BusinessMagazin

Blog

  • Ce-au cautat la San Diego

    Festivalul de film de la Berlin se lauda la sfarsitul editiei din februarie ca a vandut nu mai putin de 400.000 de bilete in 11 zile, un succes fara precedent. Conventia Comic-Con din San Diego a vandut 126.000 de abonamente pentru evenimentul cu acelasi nume in doar patru zile.

    Astfel de evenimente, unde se prezinta in premiera mondiala fragmente din cele mai asteptate blockbustere ale anului, au o importanta covarsitoare in exact ce stie Hollywoodul sa faca cel mai bine: marketing. “Congrese” (de acum o sa folosim termenul de “conventie”) anuale ale fanilor de comics-uri, SF si fantasy se tin in toata lumea, fiecare cu specializarea lui si cu un public fidel ce se bate anual pentru numarul limitat de abonamente netransmisibile.

    Daca la prima conventie a organizatorului San Diego Comic-Con nu au venit decat 300 de persoane, iar evenimentul a avut loc in salonul unui hotel obscur, cu totul alta este situatia in ultimii ani. In 1991, SDCC, asa cum o cunosc abonatii fideli, s-a mutat in pe atunci recent inauguratul Convention Center, unde ocupa un singur etaj. In prezent ocupa intregul edificiu, iar o mare parte din conferinte si evenimentele adiacente s-au mutat in alte hoteluri sau in corturile gigantice amenajate in preajma.

    Succesul organizatorilor SDCC este cat se poate de graitor in ceea ce priveste importanta acestui tip de eveniment la Hollywood. De fapt, conventiile au devenit echivalentul mult mai popular (in toate sensurile termenului) al celebrelor festivaluri de film, unde se prezinta tot ce este mai nou si interesant la capitolul cinema de arta. Conventiile americane ii lasa pe Kim Ki-duk sau pe fratii Dardenne sa-si vada de treaba, dar sunt in stare sa-ti spuna tot ce vrei sa stii despre filme precum “Iron Man 2”, “Avatar”, “New Moon” si multe altele, in conferinte, in timpul unui weekend prelungit de la finele lunii iulie. Nume mari precum James Cameron, Peter Jackson, Tim Burton, Johnny Depp, Robert Zemeckis sau John Lasseter isi fac intotdeauna loc in agendele cu siguranta incarcate pentru a da raportul in fata batalioanelor de fani, cu atat mai greu de impresionat cu cat stacheta lor este mult mai ridicata decat in cazul consumatorilor obisnuiti.

    O vorba umbla pe la Hollywood: “o impresie buna lasata la San Diego face cat o intreaga campanie de promovare”. Nimic mai adevarat, iar marile studiouri fac tot posibilul sa fie sigure ca fanii pleaca multumiti de la evenimente si ca se grabesc sa-si umple paginile din retelele de socializare online sau conturile pe Twitter cu o multitudine de comentarii laudative. De fapt, avalansa de vedete, zecile de minute proiectate in premiera, standurile cu obiecte promotionale exclusive (exclusiv de scumpe) si conferintele pe mai toate subiectele posibile si imposibile (legate de film, fireste) nu sunt decat un imens teaser pentru blockbusterele ce vor vedea in curand lumina ecranului.

    Privita ca un imens spatiu de reclama, conventia beneficiaza de prezentari exclusive din partea marilor studiouri, care pun la cale adevarate spectacole multimedia intesate de surprize pentru a-si multumi, uimi si soca fanii, obtinand exact acea faima atat de necesara intro lume unde succesul unui film este proportional cu numarul de oameni la curent cu aparitia lui pe ecrane inainte ca premiera sa aiba loc.

  • Cine-ajunge primul

    Polonia va conduce plutonul tarilor central- si est-europene care vor adopta moneda unica europeana in urmatorul deceniu, avand sanse sa intre in zona euro in 2014-2015, conchide un raport al Morgan Stanley publicat saptamana trecuta.Cu doar cateva zile inainte, ministrul de finante bulgar Simeon Djankov declara ca guvernul de la Sofia a inceput deja sa pregateasca documentatia pentru a solicita oficial intrarea tarii, incepand din noiembrie, in Mecanismul European al Ratelor de Schimb (ERM II), care preceda cu doi ani aderarea la zona euro.

