început să revină turiştii din Israel pentru că au fost reintroduse zborurile. În weekenduri avem 50-60% grad de ocupare“

    ♦ În timpul săptămânii businessul hotelierilor se bazează pe evenimente iar în weekend pe turişti şi evenimente private ♦ Bucureştiul a atras 126.000 de străini în ianuarie-februarie anul acesta, faţă de 113.000 de străini în perioada similară a anului trecut.

    Hotelul de cinci stele Sheraton din Capitală, cu 270 de camere, estimează în acest an afaceri în creştere cu 10-15% faţă de anul trecut, când compania s-a apropiat de rezultatele din 2019, anul de referinţă din turism.

    „Anul a început bine, primul trimestru este peste cel de anul trecut, în linie cu ce am bugetat. Au început să revină turiştii din Israel în Bucureşti dat fiind că s-au reluat zborurile spre Tel Aviv. În weekenduri avem în medie un grad de ocupare de 50-60%. Mai vin şi alţi turişti, din Italia, dar şi cei care merg în croaziere pe Dunăre (din Austria) şi care se opresc o noapte în Capitală“, a spus pentru ZF Daniel Ben–Yehuda, şeful hotelului de cinci stele Sheraton.

    Piaţa hotelieră din Bucureşti a avut de suferit anul trecut după înce­perea războiului din Israel, gradul de ocupare pe weekend scăzuse cu 20-30%. Israel reprezenta principala piaţă furnizoare de străini pentru Bucureşti. O dată cu războiul însă toate grupurile şi delegaţiile din Israel au anulat cazările pe care le aveau în Capitală. Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că în 2022 au sosit în România 226.000 de israelieni, faţă de 309.000 de israelieni în 2019, anul de referinţă din turism. Spre comparaţie, motorul în Budapesta sau Praga sunt turiştii străini. Bucureştiul este însă o desti­naţie care se bazează pe evenimen­tele corporate, dat fiind că nu a reuşit să intre pe harta europeană a desti­naţiilor turistice aşa cum s-a întâm­plat cu Praga sau Budapesta.

    În timpul săptămânii businessul hotelierilor se bazează pe eveni­mente corporate.

    Hotelul de cinci stele Sheraton Bucureşti are 270 de camere şi ope­rează 11 săli de conferinţă. Sheraton (fostul Howard Johnson) este un brand al lanţului internaţional Marriott.

    Datele publice arată că hotelul a raportat în 2022 o cifră de afaceri de 43 milioane de lei şi un profit net de 1,6 milioane de lei, la 146 de angajaţi, potrivit mfinante.ro.

    Spre compara­ţie, în 2019, cel mai bun an din turism, hotelul raporta o cifră de afaceri de 61,5 milioane de lei şi un profit net de 7,9 milioane de lei la 230 de angajaţi.

    „Zona de evenimente de business nu a revenit la nivelului anului 2019, sunt evenimnte organizate de companiile locale dar mai puţine internaţionale, cu prezenţa străinilor. Sperăm că acum cu intrarea în Schengen aerian să vină mai mulţi străini în România. Pe weekend-uri încă mai este loc de creştere“

    În total, Bucureştiul a atras 126.000 de străini în ianuarie-februarie anul acesta, faţă de 113.000 de străini în perioada similară a anului trecut, arată datele de la Statistică şi calculele ZF.

    Daniel Ben Yehuda mai conduce cele două hoteluri din nordul Capitalei, Ramada Parc şi Ramada Plaza, clasificate la patru stele, cumulează 567 de camere şi formează complexul Parc Hotels. Compania care deţine hotelul de cinci stele mai are un teren chiar lângă Sheraton, pe care plănuieşte să mai ridice un hotel de cinci stele cu peste 100 de camere, dar aşteaptă aprobările. „Suntem în faza de luare a aprobărilor“.

    Capitala are cea mai dezvoltată infrastructură hotelieră din ţară, aproape 11.000 de camere de hotel, cele mai multe fiind camere duble, ce oferă două locuri de cazare. Jumătate din camerele de hotel din Capitală sunt clasificate la patru stele.

    În pandemie, segmentul de business travel s-a prăbuşit. Hotelurile au fost obligate să renunţe la o parte din angajaţi, însă ulterior valul de ucraineni refugiaţi a crescut gradul de ocupare a unităţilor de cazare. Hotelierii au încercat să îşi refacă echipele şi au început să aducă personal din afara ţării pentru a răspunde cererii.

