Blog

  • Heineken a luat spuma

    Paharul pe care l-au ciocnit in momentul incheierii negocierilor este unul de maxima importanta pentru piata berii din Romania: in urma tranzactiei estimate la 150 de milioane de euro, furnizorul Heineken si-a asigurat o cota de 31% pe piata locala, fata de 25,8%, cat detinea inainte, iar capacitatea de productie va creste la 6 milioane de hectolitri anual fata de 1,6 milioane hectolitri in prezent. Producatorul roman de bere a reprezentat o miza destul de atragatoare pentru investitori, cu o cota de 6% din piata, un volum de 1,2 milioane de hectolitri vanduti in 2007 si trei branduri bine pozitionate pe piata locala – Neumarkt, Dracula si Sovata. Pe langa fabrica de bere din portofoliul Bere Mures, Heineken a cumparat si productia de ape minerale Cezara si Cheile Cibului, dar si complexul turistic Germisara din statiunea Geoagiu-Bai, judetul Hunedoara. Pentru Heineken, Bere Mures este asul din maneca in lupta pentru primul loc pe piata romaneasca de bere, unde principalul adversar era SABMiller, producatorul berii Ursus. La sfarsitul anului 2007, diferentele dintre cotele de piata ale principalilor trei jucatori, Heineken (25,8%), Ursus (24,9%) si InBev (23,2%), erau mai mici de doua procente. Vanzarea catre Heineken vine dupa mai bine de trei ani in care proprietarii i-au cautat un petitor bun firmei romanesti, iar asta in conditiile in care Virgil Mailat, ce detine 25% din actiuni, a declarat ca nu vedea o alta oportunitate sau inovatie pe care sa o aduca la Bere Mures. Compania este cea care, in 1998, a introdus pentru prima oara pe piata berea la PET, ce reprezinta astazi 45% din totalul pietei. In 2007, marimea pietei de bere din Romania a fost de aproximativ 19 milioane de hectolitri, cu un consum pe cap de locuitor de 89 de litri. In 2008, se estimeaza ca piata de bere va continua sa creasca. Cu trei ani in urma, Bere Mures a fost tinta preluarii de catre InBev, iar in noiembrie 2007 Ursus si Heineken s-au oferit simultan sa cumpere. Voturile au inclinat mai mult catre Heineken atat datorita pretului oferit, cat si disponibilitatii de a achizitiona toate cele trei active ale companiei – fabrica de bere, fabrica de apa si complexul turistic. La ora actuala, Heineken, al patrulea producator mondial de bere ca volum, detine patru fabrici de bere in Romania: la Constanta, Craiova, Hateg si Miercurea Ciuc. Portofoliul de marci este alcatuit din Heineken, Ciuc, Golden Brau, Bucegi, Gosser si un numar limitat de marci regionale. Preluarea Bere Mures, intermediata din partea Heineken de catre casa de avocatura Schoenherr & Asociatii, este cea mai impor?tanta tranzactie de pe piata berii din 2000 incoace, care a dus la detasarea clara a Heineken Romania fata
    de ceilalti concurenti din top trei.

  • Bancherul de ceremonii

    Businessul pe care il conduce de la sfarsitul anului trecut nu are nimic de a face cu bankingul: WeeDoo, compania fondata de fostul bancher privat, activeaza in domeniul organizarii de evenimente si are in portofoliu trei activitati de acest gen.
    De unde si pana unde trecerea de la plasamente profitabile la “events”? “Intotdeauna mi-am dorit sa am afacerea mea, iar organizarea de evenimente a fost ceva ce mi-a placut mereu. In plus am vazut destul de multe evenimente nereusite din cauza unor ‘greseli’ ce ar fi putut fi evitate si mi-am dorit sa incerc sa fac ceva in acest sens”, spune Sorana Tetik. “Dorim ca evenimentele pe care le organizam sa aiba impactul scontat (sa-si atinga tinta) si sa ramana o amintire placuta si nu o bataie de cap, atat pentru beneficiar, cat si pentru participant.”
    Cea mai recenta actiune organizata sub marca WeeDoo a ramas oarecum legata de zona bancara. Tetik a organizat o expozitie de fotografii realizate de un angajat al Credit Europe Bank, care au fost cumparate de oameni de afaceri in scop umanitar, fondurile fiind donate Fundatiei Principesa Margareta a Romaniei. Cele mai scumpe fotografii vandute la eveniment, doua la numar, au fost achizitionate de catre doi businessmani turci, la pretul de 1.100 de euro fiecare.
    Cand a plecat din ING ca sa organizeze evenimente, Sorana Tetik nu a plecat singura, ci si-a luat alaturi un partener din acelasi departament. “Intr-adevar, colega mea, Cristina Marinescu, mi-a fost colega in cadrul Departamentului de Private Banking al ING si am facut o echipa buna impreuna timp de trei ani. Astfel, cand i-am comunicat decizia mea de a porni aceasta afacere, Cristina a dorit sa mi se alature.” In plus, decizia a fost fundamentata si pe baza relationala pe care si-a format-o pe vremea cand lucra ca bancher de lux. “Am considerat ca ‘network-ul’ pe care il am este un element foarte important in acest business si intr-adevar, faptul ca am foarte multe cunostinte si prieteni (atat in zona de furnizori cat si in cea de beneficiari) ma ajuta foarte mult. A fost important si faptul ca pentru a porni afacerea nu am avut nevoie de foarte multi bani. Totusi, odata pornita, ea necesita resurse atat financiare, cat si emotionale destul de importante. Nu-mi pare insa rau, satisfactia pe care o am dupa un eveniment reusit este enorma.”
    Sorana Tetik (32 de ani) a avut o cariera indelungata in banking, incepand ca referent in cadrul BNR, in 1994. Ea a fost pe rand, dealer in Departamentul de Trezorerie al fostei Finansbank (acum Credit Europe Bank), sef al diviziei de trezorerie din Finansbank, a fondat Finans Servicii Financiare S.R.L. si a devenit ulterior sefa Diviziei de Private Banking a ING, unde a ramas pana in octombrie 2007.

