BusinessMagazin

Blog

  • Unora le place criza

     

    Preturile mici au marginalizat cumva in anii trecuti produsele cosmetice romanesti, pe care consumatoarele cu venituri din ce in ce mai mari nu erau tentate sa le cumpere. In 2009, pretul ar trebui sa fie atuul lor, spune Elena Cremenescu, fondatoarea producatorului Elmiplant, in prezent detinut de grupul grecesc Sarantis. Elena Cremenescu spera ca aceasta criza ii va deschide noi porti de afirmare pe piata, referindu-se in special la faptul ca, sub presiunea devalorizarii monedei nationale, multinationalele vor creste preturile in lei, ceea ce ii va determina pe unii clienti sa se orienteze catre cosmeticele fabricate in Romania, mai ieftine. Elmiplant are pregatita si o strategie pentru criza – ale carei principale puncte vizeaza produse noi (pe segmentul ingrijirii tenului si corpului), ca parte a planurilor de dezvoltare a afacerii de dupa preluarea de catre Sarantis, dar si reducerea costurilor la materiile prime, prin renegocierea cantitatilor comandate “la pachet cu grupul grec”. Prin lansarile de anul acesta, numarul produselor grupului va creste de la 80 la peste 100, printr-o investitie de jumatate de milion de euro. Aceste lansari vin impreuna cu alte avantaje pe care le-a avut Elmiplant dupa ce a fost cumparata de Sarantis (intr-o tranzactie de 6,5 milioane de euro de la sfarsitul lui 2007).
     
    “Pentru noi, pana atunci, si prezenta in hipermarketuri era o foarte mare cheltuiala, aveam la acea vreme mii de clienti care nu ne mai plateau, si asa am decis sa vand ca sa ma linistesc”, povesteste Elena Cremenescu, director general adjunct al companiei. Fondatoarea Elmiplant prevede pentru 2009 un avans al afacerilor de 25-30%, in ritmul tendintei deja inregistrate in ianuarie si februarie. “Pare mult, dar ne bazam pe toate produsele pe care le vom relansa si pe bugetul de publicitate alocat, de 15% din cifra de afaceri”, explica Elena Cremenescu. Anul trecut, compania a inregistrat o cifra de afaceri de 3,6 milioane de euro, in crestere cu 16%, dar “sub asteptari”, din cauza unor probleme de distributie cauzate de tranzitia care a urmat dupa achizitia de catre Sarantis. “In primele patru luni (ale lui 2008 – n.red.) nu prea am vandut in hipermarketuri si asta s-a simtit la vanzari, dar dupa aceea a mers extraordinar”, detaliaza Cremenescu.
     
    Pe de alta parte, sistemul de distributie al grecilor deschide si alte oportunitati pentru Elmiplant. Este vorba despre export, care genereaza 7% din cifra de afaceri prin vanzarile in Canada, Republica Moldova si Israel, o lista pe care in curand ar putea sa intre si alte tari. “Sarantis are distributie in cel putin zece tari din Europa Centrala si de Sud-Est si daca numai in trei din tarile acestea incercam sa exportam macar o gama de produse, deja nu cred ca mai avem loc in spatiul actual de productie”, spune Cremenescu. Probabil ca primele tari abordate de Elmiplant prin intermediul Sarantis, dupa cum dezvaluie Elena Cremenescu, vor fi Bulgaria, Serbia si Macedonia, ale caror piete de cosmetice sunt asemanatoare cu piata locala.
     