     

  • Cum au ajuns branduri locale ca Meli Melo, Musette, Il Passo sau Laura Baldini să fie percepute ca internaţionale? „Important este brandul, puterea lui, nu naţionalitatea celui care l-a creat“

    ♦ Cel mai adesea, strategia de a alege nume cu rezonanţă internaţională – cu precădere italienească – aparţine brandurilor din industria modei, unde tendinţele venite din state cu tradiţie în universul vestimentaţiei şi al frumuseţii au pus semnul egal între modă de calitate şi, cel mai adesea, Italia.

    În vreme ce mulţi antreprenori aleg să se întoarcă la origi­nile autohtone şi să contureze branduri care să ilustreze apar­tenenţa locală, există şi acele poveşti de business care s-au conturat în jurul unor nume cu rezonanţă internaţională. Aşa se facă că branduri precum Benvenuti, Mizar, Meli Melo, Musette, Il Passo, Bel Punto sau Laura Baldini au ajuns să fie percepute frecvent drept străine, deşi au fost fondate de antreprenori români.

    Benvenuti, un brand românesc care împlineşte în 2024 două decenii de existenţă pe piaţă, numără în total 55 de magazine de încălţăminte şi maro­chinărie, dintre care 46 sub acest nume, iar nouă – sub brandul Enzo Bertini, o reţea multibrand high-class.

    „În 2004, când a pornit la drum compania Benvenuti, ne doream să creştem o reţea care să însemne modă, cali­tate, diversitate şi preţuri acesibile. Toate acestea le regăseam la furnizo­rii noştri, care, în mare parte, erau italieni. Ca atare, după o selecţie din foarte multe nume posibile, a fost ales numele «Benvenuti», care în italiană înseamnă «Bine aţi venit!»“, expli­că Adrian Câzu, director de retail şi dezvoltare în cadrul companiei.

    Ideea era ca, încă de la primul contact cu brandul Benvenuti, clienţii să se simtă bineveniţi. Astfel, numele celor două reţele de magazine – Benvenuti şi Enzo Bertini – au ajuns să fie unele cu rezonanţă italienească, idee născută încă de la început din faptul că majoritatea furnizorilor provin din ţara „desenată“ pe hartă – într-o potrivire per­fectă – în formă de cizmă.

    „Publicul ştie însă că suntem un brand 100% românesc, cu acţionariat local. Ne adresăm unui segment larg de clienţi şi avem o acoperire mare la nivel de ţară, fiind prezenţi cu magazine fizice în Bucureşti şi alte 27 de oraşe. De asemenea, avem o prezenţă foarte bună şi online, cu cele două site-uri cu care ne adresăm atât publicului din România, cât şi celui internaţional“, mai spune Adrian Câzu.

    Il Passo este un alt brand local de încălţăminte şi marochinărie al cărui nume duce cu gândul în străinătate. Fondatorul a legat numele companiei de obiectul de activitate al acesteia – fabricarea pantofilor, în contextul în care, în spaniolă, „Il Passo“ înseamnă „Pasul“. Businessul a fost fondat în Iaşi, la începutul anilor 2000, de Petru Chiriac.

    Românesc este şi Bel Punto, un brand de producţie şi comercializare îmbrăcăminte pentru femei, înfiinţat în anul 2014, potrivit prezentării de pe site-ul propriu.

    „Producem cu pasiune piese vestimentare, atât ţinute de zi, cât şi pentru ocazii speciale, pentru femei care ştiu să aprecieze materialele de înaltă calitate şi croiala perfect realizată“, arată sursa citată.

    Materialele provin de la furnizori din ţări precum Italia, Olanda, Grecia, Spania, Turcia, producţia având loc însă pe plan local.

    O altă poveste este cea a antreprenoarei Laura Baldini, originară din Timişoara, care a creat acum mai bine de două decenii brandul de ciorapi de damă care îi poartă numele şi pe care consumatorii l-au asociat foarte multă vreme cu o marcă originară din Italia. Ea povestea anul trecut, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor, că iniţial nu a fost convinsă că e bine să-şi pună numele pe produse, astfel că a folosit doar prenumele – Laura. Cum însă acelaşi brand exista deja pe piaţa de ciocolată, antreprenoarea a decis să adauge şi partea a doua, Baldini, fapt care a dus la sonoritatea italienească. Aşa că astăzi Laura Baldini este o marcă românească de ciorapi, care însă are partea de producţie externalizată în Italia, o ţară cu vastă experienţă în domeniu.