    Conform raportului Morgan Stanley, Polonia a abandonat luna trecuta tinta initiala, de a adopta euro in 2012, din cauza situatiei nesatisfacatoare a finantelor publice, a cursului de schimb volatil si a lipsei consensului politic al partidelor. Varsovia urmeaza sa anunte in urmatoarele luni noul termen asumat pentru aderarea la zona euro. Pasquale Diana, economist la Morgan Stanley din Londra, afirma insa ca nu numai Polonia are asemenea probleme, stiut fiind ca la ora actuala niciun stat comunitar din zona nu indeplineste criteriile de convergenta cerute pentru adoptarea euro. Un deficit fiscal limitat la 3% din PIB este “o perspectiva indepartata” pentru toate tarile estice membre ale UE, apreciaza Pasquale Diana. In Polonia, Cehia si Romania, deficitele vor oscila in jur de 6% din PIB in acest an, vor fi chiar mai mari in 2010 si este improbabil sa fie aduse la nivelul optim pana in 2013-2014.

    Ponderea datoriei publice in PIB se apropie “periculos” de 60% in Polonia si de 80% in Ungaria. Totusi, dupa Polonia, cele mai mari sanse de a adera la euro dupa 2015 le-ar avea Ungaria, Bulgaria si Romania, considera economistul. Criteriile de convergenta pentru adoptarea euro se refera la limite maxime pentru deficitul bugetar (3% din PIB), datoria publica (60% din PIB), inflatie (maximum 1,5% peste media celor trei state din zona euro cu cea mai mica inflatie), dobanzi (rata nominala a dobanzii pe termen lung trebuie sa fi e cu cel mult 2% peste aceea din cele trei tari ale zonei euro cu cea mai mica inflatie) si curs de schimb (marja de fluctuatie de plus/maxim 15% fata de un reper fix de curs pe parcursul a doi ani consecutiv).

    Pentru Bulgaria, declaratia lui Djankov este in primul rand o proba de ambitie a noului cabinet instalat dupa alegerile din iulie. In varsta de 39 de ani, fostul economist- sef al Bancii Mondiale si-a preluat mandatul anuntand o prognoza economica mai proasta decat cea a fostului guvern socialist (-6,3% in 2009) si criticand starea deplorabila in care spune ca fosta guvernare a lasat bugetul. Bulgaria ramane cea mai saraca dintre statele estice membre ale UE, dar are un atu sau cel putin asa lasa sa se inteleaga autoritatile: consiliul monetar, care din 1997 incoace leaga cursul leva de euro. Acest regim monetar va permite Bulgariei sa faca fata mai bine restrictiilor din ERM II, considera finantistii de la Sofia.

    Sublinierea avantajului reprezentat de legarea levei de euro este foarte importanta acum, cand dezastrul economic din Letonia, alta tara cu consiliu monetar (si ea aspiranta la zona euro), a aprins multe discutii despre oportunitatea renuntarii la acest regim, dar si despre efectele in lant pe care schimbarea regimului monetar dintr-o tara le-ar avea in toata regiunea. O analiza a EFG Eurobank, grupul elen care in Bulgaria detine Postbank, sustine ca aranjamentul de curs valutar din Bulgaria este mult mai sustenabil decat cel din tarile baltice gratie rezervelor valutare mai mari, situatiei mai bune a finantelor publice, expunerii mai reduse la criza si unui sistem bancar mai bine capitalizat.

    In plus, Simeon Djankov estimeaza ca inflatia anuala va scadea la 2,8% pana la sfarsitul lui 2009. Contextul greu previzibil al crizei face insa ca orice estimare economica, si cu atat mai mult cele ce privesc evenimente plasate in urmatorul deceniu, sa fie luata cu o doza serioasa de indoiala. Nu mai departe de luna aprilie, agentia de rating Fitch aprecia ca datele probabile de adoptare a euro vor fi 2013 pentru Estonia, Lituania si Polonia, 2014 pentru Cehia, Ungaria si Letonia, respectiv 2015 pentru Bulgaria si Romania.
     

