Ciobanu il inlocuieste astfel pe Petre Tulin, care a preluat de luna aceasta conducerea Bancii Feroviare, care se pregateste sa-si lanseze operatiunile.
Blog
-
Adama va construi supermarketuri Plus pe terenurile detinute
"Planurile noastre pentru Romania sunt de termen lung , prioritatile noastre nu s-au schimbat. Vom continua sa aducem unitati rezidentiale valoroase pe piata. Vom extinde aceasta colaborare (n.red. cu Plus) si in Brasov, Bucuresti si in toate orasele mari din Romania’’, a declarat David Flusberg, cofondator si presedinte al Adama.
Noul magazin Plus se va deschide pe strada Buna Ziua si va avea o suprafata totala de 1.400 de metri patrati, dintre care 1.100 mp vor fi alocati zonei de vanzare. Unitatea va avea 55 de locuri de parcare. "Magazinul pe care il dezvoltam acum este al doilea din Cluj si va face parte dintr-un program de expansiune nationala care se va continua in toate orasele mai mari de 15.000 de locuitori", a declarat Norbert Missbrandt, CEO la Plus Romania.
Adama detine terenuri in mai multe orase mari din tara si are in dezvoltare, in diferite etape, proiecte rezidentiale in Bucuresti, Bacau, Brasov, Iasi si Ploiesti. Compania este controlata de fondurile Tiger Global din America si Immoeast din Austria si detine pe plan local 45 de proiecte, destinate in special realizarii unor ansambluri rezidentiale
Reteaua Plus, parte a grupului german Tengelman, are in Romania 81 de magazine, primele fiind deschise in toamna anului 2006. Grupul german mai este prezent pe piata romaneasca prin intermediul retelei de bricolaj Obi.
-
Investitorii americani nu mai sunt interesati de piata imobiliara europeana
In prima jumatate a acestu an, investitorii americani au cheltuit 407 milioane de euro pe proprietati comerciale din Europa, in scadere cu 98% fata de apogeul atins in perioada similara din 2007, potrivit unui raport CB Richard Ellis, citat de cotidianul american Wall Street Journal.
La acea data, investitorii americani erau implicati, din pozitia de cumparatori, in 16% din totalul tranzactiilor de pe piata imobiliara europeana, procent care s-a restrans la 9,1% in primele sase luni ale anului trecut, respectiv 1,6% in perioada ianuarie-iunie din 2009.
-
Expansiune Plus: al 81-lea magazin, la Buhusi
Reteaua de magazine ajunge astfel la 81 de unitati, dupa ce saptamana trecuta au mai fost inaugurate alte 3 magazine. Retailerul apartine grupului Tengelmann, care mai detine si magazinele de bricolaj Obi. Retailerul Plus mizeaza pe proximitate, o suprafata de vanzare de 1400-1500 mp si o gama de peste 1.500 de produse.
Plus a inregistrat anul trecut vanzari de 277,3 milioane de euro.
Pe segmentul magazinelor de discount sunt prezente pe piata romaneasca si retelele Penny, Minimax Discount si Profi.
-
Berea nu mai potoleste setea de profituri
Criza economica a dus la scaderea puterii de cumparare a romanilor, care au ales sa consume berea mai rar si in cantitati mai mici. Deasemenea, vremea mai rece si mai ploioasa a condus la scaderea volumului de bere vanduta, mai ales in primul trimestru al anului.
"Previziunile pentru cea de a doua jumatate a anului sunt greu de facut in acest moment. Va trebui sa vedem cum se incheie sezonul de vara, dar si acesta deja da semne ca este mai slab decat in anii anteriori", a declarat Stephan Maria Weber, Presedintele Asociatiei Berarii Romaniei.
Shachar Shaine, presedintele United Romanian Breweries, a anticipat o scadere a vanzarilor de bere cu 10% in 2009 si inregistrarea unui consum echivalent anului 2006, de 85-86 litri pe cap de locuitor, fata de 95 litri, cat a fost in 2008.
Din Asociatia Berarii Romaniei fac parte Heineken Romania, InBev Romania, Romaqua Group, United Romanian Breweries si URSUS Breweries. Volumul de bere comercializat de membrii asociatiei in prima jumatate a anului a crescut usor cu 5%, pana la 8,3 milioane hectolitri, datorita contributiei Romaqua Group la vanzari, aceasta alaturandu-se asociatiei la inceputul anului 2009.