  • O camasa pe masura

    O cunostinta care s-a angajat recent in pozitia de Sales Manager la o firma de captuseli a starnit rasul si o serie interminabila de poante din partea prietenilor sai, obisnuiti cu joburi bine platite in sectoare precum imobiliarele sau advertising-ul: mai exista firme de captuseli? Ce captusiti voi acolo? Cui mai folosesc captuselile? Ati fi surprinsi sa aflati ca in spatele unei prezentari pompoase de moda sau al pieselor unicat din paradele haute-couture se afla putin-pretuita si cvasi-necunoscuta fibra textila, pe care nimeni nu o pomeneste niciodata, dar care poate spune o poveste mai interesanta decat o intreaga colectie semnata Galiano.
    Si totusi, povestile fibrelor textile sunt la fel de bine pazite precum secretul Graalului, atat din motive de competitie, precum si din motive de unicitate. Sa mergi pe urmele microfibrelor este un drum foarte anevoios; e ca si cum ai incerca sa dezvalui un univers intreg de furnizori secreti care sustin ca niste piloni o industrie de sute de milioane de euro anual ? industria luxului.
    In Romania anului 2000, cand lohnul inca mai facea furori printre textilistii locali, s-au tesut si aici numeroase povesti despre fibra textila. Pe atunci se tot infiintau si prosperau nu numai fabricile de confectii ca atare, ci si o flora de companii din sectoare auxiliare industriei textile, cum ar fi captuselile, pasmanteria s.a.m.d. Acum, cand sistemul de lohn inca mai merge, dar scartaie din incheieturi, au mai ramas, prin colturi precum Apaca, Focsani sau Braila, cateva fabricile traditionale care croiesc costume pentru Hugo Boss sau Armani, si, impreuna cu ei, cativa producatori de captuseli. Poate ca nu este “job of the month” si nici cea mai trendy ocupatie pe care si-o putea gasi cunostinta mea, dar va garantez ca uitam cu desavarsire, in goana dupa ce mai e la moda, ca poate nu haina il face pe om, ci… captuseala.
    Italia, de exemplu, desi adaposteste cateva Mecca ale modei, precum Milano sau Roma si fashionistas din toata lumea vin in pelerinaj sa se purifice precum hindusii la Gange, orice consumator de moda se uita mai intai la material. Este adevarat ca exista acolo un ciorchine de designeri pe Via dei Condotti si chiar magazine cu ultimele noutati in materie de haine bisericesti, cu vitrine la care se zgaiesc in mod egal preoti si calugarite de la manastirile din apropiere. In celalalt colt al Romei, insa, dincolo de Via Aurelia Antica, inspre iesirea vestica a orasului, exista insa si micile magazine de camasi si costume, tipic italienesti, care respira stil si diversitate. Intr-un astfel de boutique mi-a aratat o prietena cat pret pun italienii nu pe design, nu pe croiala, nu pe tendinta, ci pe tesatura din care ia nastere o camasa, fie ea de serie ori su misura. Pe o tejghea de croitor mi-a insirat trei cataloage groase cu zeci de mostre de tesaturi, in diverse culori, cu diverse imprimeuri si cu cateva alte zeci de texturi separate, pentru gulere si mansete. Pentru ea, intreg atelierul de camasi gravita in jurul tesaturilor respective si nu a vrut sa dezvaluie nici in ruptul capului de unde provin sau care este pretul lor. In fine, bomba abia acum urmeaza: o camasa su misura (conceptul “pe comanda” inca prinde bine la italieni si nu antreneaza preturi exorbitante) costa la italieni intre 30 si 60 de euro, dar 60 de euro ajungi sa platesti doar daca iti doresti “un guler cu nasturi englezesti” sau o tesatura cu insertii de matase. La noi, daca bantui prin orice mall sau centru comercial, toate aceste firme sonore cu “otti” “alieri” sau “ssini” in coada, cu actionari 100% romani, dar cu terminatii italienesti in denumire, iti vand camasa cu 100 de euro si cu mult, mult tupeu. Nu e facuta pe masura potrivita, balenele nu sunt suficient de tari, te strange la gat si iti vine larga pe corp – “camasa-parasuta” nu are nimic special in afara de o chirie substantiala in spate. Ca sa nu mai vorbim despre cat de norocos te poti considera ca barbat daca gasesti vreun “slim fit” ratacit pe rafturi.
    In incheiere, poate ca nu v-am convins sa mergeti la Roma pentru o-camasa-opera-de-arta, dar va invit macar sa va uitati atent cand probati ceva data viitoare la mall si sa nu uitati sa puneti pret pe tesatura, pe nasturi, pe guler si sa nu mai radeti in veci de firmele de captuseli.