  • TOP BM: Cele mai scumpe iahturi vandute in Romania in 2009

    Cred ca industria iahtingului in Romania este inca la inceput, dar se poate ca in urmatorii ani numarul barcilor de agrement sa creasca semnificativ. Aceasta depinde insa si de conditiile create pentru dezvoltarea turismului in Romania, iar turismul, la randul sau, depinde de dezvoltarea infrastructurii. In fine, depinde si de vointa politica”, spune omul de afaceri George Copos, proprietarul a trei ambarcatiuni cu vele, dintre care cea mai scumpa este un model Jeanneau Sun Odyssey 54, achizitionat din Franta in 2006 pentru 515.000 de euro.

    Anul acesta s-au modernizat marine precum cea din Mangalia si s-a lansat un nou proiect realizat de compania Black Sea Magic – marina de la Limanu. Iar marina din portul Tomis urmeaza sa devina operationala incepand cu anul viitor. Cu toate acestea, Bogdan Craiciu, proprietarul Set Events, firma care organizeaza Regata Marii Negre si Boat Show (targul de ambarcatiuni de la Bucuresti si Constanta) spune ca in momentul de fata in Romania exista aproximativ 10.000 de vase – unul la aproximativ 2.000 de locuitori, pe cand in alte tari europene exista o ambarcatiune la 150 de locuitori. Anul acesta, declara Craiciu, la Boat Show s-au vandut 65% dintre ambarcatiunile expuse, fata de 90%, in 2008. Cele mai exclusiviste modele prezente la targ au costat in jur de 1 milion de euro.

    Craiciu a investit anul acesta in expozitie mai mult ca in anii precedenti, insa a avut vanzari mai mici. Omul de afaceri a observat totusi ca pe piata au intrat noi companii distribuitoare de veliere si ambarcatiuni cu motor, precum NauticLife, Ed Boats sau Black Sea Boats, prezente pentru prima oara si la Boat Show. NauticLife s-a lansat la sfarsitul lui 2008, iar anul acesta a vandut deja 21 de ambarcatiuni, dintre care cele mai scumpe sunt un Beneteau Oceanis 40 de 170.000 de euro si un Beneteau Oceanis 31 de 120.000 de euro. Insa cele mai scumpe vase din oferta companiei sunt doua modele frantuzesti Beneteau 58 si 47, care costa 500.000, respectiv 600.000 de euro. Tot de la Beneteau este si velierul ales sa reprezinte in competitii clubul NauticClub, fondat de Mihai Marcu, presedintele MedLife si fondatorul NauticLife.

    Modelul ales de club este un Life-Beneteau First 34.7, care a costat 200.000 de euro. Marcu estimeaza pentru anul 2009 o cifra de afaceri a NauticLife de 650.000- 700.000 de euro si crede ca, desi criza a afectat bugetul pentru 2009 in mare masura, piata iahtingului se va dubla in urmatorii doi ani. Piata de ambarcatiuni de lux din Romania se ridica acum la aproximativ 50-60 mil. euro pe an, estimeaza reprezentantii Franco’s Marina, care aduc in Romania branduri ca Ferretti Yachts si Pershing din categoria mega-iahturilor – modele cu lungimi cuprinse intre 24 si 40 m, cu 4-5 cabine si cate 2 motoare a peste 2.000 CP.

    “Anul trecut am avut afaceri de trei ori mai mari fata de 2007, pentru ca am vandut 7 ambarcatiuni de lux”, spun oficialii Franco’s Marina. Pana acum s-au vandut modele Ferretti Yachts, Pershing Yacht si Mochi Craft, printre cele mai scumpe nume din catalogul companiei. Intre cele mai exclusiviste vase puse pe apa de Franco’s se mai numara si Custom Line Yacht (cu modelele Custom Line 112’ Next, Custom Line 97’, Navetta 33, Navetta 26), Ferretti Yachts (cu modelele Ferretti 830 si Ferretti 881) si Pershing Yacht (cu modelele Pershing 90’, Pershing 108’ si Pershing 115’), la preturi cuprinse intre 5 si 13 milioane de euro.
     

  • Contul bancar, creditul si asigurarea, reteta bancherilor pentru profituri

    O matrice clara de adunari, scaderi si permutari, comuna pentru toate companiile din sistemul financiar si care sa arate cat de mare este apetenta romanilor pentru produsele financiare inca nu exista. Cu toate acestea, nu este foarte greu de conturat combinatia standard pentru clientul roman. “Printre cele mai uzuale produse financiare se numara creditele bancare si asigurarile de raspundere civila auto, mai ales ca acestea au si o componenta obligatorie”, spune Cornelia Coman, directorul general al ING Asigurari de Viata.