    Tot crestere, dar de 10% (pana la 2,75 milioane de euro), vede pentru acest an si un alt jucator local de pe piata cosmeticelor, Gerocossen, ai carui actionari admit insa ca marjele de profit ajung acum la 13%, fata de 20-25%, cat erau anul trecut. Si Stanca Cismaru, director al Gerocossen, spera destul de mult de la export, care a ajuns la 5-7% din cifra de afaceri a companiei. In 2008, Gerocossen a intrat pe noi piete, iar acum exporta in Maroc, Italia, Kuweit, Elvetia si Spania, de la care asteapta cel putin o mentinere a vanzarilor. Mai conservatori, reprezentantii celui mai mare producator local, Farmec vad o crestere de 5% a afacerilor in 2009, de la cele 24,4 milioane de euro realizate anul trecut, pe fondul actualei crize economice. Mariana Sinitaru, marketing specialist al companiei, spune ca industria cosmeticelor este mai putin expusa efectelor crizei, intrucat consumatorul nu este dispus sa renunte la ingrijrea zilnica, chiar daca se va observa o schimbare in comportamentul de consum al acestuia in sensul migrarii catre produsele mai accesibile ca pret. Potrivit informatiilor puse la dispozitia BUSINESS Magazin de reprezentantii producatorului, Farmec si-a mentinut anul trecut ritmul de crestere, atingand cote de piata comode: 30,3% pe segmentul produselor destinate curatarii, 25,7% pentru produsele de ingrijire a fetei (dintre care o cota de 15% este adusa de laptele Doina) si 9% la cele de ingrijire a corpului.
     
    Dincolo de mentinerea acestor cote, un punct important pe lista “de facut” a anului acesta este consolidarea brandului Gerovital, pentru care Farmec detine drepturi integrale incepand cu iunie 2008. La acea data, producatorul clujean a cumparat, contra sumei de 1,2 milioane de euro, drepturile de utilizare asupra marcilor (nu si retetele de preparare a produselor) care contin cuvintele Gerovital, Aslan, Ana Aslan, GC sau combinatii ale acestora de la Gerovital Cosmetics. Miza tranzactiei sta in faptul ca Gerovital reprezinta 18% din cifra de afaceri a producatorului clujean si, de aceea, compania si-a propus ca anul acesta sa imbunatateasca si sa promoveze aceasta marca. Planurile de crestere, chiar si cu doua cifre in acest an, nu ar duce piata producatorilor locali mai aproape de marii importatori, care domina piata de profil. Acum, afacerile companiilor locale nu ating nici 10% din intreaga piata – estimata la 800 de milioane de euro pentru anul trecut. Iar daca Gerocossen, Elmiplant si Farmec fac parte din plutonul mediu, in zona afacerilor mici, de sute de mii de euro, 2009 ar putea fi mult mai dur. Viorica Petrescu, directorul executiv al Organizatiei Patronale a Industriei Cosmetice, crede ca fabricile mari vor rezista crizei, dar cele mai mici vor fi in pericol de a-si restrange activitatea si, mai apoi, sa intre in faliment. Pe o piata care ar putea stagna in acest an, aceste falimente ar permite tocmai asezarea cotelor in crestere ale celor care raman. 
     

     

  • Cine are nevoie de ozon

     

    Despre vanzarea companiei farmaceutice Ozone s-a tot discutat in ultima jumatate de an, fara ca vreun zvon sa fie confirmat pana acum. Ramane insa certitudinea ca discutiile continua, confirmata inca de oficialii companiei: “analizam mai multe variante”. Afirmatia vine din partea Ruxandrei Nastase, directorul general al filialei Ozone din Romania, intr-un prim interviu acordat presei dupa confirmarea zvonurilor despre vanzarea Ozone din vara anului trecut. Cantareste mult cuvintele, se fereste sa infir­me sau sa confirme vreuna din ipotezele aparute in ultima vreme, dar tine sa precizeze ca “este un proces care poate avea mai multe moduri de finalizare”. Fara a oferi si alte detalii, Nastase declara doar ca nu doreste sa comenteze pe marginea speculatiilor, pentru ca “sunt echipe de profesionisti implicate in investigarea optiunilor”. Vara trecuta, actionarii Ozone au angajat banca de investitii Rothschild pentru a le oferi consultanta in procesul de vanzare; inca nu se stie daca va fi vorba despre o vanzare (in forma integrala ori pe bucati) sau “despre altceva”.
     