    Ce se remarcă din listarea tuturor acestor exemple este că, cel mai adesea, strategia de a alege nume cu rezonanţă internaţională – cu precădere italienească – aparţine brandurilor din industria modei, unde tendinţele venite din state cu tradiţie în universul vestimentaţiei şi al frumuseţii au pus semnul egal între modă de calitate şi, cel mai adesea, Italia.

    Există însă şi exemple care pun în valoarea puterea franceză în lumea frumuseţii, iar unul dintre cele mai relevante este cel al reţelei de magazine cu accesorii Meli Melo. Fondat la sfârşitul anilor ’90 de Stéphane Dumas, businessul a pornit ca un brand cu sonoritate franţuzească, iar românii au asociat numele cu ţara în formă de hexagon.

    „Important este brandul, puterea lui, nu naţionalitatea celui care l-a creat“, spunea antreprenorul în urmă cu câţiva ani în cadrul conferinţei ZF Branduri româneşti. „E important să creezi un brand uşor de pronunţat în alte pieţe, nu doar în ţara ta. Altfel, e greu să te impui pe alte pieţe. Noi mergem cu Meli Melo la export şi îl ducem ca brand românesc, nu franţuzesc.“ În traducere din limba franceză, „meli-melo“ înseamnă „melanj, amestec“.

    O explicaţie interesantă stă şi în spatele brandului local de încălţăminte Musette, de asemenea cu sonoritate franţuzească.

    „Numele brandului a fost inspirat de producţia de desene animate Disney Pisicile Aristocrate“, spunea Cristina Bâtlan, fondatoarea acestei afaceri, tot în cadrul unui eveniment ZF Branduri româneşti.

    Rezonanţa internaţională, alături de strategiile de creştere, a contribuit la dezvoltarea businessului, care, recent, a început amenajarea unui nou magazin chiar pe Calea Victoriei din Bucureşti, la numărul 1, aproape de Piaţa Naţiunilor Unite, în locul fostului magazin Ferrari.

    Mizar este tot un exemplu de brand autohton despre care adesea publicul crede că îşi are originile în altă ţară decât România.

    „Într-adevăr, în cazul clientelor noi, care au interacţionat pentru prima dată cu Mizar, s-a întâmplat, ocazional, să fim întrebaţi dacă este brand românesc sau internaţional. De fapt, ne-am inspirat, în alegerea numelui de brand, din astrologie. Mizar este o stea din Carul Mare, mai exact un sistem format din două stele duble“, spune Dan Lupu, CEO şi cofondator al companiei.

    Mizar este un brand local de modă cu o istorie de peste 26 de ani, cu o reţea de 18 magazine fizice în cele mai importante oraşe din ţară plus magazinul online.

    Strategia unor companii locale de a alege nume cu rezonanţă străină este uneori justificată şi de dorinţa de a rămâne printre alegerile prioritare ale clienţilor, în condiţiile în care cele mai multe pieţe – inclusiv cea a modei – sunt dominate de nume internaţionale. Astfel, pentru o marcă locală, este adesea dificil să-şi facă loc printre giganţi.

    Piaţa locală de modă este una dintre cele mai concurenţiale, sute de mărci importante şi probabil mii de branduri în total, mai ales străine, luptându-se pentru banii pe care românii îi cheltuie pe haine, pantofi, echipamente sportive şi accesorii, potrivit unei analize ZF. Mai mult, în continuare, nume noi vin în România şi deschid magazine, mizând pe o nouă felie din piaţă. În 2022, românii au cheltuit circa 4 miliarde de euro (19 mld. lei) pe achiziţii fashion, suma fiind de aproape cinci ori mai mare decât în 2008, când abia începea „asaltul“ brandurilor străine.

     

     

  • Vrea să cucerească vestul României. Moldovan Carmangerie, companie de familie ce face produse din carne, deschide primul magazin propriu în Oradea, după ce a ajuns la aproape 40 în judeţele Cluj şi Bistriţa-Năsăud

    Compania Moldovan Carmangerie, producător de carne şi produse din carne, înfiinţat de familia Moldovan din judeţul Cluj, deschide primul magazin propriu în Oradea în incinta galeriilor retailerului Kaufland, după o investiţie de 100.000 de euro. Această mişcare face parte din planul de expansiune pe termen mediu al companiei, având deja o prezenţă solidă cu aproape 40 de magazine în judeţele Cluj şi Bistriţa-Năsăud, şi acum în Bihor.