Investitiile realizate de membrii asociatiei in 2008 s-au ridicat la 200 milioane euro, iar pentru 2009 au fost anuntate investitii in valoare de 100 milioane euro. -
Un miliard de litri
Cel mai mare avans al productiei de apa minerala s-a inregistrat in anul 2000, când s-a imbuteliat cu 25% mai mult fata de anul anterior. SNAM gestioneaza 90% dintre zacamintele valorificate pentru consum din România, dar exista si producatori care detin licente de exploatare din surse care nu sunt administrate de societate.
In prezent, isi disputa piata peste 25 de producatori, productia fiind dominata de companii autohtone ca Romaqua Group, European Drinks, Perla Harghitei sau Rio Bucovina, care realizeaza peste 70% din volumele imbuteliate. Pe piata sunt active si multinationalele Coca-Cola HBC si Pepsi Americas. -
Revista presei economice: valuta
Gandul scrie ca tot mai multi romanii prefera sa isi tina economiile in valuta, datele BNR aratand ca economiile in valuta au crescut in iulie cu 2,1% fata de iunie, in timp ce depozitele in lei au urcat cu doar 0,1%.
Ziarul Financiar afirma ca una din masurile anticriza propuse de guvern prevede ca intreprinderile mici si mijlocii care nu au restante la banci sa poata beneficia de suspendarea pentru 12 luni a platii principalului dintr-un credit pe termen mediu si lung, platind in continuare doar dobanda lunara.
Evenimentul zilei scrie ca chiar daca dobanzile oferite pentru economiile in lei sunt ceva mai mari, atat populatia, cat si firmele au ales, in luna iulie, economiile in valuta, fapt care este confirmat si de informatiile Bancii Nationale.
Business Standard afirma ca perioada de gratie de pana la douasprezece luni la plata ratelor bancare pentru intreprinderile mici si mijlocii (IMM) este principala propunere a Partidului Social Democrat (PSD) pe care reprezentantii Bancii Nationale si ai Asociatiei Romane a Bancilor (ARB) spun ca o vor analiza in perioada imediat urmatoare.
Romania Libera scrie ca pe fondul cresterii somajului si scaderii veniturilor disponibile, apetitul populatiei pentru noi imprumuturi a continuat sa fie la un nivel destul de jos, in iulie, soldul creditelor in lei catre populatie scazand cu 0,3%, iar cel in valuta cu 0,2%.
-
Moda bijuteriilor romanesti
In viziunea lui Walt Disney, “Alice in tara minunilor” apare ca povestea unui univers idilic, a unei lumi cu personaje fantastice. Regizorul Tim Burton, in productia ce va fi lansata in 2010, a intors aventurile scrise de Lewis Carroll spre o perspectiva gotica si a creat o fantezie pentru oameni mari, cu o Alice matura, care revine pe taramul descoperit in copilarie. La noi, o vizita intr-unul dintre magazinele creatorilor romani de bijuterii aspira sa-i satisfaca si pe adeptii povestii clasice, si pe ai celei pentru oameni mari.
Creatiile designerilor romani de bijuterii sunt varianta locala a bijuteriilor “cu mesaj” (“statement”), unul dintre segmentele care au castigat teren in randul amatorilor de moda urbana din toata lumea. Daca marile case de giuvaergerie isi transmit mesajul prin creatii pretioase, realizate din materiale rare si pietre stralucitoare, creatorii de bijuterii urbane prefera materiale simple (textile, piatra) sau neobisnuite (portelan) si isi acorda libertatea de a inventa forme ori de a explora universul vegetal, animalier si lumea basmelor dupa propria imaginatie. Carla Szabo este unul dintre cei mai cunoscuti designeri de bijuterii urbane de pe piata si isi imagineaza ca produsele sale vor face din Bucuresti un oras mai putin gri, in care toata lumea poarta o culoare si o forma care reprezinta ceva. A lansat pana acum 13 colectii, in total peste 200 de modele diferite si a inventat personaje care au colorat universul a cateva mii de oameni.