  • Pepsi Americas construieste o fabrica in Militari

    Unitatea de productie, care va cuprinde spatii de depozitare si birourile companiei, va avea o suprafata totala de circa 50.000 de metri patrati.

    Click aici pentru mai multe amanunte.

  • Sindicatul de 1 milion de euro

    Liderii sindicali de la Dacia Pitesti sustin ca salariatii care sunt hotarati sa continue protestul „pana la capat” n-au de ce sa-si faca griji pentru banii pe care i-au pierdut pe timpul cat au refuzat sa lucreze.

    Amanunte pe www.gandul.info

  • Rusia opreste pescuitul de sturioni

    Industria caviarului inregistreaza in Rusia vanzari anuale de aproximativ 635 de milioane de euro, potrivit estimarilor lui Aleksandr Saveliev, purtator de cuvant al Agentiei Ruse pentru Pescuit.

    In urma poluarii, a braconajului, a pescuitului intensiv si a cresterii cererii pentru produsele de lux, populatia de sturioni a scazut in ultimele doua decenii cu aproximativ 90%. Un studiu efectuat in apele Marii Caspice arata ca doar in 2004 si 2005 populatia de sturioni s-a diminuat cu 45%.

    Rusia intentioneaza sa-si exercite influenta pe care o detine in bazinul Marii Caspice pentru a determina si celelalte tari din regiune, respectiv Iran, Turkmenistan, Kazahstan si Azerbaidjan, sa interzica pescuitul sturionilor. Andrei Krainii, presedintele Comitetului de stat pentru pescuit, aduce drept argument economic faptul ca impactul asupra bugetelor acestor tari nu va fi semnificativ.

    Printr-o lege speciala, ce va fi inaintata parlamentului spre adoptare, toti sturionii din natura vor fi declarati proprietate a statului. Prin aceeasi lege vor fi propuse reduceri de taxe pentru fermele private care cresc sturioni. Daca in timpul Uniunii Sovietice in Rusia se vindeau anual in jur de 2.000 de tone de caviar, in prezent cifra a scazut la doar 9-10 tone.

    Rusia a fixat o cota anuala de pescuit sturioni de 50 de tone. Din cauza numarului redus de pesti, se pescuiesc doar 24 de tone, pentru scopuri stiintifice.

    Krainii spune ca Rusia este dispusa sa renunte chiar si la pescuitul in scopuri stiintifice, cu atat mai mult cu cat ecologistii declara ca cercetarea a fost o portita care a fost exploatata in scopuri comerciale. Phaedra Doukakis, specialist in comertul cu sturioni la Pew Institute for Ocean Science, declara ca braconierii prind in prezent mai multi sturioni decat se pescuiesc in mod legal.

    Marea provocare a Rusiei este delta de mari proportii a fluviului Volga, iar interzicerea pescuitului va trebui sa fie insotita de masuri severe impotriva braconajului. Doukakis considera ca pentru a fi eficient, moratoriul asupra interzicerii pescuitului ar trebui sa dureze cel putin 40 de ani, pentru ca sturionii incep sa depuna icre doar dupa varsta de 15 ani.

  • Polonia a crescut cu 1,7% datorita fondurilor UE

    In perioada 2004-2006 au fost fi nantate 14.500 de proiecte din fondurile europene, cu o valoare totala de 4,7 de miliarde de euro. Suma totala alocata in aceasta perioada a fost de 15 miliarde de euro.

    Ca rezultat al cresterii investitiilor si a productivitatii, anul trecut fondurile europene au contribuit la crearea a 316.000 de noi locuri de munca.