    „Chiar dacă anul acesta este unul de consolidare a afacerii noastre în vederea relansării expansiunii în 2025, am finalizat investiţia de la Oradea pe care am avut-o în plan la sfârşitul anului trecut. Mă bucur că am reuşit să aducem povestea Moldovan în acest oraş“, a spus Cosmin Moldovan, fondator şi director general al Moldovan Carmangerie. Compania a avut în 2023 o cifră de afaceri de 107 milioane de lei (peste 20 mil. euro) în 2023.

    În magazinul din Oradea, compania va vinde produse semipreparate (marinate, burgeri, mici), mezeluri, produse de gastronomie de tip ready to eat (Mintenaşuri), mâncăruri gătite în bucătăria Moldovan (ciorbe, garnituri, salate), lactate şi brânzeturi produse în ferma Moldovan de la Mociu sub brandul Lăptăria M şi produse conexe de brutărie, patiserie şi cofetărie ale unor producători locali.

    Moldovan Carmangerie este o afacere de familie înfiinţată în 1994, în Sânnicoară (judeţul Cluj), din pasiunea pentru măcelărie a lui Ştefan şi Cosmin Moldovan, tată şi fiu. În timp, a ajuns una dintre cele mai importante companii de pe piaţa cărnii şi preparatelor de carne din judeţul de origine. În 2014, a adus pe piaţa locală conceptul de magazin-bistro, gândit astfel încât să ofere posibilitatea clienţilor nu doar de a ne cumpăra produsele, ci şi de a consuma preparate calde pregătite pe loc. În prezent, Moldovan Carmangerie are 400 de angajaţi, o reţea de 37 de magazine în judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Bihor, un magazin online, un restaurant, două fabrici, o secţie de gastronomie, un depozit logistic şi o fermă de vaci la Mociu, cu linie de procesare şi ambalare a laptelui.

     

     

  • Grupurile europene din domeniul apărării avertizează cu privire la dependenţa de bumbacul chinezesc utilizat în praful de puşcă

    Contractorii din domeniul european al apărării au avertizat că dependenţa de bumbacul chinezesc utilizat în praful de puşcă le ameninţă capacitatea de a-şi creşte producţia în condiţiile în care ţările occidentale fac eforturi pentru susţinerea armatei Ucrainei, relatează Financial Times.

  • Cea mai modernă fabrică de muniţie pentru artilerie va fi construită în vestul Ungariei

    Laszlo Palovics, CEO-ul N7 Holding National Defense Industrial Innovation Ltd, a anunţat lansarea lucrărilor de construire a unei unităţi de producţie de muniţie pentru artilerie de 155 mm în cadrul Varpola Defense Industrial Complex, aceasta fiind considerată cea mai modernă fabrică de muniţie pentru artilerie din Europa, scrie Hungary Today.

     

  • Cum schimbă războiul din Ucraina businessul din Polonia. După refugiaţi, care au ajutat la acoperirea penuriilor de muncitori, vin companiile ucrainene

    Ucrainenii refugiaţi în Polonia în urma războiului pornit de Rusia îm­potriva ţării lor sunt foarte preţuiţi de companiile poloneze, aceştia aju­tând la acoperirea penuriilor de mun­citori cu care acestea se confruntă. Majoritatea refugiaţilor au fost an­gajaţi în producţie, catering, servicii, IT şi comunicaţii, aceştia făcând ca Polonia să resimtă mai puţin acut lipsa forţei de muncă în comparaţie cu ţările sale vecine.

    Acum, companiile ucrainene îi urmează pe aceştia în Polonia. Ucrai­nenii preiau businessuri poloneze, iar în 2023 au înfiinţat cele mai multe din­tre companiile noi din această ţară.

    Tri Vedmedi (Trei Urşi), un pro­ducător ucrainean de îngreţată şi ali­mente congelate, a achiziţionat re­cent compania poloneză Nordis, relatează Warsaw Voice. Nordis este un producător de alimente congelate şi îngheţată cu o fabrică în apropierea graniţei germane şi o reţea de dis­tribuţie în 19 oraşe poloneze.

    Pentru Tri Vedmedi, tranzacţia are drept obiectiv creşterea oportuni­tă­ţilor de extindere, compania ucrai­neană dorind să-şi asigure prezenţa pe pieţele poloneză şi din UE. Acesta nu este însă primul caz în care ucrainenii îşi fac o intrare puternică pe piaţa poloneză, notează money.pl.