Designerul spune ca inceputurile pe aceasta piata se leaga de colaborarile cu designerii vestimentari. “Datorita expunerii in media si prin magazinul propriu Zebra Society, ele au devenit treptat tot mai vizibile si mai placute. Cererea mai mare a adus dupa sine, in mod natural, o productie mai mare. Intre timp am largit paleta si spre design de produs: covoare, obiecte decorative”, declara Carla Szabo. Designerul spune ca, din cauza crizei economice, a inceput sa se axeze pe creatii la comanda. “Intr-o perioada de criza financiara bazata pe lipsa de incredere, cand comertul stradal a avut de suferit in mod special, ma orientez spre un design pe baza de comanda, pentru companiile interesate de produse de promovare a brandurilor lor.” Szabo a mizat si pe potentialul mediului de afaceri online si pregateste un site, www.carlaszabo. com, de unde vor putea fi cumparate creatiile ei. Deocamdata, produsele se gasesc la Work & Shop Rahova, Raionul 6, OllieGangShop, Ummagumma, Festes (Cluj), iar designerul spune ca a creat bijuterii la comanda si pentru clienti ca L’Oréal, Pantene, Peroni, Vichy sau Coca- Cola.
“Evolutia afacerii a fost organica, cumpatata, fara a forta niciun pic prin investitii riscante sau cu obiective de dezvoltare rapida. Este o afacere cu mare potential care doreste sa isi traiasca viata in normalitate, traversand toate etapele.” Cea mai noua colectie Carla Szabo este Endless Story – conceputa, la fel ca si precedentele, in jurul unor personaje inventate de designer. Colectia include cateva piese de baza, ca Hermann The Hermanoid, un colier realizat din ceramica alba (o masina umanoida, hermafrodita), colierul inceputului lumii (o gaina si un ou din ceramica alba care au intre ele semnul infinitului din lemn), coliere si cercei in forma de inima sau de stomac, acoperite cu petale de trandafiri si cu o caligrafie pe margele de os. Segmentul bijuteriilor “cu mesaj” i-a atras si pe altii. Ana si Irina Wagner, proprietarele magazinului Wagner – Arte Frumoase si Povesti, unde se vand obiecte de portelan pictate manual, au investit 10.000 de euro intr-o colectie proprie de bijuterii. Colectia B by Wagner include bratari, inele, brose si pandantive unicat, din portelan, pictate cu personajele preferate de Wagner – pisici calatoare, printese exotice, case zburatoare.
Proprietarele atelierului, Ana si Irina Wagner, afirma ca au fost inspirate chiar de reactia clientilor atunci cand au creat colectia B by Wagner. “Unii dintre ei stau o ora, doua si analizeaza modelul fiecarei cesti sau bomboniere. Asa ne-am gandit ca vor fi , poate, fascinati sa descopere portelanul ca obiect de podoaba”, spune Ana Wagner, mintea artistica a afacerii. “In acelasi timp, colectia de bijuterii corespunde unei noi linii de business. Pentru ca daca ceainicul din portelan sau setul de cesti se cumpara pentru a fi facute cadou, acum vedem deja cliente de toate varstele cumparand bijuteriile pentru ele insele”, sustine Irina, cea care se ocupa de partea de business a atelierului.
-
Ce vor oamenii care au totul
Raspunsurile, numeroase, la aceasta intrebare au fost adesea poluate de paranoia si au constituit subiectul predilect al teoreticienilor conspiratiei. Cum insa raspunsurile irelevante nu discrediteaza intrebarea, David Rothkopf (consultant si profesor, a condus firma Kissinger Associates, este cercetator pentru “Carnegie Endowment for International Peace”) s-a straduit sa ofere propria rezolvare a problemei. In opinia sa, asa cum dezvoltarea statelor-natiune a produs niste clase conducatoare nationale, globalizarea a dus la nasterea unei noi elite mondiale (superclasa), constituita din intreprinzatori si oameni din domeniul finantelor, precum si din politicieni ce dirijeaza organizatiile supranationale precum Uniunea Europeana sau Fondul Monetar International.