    Exista, pe de alta parte, peste 4,35 mil. participanti la sistemul de pensii private obligatorii pentru care s-au virat contributii – astfel incat, in mod sigur, pensia privata e unul dintre produsele financiare cele mai comune in randul populatiei angajate. Acelasi lucru il putem spune si despre contul curent – cel mai vandut produs al bancilor, “caruia ii poate fi atasat un card si un descoperit de cont si/sau un credit de consum. Dar combinatia cea mai frecventa este cont curent-card-descoperit de cont”, enunta Rozaura Stanescu, directorul executiv delegat al departamentului de strategie si marketing din cadrul BRD-Groupe Société Générale. Luate separat, pe fiecare dintre cele trei mari categorii in parte – banci, asigurari si pensii – lucrurile arata putin mai clar. De departe, bancile par sa starneasca apetitul cel mai solid pentru astfel de produse, in timp ce asigurarile si fondurile de pensii inca au o baza de clienti limitata. Exceptie face doar pilonul II de pensii (obligatorii), care a atras peste 4,7 milioane de participanti.

    “La inceputul relatiei cu banca, un client standard detine un card si un descoperit de cont, adesea incadrate intr-o conventie”, explica Rozaura Stanescu. “Cand relatia se extinde la trei-patru produse, avem de obicei de-a face cu o clientela mai dinamica, pentru care timpul este important. Pentru acestia, produsele de internet si mobile banking sunt foarte importante.” Un client ajuns la maturitate incepe deja sa economiseasca si contului i se adauga, in acest caz, si un produs de economisire. Astfel, in versiunea “pachet”, un client poate ajunge si la sase produse. “In general, se recomanda ca nu mai mult de 25% din venituri sa fie destinate unui mix de produse financiare”, sustine Shah Rouf, CEO al Aviva Group Romania.

    In ceea ce priveste segmentul asigurarilor de viata, cele mai vandute tipuri de polite sunt cele pentru credite, impuse de banci, cu rolul de a proteja atat beneficiarul, cat si pe mostenitorii acestuia. Daca se intampla un eveniment neprevazut pe durata contractului de creditare, iar familia se afla in imposibilitatea de a mai plati creditele catre banca, diferenta creditului ipotecar ramas este preluata de compania de asigurari de viata. “Celelalte tipuri de asigurari, care includ atat produse de economisire, cat si de protectie, sunt incluse de majoritatea clientilor in categoria cheltuielilor optionale, iar perceptia si intelegerea acestor produse joaca un rol major in abordarea financiara”, constata Shah Rouf.

    Cu toate acestea, gradul de penetrare a asigurarilor de viata in Romania este inca foarte mic – 0,4% din PIB; in Germania, de pilda, gradul de penetrare este de 3,1%. “Nu trebuie sa uitam insa ca piata de asigurari din Romania a demarat abia dupa Revolutie, iar in Germania are o istorie de peste 100 de ani”, completeaza Cornelia Coman. In plus, salariul mediu pe economie este inca scazut (aproximativ 400 de euro pe luna), iar preturile la anumite bunuri si servicii sunt similare celor din Europa de Vest, astfel ca e greu de alocat bani si pentru asigurari.

     

  • Zadarul renascut

    Aproape distrus de bombardamentele din cel de-al Doilea Razboi Mondial si asediat de fortele sarbe in timpul razboiului din anii nouazeci, Zadarul renaste, adaugand hoteluri, baruri si cluburi noi la atractiile traditionale.

    SEDERE : Un hotel elegant, situat chiar in inima orasului, este Bastion – numit astfel probabil datorita amplasarii sale intr-o fortareata ce dateaza din secolul al XIII-lea. Hotelul are un restaurant cu terasa, iar la subsol un spa, cu o baie turceasca.

    BAR : Unul dintre cele mai bune baruri din Croatia, infiintat de un producator muzical din Marea Britanie. El a preluat gradina paraginita a unui hotel, transformand-o in “The Garden”, local devenit intre timp atat de popular, incat proprietarii au deschis si un club pe plaja in apropiere, la Petrcane, unde se tine si un festival muzical.