    Una dintre variantele de “altceva” luate in calcul este integrarea in A&D Pharma, conform unei prime declaratii de presa facute acum o luna de un executiv al companiei pe aceasta tema. “Acum analizam cifrele si, daca vom ajunge la concluzia ca integrarea are sens, vom face o oferta”, a spus atunci Dimitris Sophocleous, CFO-ul A&D Pharma, in cadrul conferintei in care se anuntau rezultatele pe 2008. Ozone este controlata de Ludovic Robert, Michel Eid, Roger Akoury si Walid Abboud, aceiasi actionari care detin si pachetul majoritar de actiuni al A&D Pharma si al fondului de investitii Gemisa. Cei patru actionari, primul de origine franceza si ceilalti libanezi, au demarat afacerea Ozone in 2001, ca un producator de medicamente generice sub contract de manufacturing, colaborarea cu A&D Pharma (care opereaza pe segmentul de distributie si retail) devenind astfel fireasca. Despre varianta intregrarii celor doua companii s-a vorbit tot mai des, mai ales dupa ce informatiile neoficiale indicau faptul ca actionarii cereau intr-o prima faza 80 de milioane de euro pentru vanzarea grupului Ozone, valoare care mai apoi a scazut, tot neoficial, la 30 de milioane de euro. Chiar si asa, vestile despre negocieri concrete au intarziat sa apara. De aceea, in eventualitatea in care nu se va realiza nicio vanzare, integrarea ar putea fi o varianta de rezerva.
     
    Dupa o serie de zvonuri care dadeau ca aproape sigura vanzarea Ozone catre companii ca Nycomed sau Valeant, de-a lungul ultimei jumatati de an in­tre­barea care s-a pus tot mai des a fost ce sanse sunt ca in actualul context de incertitudini economice sa fie realizata o astfel de tranzactie. “Criza a generat si surprize”, spune Nastase, referindu-se la tranzactiile de anul acesta care au schimbat configuratia pietei farma pe plan mondial. Seria acestora a fost deschisa de Pfizer, care a cumparat cu 68 de miliarde de dolari producatorul Wyeth (reprezentat in Romania de Romastru Trading) si continuata cu tranzactia de 41 de miliarde de dolari dintre Merck Sharpe & Dohme si Schering Plough (ambele prezente si pe piata autohtona). “Cand toata lumea se astepta sa nu mai fie achizitii, uitati ce s-a intamplat cu Pfizer si Wyeth”, declara sefa Ozone Romania, care crede ca astfel de miscari in piata sunt mai greu de anticipat in perioade de criza economica. In paranteza fie spus, Pfizer se afla deja la al treilea val de expirari de patente la medicamente, pierderi care nu pot fi acoperite prin produse proprii, ceea ce a facut aceasta achizitie si mai necesara.
     
    Printre numele vehiculate in contextul celor interesati de achizitia Ozone se afla si LaborMed, o companie romaneasca controlata de fondul de investitii Advent Intenational, investitor de private equity din zona Europei Centrale si de Est. De numele Advent International se leaga doua tranzactii importante de pe piata farma: exit-ul din producatorul de medicamente Terapia Cluj (preluat mai apoi de indienii de la Ranbaxy) la un pret de 324 de milioane de dolari, adica de sapte ori mai mare decat cel de achizitie dupa numai trei ani, si investitia de peste 100 de milioane de euro in producatorul si distribuitorul farma LaborMed initiata anul trecut. Contactati de BUSINESS Magazin, reprezentantii companiei nu au facut niciun comentariu despre acest subiect, dar intr-o declaratie facuta anterior pentru Ziarul Financiar, fondul de investitii s-a aratat deschis achizitiilor.
     