Acestia au in comun cu predecesorii lor faptul ca functioneaza in “cluburi” cu acces limitat, insa, spre deosebire de ei, opereaza pe scena mondiala, departe de electoratele lor nationale. Potrivit lui Rothkopf, membrii “superclasei” frecventeaza aceleasi universitati (principalele pepiniere fiind Harvard, Stanford si Universitatea din Chicago), sunt formati in aceleasi institutii (Goldman Sachs) si fac parte din aceleasi cluburi (The Council on Foreign Relations din New York). Multi dintre ei fac naveta intre sectorul public si cel privat si se intalnesc in cadrul unor evenimente internationale precum Forumul Economic Mondial de la Davos sau Comisia Trilaterala. Poate ca meritul principal al cartii lui Rothkopf este ca ne poarta intr-o vizita ghidata prin toate aceste institutii interzise oamenilor de rand, ne deschide usa biroului lui Lloyd Blankfein, CEO al Goldman Sachs, ne arata culoarele misterioase ale Carlyle Group, ne dezvaluie fascinantul sistem de vase comunicante care functioneaza intre Pentagon si industria armamentului si, in fine, incearca sa ofere raspunsul la intrebarea din titlul acestui articol.
David Rothkopf “Superclass”,
Editura Publica, Bucuresti, 2009Ultimele aparitii:
- O inima care merge ceas
Ne aflam in orasul Edinburgh, in anul 1874. “Afara ninge si iar ninge”, iar “un frig de-ti ingheata sangele zabreleste orasul in tacere”. Se naste Jack, a carui inima, din cauza gerului de-afara, ramane de gheata. Moasa care l-a adus pe lume, pe jumatate vrajitoare, pe jumatate saman, ii inlocuieste organul defectuos printr-un orologiu, care trebuie intors in fiecare dimineata. Ca sa ramana in viata, Jack va trebui sa evite orice exces emotional: niciun pic de furie si, mai ales, niciun strop de dragoste. Viata nu asculta insa de interdictii, iar micul Jack se va trezi sedus de privirile de foc ale unei artiste a strazii.
Mathias Malzieu “Mecanica inimii”,
Editura Nemira, Bucuresti, 2009
- Vise destramate
Atunci cand l-a intalnit pe Frank Wheeler, April credea ca e cel mai interesant barbat din lume. Relatia lor se cufunda insa, dupa casatorie, intr-o rutina dezolanta. April si Frank se complac intr-un menaj american tipic: el ia in fiecare zi trenul spre New York, unde lucreaza ca publicitar, iar ea desfasoara ritualurile casnice mic-burgheze pe care pe vremuri le dispretuia. Acest gol lipsit de speranta incepe sa-i chinuie, iar cuplul intra intr-o criza vizibila. Aceasta poveste despre eroziunea viselor, despre inertia pe care o inoculeaza un menaj traditional si despre lupta zadarnica impotriva conformismului a devenit scenariul unui film nominalizat la Oscar si la Globul de Aur.
Richard Yates “Revolutionary Road”
Editura Vellant, Bucuresti, 2009
- O inima care merge ceas
-
Doua japoneze, va rog
Brutariile cu pretentii din Tokio, unde gurmanzii pot gasi tot felul de specialitati de panificatie si patiserie care mai de care mai imbietoare, nu mai seamana cu magazinele clasice din domeniu, ci mai degraba cu niste mici muzee sau galerii de arta. Asa se prezinta magazinul etalon al unui important lant de brutarii din Japonia, Donq, ajuns la 140 de unitati, renovat recent pentru a tine pasul cu ultima moda in domeniul brutariilor din capitala nipona. Croissantele sau chiflele sunt prezentate ca niste bijuterii in casete de sticla. Fiecare produs este pregatit manual si copt in cuptoare de piatra.
Donq si-a promovat, de altfel, inca din anii saizeci produsele de brutarie ca pe niste articole de moda, moment in care era un semn de eleganta sa te afisezi prin Tokio cu baghete in pungi de hartie cu sigla firmei. Noile brutarii din capitala nipona seamana mai degraba cu micile magazine exclusiviste de moda ale metropolei: marfa nu e stivuita sau ingramadita, ci artistic etalata, iar angajatii o manipuleaza numai cu manusi albe de plastic. Si, intocmai ca la magazinele de moda al caror model l-au imprumutat, brutariile isi vand produsele la preturi deloc scazute: o bagheta de mici dimensiuni costa 380 de yeni (circa 2,8 euro), in timp ce o paine taraneasca in a carei compozitie intra drojdie naturala si faina ecologica poate ajunge pana la 800 de yeni (6 euro). Clientii se inghesuie sa le cumpere, deoarece, pe langa faptul ca sunt mai sanatoase decat produsele de panificatie obisnuite, le dau si satisfactia produsa de achizitionarea unui articol de moda scump.