    MARASKA: Vechea fabrica de lichior, unde se producea lichiorul de cirese (Maraschino), domeniu in care Zadar are o traditie de cateva sute de ani, pornind de la calugarii manastirii dominicane din zona, primii care au preparat bautura recunoscuta azi in toata lumea, al carei gust e dat de un soi special de cirese cultivat pe plan local, situata vizavi de “The Garden”. Fabrica de pe malul apei va fi transformata intr-un hotel.

    ARSENAL : O impresionanta institutie de secol optsprezece, unde candva veneau corabiile venetiene la reparatii. A fost restaurat cu grija si transformat intr-un complex ce cuprinde o galerie de arta, un spatiu pentru concerte, un club de noapte si un mall elegant.

    OSLJAK: Mica insulita impadurita in apropiere de Zadar, unde veneau sa se relaxeze romanii bogati locuitori ai Zadarului antic. In acest loc nu sunt nici magazine si nici masini si se poate ajunge doar cu bacul. Un punct de atractie il reprezinta o veche bisericuta ce dateaza din secolul al VI-lea, precum si ruinele unor mori construite si ele cu cateva sute de ani in urma. Pentru cei care vor sa petreaca mai mult de cateva ore pe Osljak se recomanda casa de oaspeti detinuta de un localnic, Davor Valvic.

    ORGA: Constructie spectaculoasa proiectata de catre arhitectul croat Nikola Basic in 2005, Orga Marii se prezinta sub forma unor trepte care coboara in mare, avand tuburile sonore sub apa, astfel incat valurile care o lovesc canta diverse acorduri.
     

  • Madonna in Romania, o afacere de aproape 5 mil. euro (GALERIE FOTO)

    Bai nene, este super mortala baba asta, o duce vocea de zici ca
    e playback, nu pot sa-mi revin ce mult mi-a placut. Plus o
    coregrafie bestiala. Le da clasa la astea tinere gen Beyonce,
    Aguilera si alti copii ai marketingului. O fi ea controversata, o
    fi batrana, dar este artista adevarata la care nu dai banii degeaba
    pe bilet”, scria in urma cu doi ani un utilizator pe forumul
    computergames.ro despre concertul Confessions 2006 al Madonnei.
    Inca de pe atunci se auzeau zvonuri despre venirea artistei in
    Romania.

    Zvonurile au continuat in 2008, cand Madonna a inceput cel de-al
    noualea turneu, Sticky & Sweet, dupa aproape trei decenii de
    cariera muzicala, in care a castigat 20 de premii si 67 de
    nominalizari, mai multe decat oricare alt artist. Zvonurile nu se
    auzeau degeaba – negocierile pentru aducerea Madonnei chiar au
    inceput in urma cu doi ani. Laura Coroianu, director al Emag!c –
    lider al pietei de organizari de concerte din Romania, cu o cota de
    piata de 80%, dupa propriile estimari – povesteste ca a purtat
    initial discutii cu agentii cantaretei pentru un concert care
    trebuia sa aiba loc in septembrie anul trecut. Insa toata portiunea
    din Europa de Est a turneului “Sticky &Sweet 2008” s-a anulat,
    iar evenimentul a fost mutat in vara lui 2009. “Intotdeauna trebuie
    sa se creeze o intreaga portiune de turneu, fiindca in momentul in
    care artistul merge in noi teritorii, in afara celor deja cunoscute
    din Occident (Paris, Londra, Amsterdam si altele), trebuie sa lege
    foarte bine tarile in care concerteaza, astfel incat sa faca sens
    din punct de vedere economic”, explica Laura Coroianu.



    Chiar daca nu se va ridica la amploarea concertelor Madonnei din
    Vest, evenimentul este cea mai mare manifestare de acest gen din
    Romania: peste doua saptamani in Parcul Izvor ar putea veni 70.000
    de oameni, cel mai numeros public prezent pana acum in Romania la
    un concert. Pana in acest moment, s-au vandut aproximativ 80% din
    bilete, cu o perioada de pre-sale aglomerata, in care s-au dat
    peste 20% din locuri. Conform unor calcule realizate de Business
    Magazin, concertul ar putea genera venituri de aproximativ 4
    milioane de euro numai din vanzarile de bilete. O suma aproape
    egala cu intreaga piata de concerte din Romania anului 2007, care
    arata faptul ca Madonna era un artist asteptat. “Madonna este…
    Madonna. Am dansat pe muzica ei de la 16 ani si dansez si acum.
    Este fascinanta, fiindca s-a reinventat mereu. Nu stiu in ce masura
    lumea merge sa o vada pentru muzica ei, cat mai ales pentru show”,
    spune Ioana Manoiu (managing partner GMP PR), in general amatoare
    de concerte si care a avut grija sa isi ia bilet din prima
    saptamana cand au fost puse in vanzare.