    Mai mult, in perioada 2010-2014 se estimeaza ca impactul va fi si mai mare, fondurile europene urmand sa aiba o contributie de 2,34% la cresterea PIB.

    Calculul a fost realizat in ipoteza in care Polonia va reusi sa absoarba 95% din fondurile europene in valoare de 67,3 miliarde de euro care ii sunt puse la dispozitie in actuala executie bugetara. Potrivit economistilor citati de presa poloneza, banii europeni vor avea rolul de a amortiza impactul unei reduceri de viteza a economiei mondiale si al turbulentelor de pe pietele financiare.

  • NATO a adormit investitorii

    Summitul NATO si-a pus amprenta si asupra pietei de capital, numeroasele zile de vacanta ale companiilor cu birouri in zona cu circulatie restrictionata ducand la miscorarea numarului de tranzactii de la BVB. Saptamana a oscilat in jurul valorilor din perioada anterioara, incheind chiar cu un avans mic.

    Singurul eveniment notabil al pietei bursiere a fost anuntarea oficiala a ofertei publice initiale a Teraplast Bistrita, a carei perioada de subscriere ia startul luni, 7 aprilie, si se va incheia pe 17 aprilie. Pretul de vanzare al actiunilor Teraplast va varia intre 1 si 1,4 lei si poate fi considerat mare daca se iau in calcul doar rezultatele auditate ale companiei.

    Conform calculelor analistilor Raiffeisen Capital&Investment, intermediarul ofertei, in care sunt incluse si profiturile preliminare pentru 2007, estimarile pentru 2008 si valoarea terenului ce urmeaza a fi valorificat dupa relocarea activitatii, pretul titlului nu mai este scump. Dupa aceste date rezulta un PER ce variaza intre 11 si 14, ceea ce indica o actiune subevaluata.

    Saptamana a fost asemanatoare si pe pietele internationale, desi acestea nu au fost influentate de summit. Cateva procente de crestere fata de perioada anterioara au fost inregistrate de catre majoritatea burselor, cu investitorii in asteptarea principalilor indicatori economici ai SUA (evolutia Produsului Intern Brut pentru primul trimestru al anului). In Europa a fost publicat nivelul ratei inflatiei anualizate in zona euro, care a ajuns la nivelul de 3,5%, cu o evolutie mai negativa decat preconizau analistii, insa reducerea somajului, 7,1% – cea mai redusa cifra din ultimii ani, a redus influenta negativa asupra burselor.

    Bursa de la Bucuresti a reusit sa recupereze aproape doua procente in anasmblu, prin indicele compozit BET-C, ceea ce reduce pierderile de la inceputul anului la 23,5%. In ultimele patru saptamani BET-C a pierdut doar 0,8%, ceea ce arata ca pierderile au fost realizate aproape in totalitate in primele doua luni ale anului. Indicele BET a recuperat 3,15% in saptamana NATO, iar scaderea de la inceputul anului este de 27%.

    Indicele societatilor de investitii financiare (SIF), BET-FI, a urcat, la fel ca si BET-C, doar 2%. Pierderile din 2008 se ridica insa la 30,3%, cea mai mare depreciere inregistrata de un indice al BVB. SIF-urile au ajuns la preturi cu discount foate mare in acest moment, asteptarile brokerilor fiind pentru o revenire spectaculoasa in momentul intoarcerii trendului.

    Cresterile sunt prevazute sa continue si saptamana viitoare, cu posibilitatea unor aprecieri mai semnificative in cazul in care situatia de pe pietele internationale se mentine favorabila. De asemenea, perioada de asteaptare cauzata de summitul NATO se va incheia, cu rezultate pozitive ce pot insemna stabilitate pentru o piata emergenta. Semnalele raman pozitive, iar perioada urmatoare va fi in cel mai rau caz de consolidare, cu aprecieri mici si volume in urcare.

  • Tesco amusina in Rusia

     Tesco ar lua in considerare si varianta asocierii cu parteneri locali in scopul deschiderii unor supermarketuri in franciza.

    In prezent, Tesco realizeaza peste 25% din vanzarile sale in afara Marii Britanii. Sir Terry Leahy, CEO al Tesco, a declarat ca jumatate din cifra de afaceri ar trebui sa fi e generata de vanzarile din strainatate in urmatorii cincizece ani.

    Chris Gower, analist la compania de brokeraj MF Global, spune ca Tesco a ezitat sa intre pe piata ruseasca din cauza concentrarii populatiei in orase situate la mare departare intre ele.

    Conform estimarilor bancii elvetiene UBS AG, piata de comert alimentar a crescut anul trecut in Rusia cu 32%, pana la 121 mld. euro. Anul trecut, ponderea produselor alimentare comercializate prin retelele de magazine cu format modern a ajuns la 45%.