    “Vom sprijini companiile din portofoliu (cele mai importante fiind LaborMed Bucuresti, Ceramica Iasi si Düfa Deutek – n. red.) sa isi administreze lichiditatile cu atentie si vom incerca sa identificam oportunitati pentru acestea, cum ar fi achizitia unor competitori”, a declarat atunci Sebastian Tcaciuc, director in cadrul biroului din Romania al Advent. O pozitie confirmata anterior de Stephen Stead, CEO-ul LaborMed, care a declarat ca vizeaza diversificarea portofoliului si achizitii in regiune. Analistii din domeniu afirma ca tranzactia Ozone-LaborMed ar putea fi plauzibila. Care ar fi argumentele? Este vorba, in primul rand, despre o complementaritate a celor doua portofolii – LaborMed este axat mai mult pe Rx-uri (medicamente eliberate pe baza de prescriptie medicala), cu o prezenta puternica in cardiologie, pe cand Ozone are o pozitie puternica pe piata OTC-urilor (medicamente eliberate fara prescriptie medicala), pe segmente precum analgezicele. Sau, mai pe scurt, aceasta complementaritate s-ar putea traduce printr-un portofoliu reunit complex care ar putea aduce vanzari de peste 60 de milioane de euro, adica o cota de piata confortabila de 3% (cea mai mare lupta din piata farma se da intre jucatorii cu “felii” de 1-2% din piata totala) si un loc in clasamentul primelor 10 companii de profil din Romania.

    Cititi in continuare de ce managerul Ozone se fereste sa dezvaluie valoarea vanzarilor din afara farmaciilor

  • In pat cu dusmanii

    Cartea “1940-1945 – Années érotiques” a autorului Patrick Buisson trateaza un subiect evitat dupa incheierea ultimului razboi, si anume ceea ce scriitorul numeste “colaborarea la orizontala” cu fortele de ocupatie naziste. Lucrarea contrazice ideea, incetatenita ulterior, ca viata sub nazisti ar fi insemnat doar rezistenta, greutati si suferinte. Conform lui Buisson, perioada cat Franta a fost ocupata de nazisti a fost una de inflorire a bordelurilor. Unele dintre aceste bordeluri erau rezervate exclusiv ofiterilor, care prin galanteria lor si-au castigat admiratoare intr-o tara in care locuitorii nu erau prea amabili cu prostituatele.
     
    Scriitorul arata ca, departe de a fi impinse in patul invadatorilor de greutatile economice, asa cum sustine istoria oficiala, mii de frantuzoaice s-au indragostit de militari germani si au avut chiar copii cu acestia, al caror numar a fost estimat la 200.000. Membrele elitelor artistice si literare, precum si aristocratele s-au dovedit foarte receptive la puterea de seductie a inamicului, din epoca ramanand povesti despre aventuri ale unor personalitati precum creatoarea de moda Coco Chanel, cantareata Mistinguett sau actrita Arletty, ultima justificandu-si relatia cu un neamt prin explicatia ca inima sa este franceza, dar trupul ii este international.
     
    Vazand cum se comporta elitele, multe dintre femeile obisnuite au ajuns sa le urmeze exemplul, fara a se mai simti vinovate pentru atractia fata de reprezentantii fortelor de ocupatie. O parte dintre aceste femei au devenit prostituate de ocazie – numai in Paris activau circa 100.000, lucru de inteles, daca se tine seama ca o femeie care-si vindea farmecele putea castiga pana la de trei ori mai mult decat suma platita de stat catre sotiile prizonierilor de razboi francezi.

  • Jungla urbana la inaltime

     

    istoriC: Linia de tren care se intinde de-a lungul Cartierului de Vest din Manhattan pana aproape de fluviul Hudson, construita pentru trenuri de marfa in anii ‘30, a fost dezafectata in anii ‘80 si propusa spre demolare de catre primarul Rudolph Giuliani in 1999. A fost salvata de un grup de initiativa, Friends of the High Line, ai carui fondatori constatasera ca locul s-a transformat intr-o veritabila jungla urbana.
     
    PARC: La vara urmeaza sa fie inaugurata, in urma unei investitii de 170 de milioane de dolari, High Line Park, o pasarela la inaltime amenajata de arhitectul peisagist olandez Piet Oudolf si de firma newyorkeza de arhitectura Diller Scofidio Renfro. Vizitatorii vor putea ajunge in noul parc prin niste intrari de sticla, de unde vor fi transportati cu lifturi.
     
    TERASA: Intre strazile 14 si 15, pasarela va face loc unei terase pe doua niveluri, prevazuta cu banci, ce va oferi o priveliste superba la fluviul Hudson, iar sectiunea dintre strazile 15 si 16 va deveni un spatiu dedicat artei. 