    La fel a facut si Beatrice Danis, managing partner al Brand
    Tailors, fiindca o considera pe cantareata la fel de actuala ca in
    urma cu 20 de ani. Pentru concertul din parcul Izvor peste 1.200 de
    oameni din echipa cantaretei vor veni in Romania cu mai multe zile
    inaintea evenimentului pentru a pregati toate cele necesare. Patru
    macarale vor ridica scena de 100 de tone, iar productia va fi
    fabuloasa, dupa cum spune Laura Coroianu – “ca si cum am construi
    un mic orasel pentru cateva zile”. Desi vorbeste cu entuziasm
    despre organizare, Laura Coroianu tine sa respecte cu strictete
    clauzele de confidentialitate din contract si nu a facut nicio
    dezvaluire privind onorariul Madonnei, admitand insa ca este
    “foarte interesant”. Nivelul acestuia este similar cu cel perceput
    in tari occidentale, intrucat artistii nu fac rabat pe considerente
    de economie nationala. Singura modalitate de a obtine o reducere de
    pret este prin cumpararea un pachet de concerte de la agentul care
    reprezinta mai multi artisti.



    “Mai vad tot felul de articole prin ziare in care se spune despre
    cate un cantaret ca ar costa atata. Nu are Joe Cocker un pret scris
    in frunte. Se poate intampla ca un artist sa fie in turneu in
    perioada respectiva, sa i se anulezeze din diverse motive un oras,
    sa aiba nevoie de inca un concert si astfel sa il poti aduce la un
    pret extrem de avantajos. E vorba si de noroc”, explica Laura
    Coroianu. Nici criza nu are un impact prea mare asupra onorariului
    acceptat de artisti.

  • Depozitele cu criza

    Inceputul lunii august a venit cu o schimbare profesionala pentru Vlad Radu Dumitrescu, care a ocupat in ultimii aproape doi ani functia de country manager al ProLogis, unul din cei mai mari dezvoltatori si proprietari de spatii logistice din lume. “Este adevarat, de la 1 august nu mai lucrez in cadrul companiei. Initial eram opt oameni si vor mai ramane doi”, a declarat Dumitrescu, fara a oferi amanunte privind argumentele restructurarii echipei.

    Potrivit informatiilor din industrie, ProLogis a decis stoparea planurilor de dezvoltare a unor noi spatii logistice, dupa ce a finalizat aproximativ 108.000 de metri patrati inchiriabili in proiectul ProLogis Park Bucharest A1, amplasat pe autostrada Bucuresti-Ploiesti. Dezvoltatorul ar fi trebuit, conform declaratiilor anterioare ale lui Dumitrescu, sa inceapa constructia unei noi faze din parcul logistic amplasat langa Bucuresti, care ar fi urmat sa aiba o suprafata inchiriabila de 45.000 de metri patrati – in total sunt prevazuti aproape 300.000 de metri patrati de spatii – si era in discutii pentru achizitionarea terenului necesar constructiei unui proiect similar in zona Aradului. Dumitrescu spune ca inca din toamna anului trecut s-a decis renuntarea la intentiile privind proiectul din vestul tarii si la cele legate de inceperea unei noi faze din ProLogis Park Bucharest A1. Suprafata actuala construita este inchiriata in procent de 100%.

    Situatia nu este singulara pe piata. Si echipa locala a Eyemaxx Real Estate s-a redus de la opt la trei angajati, printre cei plecati numarandu-se si Johannes Rudnay, directorul filialei locale. “In acest moment nu exista o cerere puternica pentru spatii logistice. In plus, obtinerea unei finantari este foarte dificila”, afirma Andre Hofer, CEO al Eyemaxx, cu privire la inghetarea planurilor de dezvoltare ale companiei. Eyemaxx a vandut la inceputul lunii mai participatiile de 50% detinute in doua proiecte logistice in Timisoara si Ploiesti, precum si alte trei terenuri, catre fostul sau partener, fondul austriac de investitii Immoeast. Andre Hofer spune ca nu stie in acest moment daca Eyemaxx va fi dezvoltatorul proiectelor preluate de Immoeast; intentiile companiei, care prevedeau inainte de venirea crizei investitii de 500 de milioane de euro in zece parcuri logistice, sunt incerte.