    Anul trecut, EpicentrK, deţinută de miliardarul ucrainean Oleksandr Hereha, împreună cu partenerul său de afaceri Paravita Holding din Cipru, au anunţat că vor investi 10 milioane de euro în dezvoltarea lanţului de magazine Intersport Polska. Scopul companiei este de a deveni lider de piaţă.

    De asemenea, recent, DRI, o subsi­diară a DTEK, cea mai mare companie privată de energie a Ucrai­nei, deţinută de cel mai bogat om al Ucrainei, Rinat Ahmetov, a înche­iat un acord de achiziţie a unui pro­iect de stocare a energiei în baterii creat de compania poloneză Colum­bus Energy, potrivit Notes from Poland.

    Anul trecut, străinii au înfiinţat 42.000 de companii în Polonia, iar majoritatea sunt companii ucrainene, notează Warsaw Voice.

    Se estimează că cetăţenii ucrai­neni au înregistrat peste 28.000 de companii, reprezentând 72% din nu­mărul total de companii noi înfiinţate anul trecut în Polonia.

    După mai mult de doi ani de răz­boi în Ucraina, impactul refugiaţilor din această ţară asupra economiei poloneze devine din ce în ce mai vizibil, relevă un nou studiu Deloitte citat de Polskie Radio.

    Deşi au fost forţaţi să-şi părăsească ţara, refugiaţii ucraineni au pătruns rapid pe piaţa poloneză a muncii ca angajaţi şi antreprenori.

    Anul trecut, în calitate de consumatori, angajaţi, antreprenori şi contribuabili, refugiaţii ucraineni au avut o contribuţie de aproximativ 0,7%-1,1% la PIB-ul polonez, iar această influenţă este aşteptată să crească, scrie rp.pl.

    Între 225.000 şi 350.000 de refugiaţi din Ucraina muncesc în prezent în Polonia.

    Potrivit pap.pl, taxele plătite de refugiaţi au ajuns la 10-14 miliarde de zloţi (2,3-3,2 miliarde de euro) în 2022 şi alte 15-20 miliarde de zloţi în 2023, ceea ce reprezintă mai mult decât cheltuielile de stat pentru ajutorul iniţial.

    După cum prevăd experţii Deloitte, impactul pozitiv al refugiaţilor din Ucraina asupra economiei poloneze va creşte pe măsură ce productivitatea acestora se îmbunătăţeşte. Pe termen lung, aceştia vor creşte PIB-ul polonez cu 0,9-1,35% anual.

  • Un rival al companiei lui Elon Musk pregăteşte testarea unui implant cerebral

    Directorul executiv al companiei, Thomas Oxley, a declarat pentru Reuters că aproximativ 120 de centre şi-au manifestat interesul să participe la deschiderea unui registru online pentru pacienţii care vor să se alăture studiului.

    “O parte a acestui registru este de a începe să le permită medicilor locali să vorbească cu pacienţii cu deficienţe motorii”, a spus el.

    Compania Synchron, cu sediul în New York, este mai avansată în procesul de testare a implantului său cerebral decât Neuralink.

    În cadrul studiului, cercetătorii se vor concentra pe testarea implantului la pacienţi cu deficienţe motorii semnificative. Aceasta include persoane paralizate din cauza unor afecţiuni precum scleroza laterală amiotrofică (ALS), accident vascular cerebral sau scleroză multiplă.

    Speranţa este că implantul cerebral le va permite acestor pacienţi să îşi recupereze o parte din abilităţile motorii pierdute sau să controleze dispozitive externe, cum ar fi computere, prin intermediul semnalelor cerebrale.

    Compania a primit autorizaţia americană pentru efectuarea testelor preliminare în iulie 2021 şi a implantat cu succes dispozitivul la şase pacienţi. Testele anterioare desfăşurate în Australia pe patru pacienţi nu au raportat efecte secundare grave.

    În prezent, Synchron analizează datele colectate din studiul american pentru a definitiva planul studiului clinic extins. Totodată, compania aşteaptă verdictul FDA privind continuarea cercetărilor.

    Synchron, printre ai cărei investitori se numără miliardarii Jeff Bezos şi Bill Gates, şi Neuralink concurează pe o nişă a aşa-numitelor dispozitive de interfaţă creier-calculator (BCI). Astfel de dispozitive folosesc electrozi care pătrund în creier sau se aşează pe suprafaţa acestuia pentru a asigura comunicarea directă cu computerele.

    Nicio companie nu a primit aprobarea finală a FDA pentru a comercializa un implant cerebral BCI.