     

  • Top BM: Cele mai profitabile companii de stat in 2008

    "Nu cred ca vor mai inregistra conturile Electrica un asemenea profit in curand”, spune Ioan Folescu, noul director al Electrica SA, despre profitul net de 418 milioane de euro inregistrat de companie in 2008. Profitul a inclus atat operatiunile filialelor Electrica aflate in portofoliul statului (aproximativ 70 de milioane de euro net), dar si banii din privatizarea Electrica Muntenia Sud, care a fost vanduta de statul roman inca din 2007, cu 820 de milioane de euro catre italienii de la Enel; dintre acestia, 395 de milioane de euro au intrat in profitul Electrica, restul de 425 de milioane de euro fiind o majorare de capital social. Din cele 395 de milioane de euro, Ioan Folescu detaliaza ca Electrica a platit impozitul aferent tranzactiei, a majorat capitalul social al filialelor aflate inca in proprietatea Electrica (Muntenia Nord, Transilvania Nord si Transilvania Sud), restul intrand in profitul net al companiei.

    Din nefericire, spune directorul Electrica, profitul de care a beneficiat Electrica atat din aceasta privatizare, cat si din operatiunile din 2008 – unul dintre anii cu cea mai buna crestere pentru consumul de electricitate -, va trebui impartit si nu va ramane decat prea putin pentru investitii: “Prin lege, mai mult de jumatate din profitul de anul trecut va merge la actionarii nostri majoritari, AVAS, astfel ca noua, dupa plata celorlalte dari, ne vor ramane doar aproximativ 500 de milioane de lei (aproximativ 119 milioane de euro) pentru investitii”. Conform directorului Electrica, investitiile din acest an vor merge catre studii pentru productia de energie eoliana si biomasa, dar si pentru achizitia de microhidrocentrale.

    Dat fiind ca Electrica a trecut in fruntea clasamentului celor mai profitabile companii din Romania din cauza vanzarii Electrica Muntenia Sud, Ioan Folescu admite ca 2009 nu va mai fi la fel si estimeaza afaceri de aproximativ 5,4 miliarde de lei (1,2 miliarde de euro) si un profit brut de 0,3 miliarde de lei (71 de milioane de euro). Nici vanzarea Electrica Serv nu este in plan pentru acest an, desi ar mai fi putut contribui cu un salt in profituri in conditiile unui consum asteptat sa scada cu cateva procente, de minim 3%.

    Afacerile Electrica nu sunt singurele din topul celor mai profitabile companii de stat care actioneaza pe o piata concurentiala: din punctul de vedere al afacerilor din furnizare, pe acelasi segment se afla si Hidroelectrica, si Nuclearelectrica, dar si complexurile energetice – toate acestea avand incheiate contracte directe de furnizare cu mari clienti. Tot pe o piata concurentiala, dar mult mai activa, se afla CEC Bank, care a realizat in 2008 un profit net de 370 de milioane de lei (circa 100 de milioane de euro), in crestere fata de 2007, cand profitul net fusese de 90 de milioane de lei (aproximativ 26 de milioane de euro). Radu Gratian Ghetea declara la inceputul acestui an ca, excluzand banii din vanzarea participatiei la Asiban, castigul a crescut cu 65%, iar activele au avut o crestere de 26-27% fata de sfarsitul lui 2007. Asiguratorul francez Groupama a platit, anul trecut, 350 de milioane de euro celor patru banci – CEC, BCR, BRD-SocGen si Banca Transilvania – care controlau, cu detineri egale, Asiban. Fiecare banca a incasat circa 87,5 milioane de euro si a inclus banii in bilantul din al treilea trimestru din 2008.

    Vanzarea de participatii a fost insa doar avantajul celor doua companii, in cazul celorlalte cresterea fiind adusa de diversi alti factori. “2008 a fost un an bun pentru toata lumea, deci nu este de mirare ca si companiile de stat au inregistrat profituri mai mari, dincolo de avantajele competitive ale fiecareia”, spune Teodor Chirica, fostul director general al Nuclearelectrica si actualul director executiv al producatorului de energie. Prin avantaje competitive, Chirica se refera la pretul de productie a energiei electrice, unde cel mai bine stau Hidroelectrica si Nuclearelectrica. Anul trecut, Nuclearelectrica a avut afaceri in crestere cu 52% si un profit net in crestere cu 33% fata de 2007, pe fondul punerii in functiune a unitatii doi de la centrala nucleara de la Cernavoda.