    Inghetarea planurilor de dezvoltare a fost vizibila pe parcursul primelor sase luni ale anului, cand in Bucuresti si imprejurimi s-au livrat doar 40.000 de metri patrati de spatii logistice, comparativ cu 350.000 in perioada similara a anului trecut, potrivit unui studiu realizat de catre Colliers International. Astfel, stocul total de spatii logistice din zona Capitalei a ajuns la 920.000 de metri patrati si rata de neocupare a urcat la sfarsitul primului semestru la 10%, fata de 4% la finalul lui 2008. Analistii companiei estimeaza ca in a doua jumatate a anului nu vor mai fi terminate proiecte, iar inceperea altora noi e incerta, in contextul dificultatii de a obtine finantare si al cererii care se manifesta cu predilectie pentru spatiile aproape sau deja finalizate.

     

  • Poze noi: SUV-ul Dacia, sub brandul Renault?

    Pozele publicate de site-ul francez  vin la putina vreme dupa anuntul facut de o alta publicatie franceza, L’Automobile, potrivit caruia una SUV-ul Dacia ar putea avea si o versiune de sapte locuri si s-ar putea numi Kanjara. In plus, potrivit francezilor, va imparti aceeasi platforma tehica cu Nissan Qashqai – fiind astfel primul model Dacia din "era Renault" care nu va mai fi proiectat pe platforma "Logan", potrivit L’Automobile.

    La doua luni dupa ce a prezentat oficial primul sau crossover (un model aflat al limita dintre doua segmente traditionale), au aparut deja mai multe seturi de poze spion cu modelul SUV pe care Dacia urmeaza sa il prezinte oficial in toamna.

    Lansarea Stepway (denumirea oficiala a crossover-ului) venea la alte doua luni dupa ce Dacia prezentase concept-car-ul Duster, primul concept car veritabil al producatorului roman. Asteptam comentariile voastre legate de modul cum arata SUV-ul Dacia si, mai ales, de sansele pe care credeti ca le poate avea acest model in lupta cu ceilalti concurenti din piata.

    Cititi aici mai multe despre cele 1,3 milioane de masini produse de Dacia de la preluarea de catre Renault in urma cu zece ani, dar si despre strategia de marketing a Dacia pe timp de criza.

    Sursa foto L’Automobile, forum.4tuning.ro, Daciaclub.ro si compania.

     

  • Deficit bugetar sub 6% din PIB in 2010

    Seful delegatiei FMI in Romania, Jeffrey Franks, a declarat, luni, intr-o conferinta de presa, ca pe partea de venituri lucrurile nu se vor imbunatati foarte mult, explicand astfel diferenta intre reducerea deficitului bugetar si cea a deficitului structural.

  • Paul Krugman: Pericolul unei noi mari depresiuni economice a fost depasit

    Cu toate ca cea mai dificila parte a crizei a trecut, lumea se confrunta cu o incetinire de durata a economiei, comparabila cu "deceniul pierdut" prin care a trecut Japonia in anii ’90, a afirmat Krugman, la un forum international organizat in Kuala Lumpur, Malayezia, conform AFP.

    "Nimeni nu cunoaste calea de iesire. Ne lipsesc foarte mult modelele", a spus economistul.

    In trecut, statele isi puteau reveni rapid, ajutate de exporturi, insa, in conditiile in care criza financiara s-a raspândit la nivel mondial, aceasta solutie nu mai este de actualitate.

    El considera ca nici scenarii precum majorarea cheltuielilor de consum si a investitiilor din sectorul corporatist sau imobiliar nu pot ajuta la relansarea economiei mondiale, si nici a celei din SUA. Krugman a subliniat ca sistemul financiar trebuie restructurat pentru a se evita aparitia unei noi crize, in acelasi timp elaborându-se legi mai eficiente pentru sectorul bancar.

    Cititi mai multe articole scrise de economistul care a obtinut premiul Nobel in 2008 pe www.businessmagazin.ro.