    Nuclearelectrica estimeaza pentru 2009 un profit net de 11 milioane de euro, de trei ori mai mare decat anul trecut, bazandu-se pe functionarea celor doua reactoare la capacitate maxima intregul an (in 2008, reactorul 1 a fost oprit 40 de zile). Oficialii companiei accepta ca prognoza poate fi data peste cap de scaderea pretului electricitatii, de taxele locale noi si de cursul leu-euro.

    Nuclearelectrica: "Primul factor de risc care incepe sa produca efecte este scaderea veniturilor obtinute din vanzarea energiei produse si comercializate”

  • Planurile retailerilor de fashion in 2009

    Companiile din industria de imbracaminte si incaltaminte considera ca anul acesta vor concura pe o piata a carei valoare va reveni undeva la nivelul din 2006. Chiriile mari pentru spatiile comerciale si incetinirea consumului, ca efect al crizei, sunt principalele probleme cu care se confrunta cei din domeniu, mai ales brandurile cu mai putina sustinere financiara. Incepand din 2006, piata a crescut cu cel putin 15% in fiecare an, ajungand anul trecut la un nivel de doua miliarde de euro. Acum insa, astfel de cresteri au devenit imposibile.

    “Din cauza situatiei economice actuale nu cred ca vom mai putea vorbi de extinderi agresive”, declara Adrian Cazu, directorul magazinelor de incaltaminte si marochinarie Benvenuti, care se gandeste la stoparea planului de dezvoltare si la reducerea numarului de angajati cu aproximativ 20%. “Vor exista relocari de magazine, schimbari in configuratia chiriasilor din centrele comerciale, probabil ca vor mai aparea magazine ale unor retaileri internationali care nu au fost prezenti pana acum sau au fost slab reprezentati, dar boom-ul dezvoltarii pe orizontala in Romania se apropie de final”, apreciaza Cazu. In prezent, compania lui, care are 300 de angajati, administreaza 34 de magazine, dintre care 31 Benvenuti, doua Enzo Bertini si un Oxus.

    Harta extinderilor a fost pusa in cui, cu doar cateva insemnari: singurele magazine care se vor deschide sunt cele pentru care s-a semnat deja un contract cu dezvoltatorii de malluri si prin urmare nu pot fi anulate. “Ce pot spune sigur este ca luna viitoare deschidem al optulea magazin in Buzau”, spune Mihai Sindrilaru, directorul general al retelei de magazine de imbracaminte New Yorker Romania. “Suntem pregatiti sa lansam alte 2-3 pana la sfarsitul anului, dar nu stim ce fac dezvoltatorii, daca proiectele anuntate pentru acest an se vor finaliza. Proiectele s-au amanat pentru anul viitor – poate pana la urmatoarea transa de finantare, iar unele s-au oprit.” Sindrilaru, al carui plan de extindere in 2007, cand retailerul a patruns in Romania, era remarcabil de agresiv – 50 de unitati pana in 2012 – este de parere ca retele ca New Yorker, care au intrat in ultimii doi ani in Romania, sunt dornice sa deschida, dar nu mai gasesc spatii comerciale adecvate.

    Pentru centrele comerciale finalizate in proportie de 50%, banca acorda finantare pentru a fi sigura ca isi recapata banii, insa pentru mallurile unde constructia a ajuns la 20% sau 30%, fondurile sunt blocate. De asemenea, exista si cazuri in care unele malluri nu au clienti, pentru ca nu corespund standardelor impuse de brandurile respective in ce priveste amplasarea sau mixul de chiriasi, crede directorul New Yorker. El spera ca lucrurile vor intra pe un fagas normal in momentul cand bancile vor relaxa creditarea – “dar nu cred ca anul acesta”.

    Mai sunt comercianti, ce-i drept internationali si cu o sustinere financiara consistenta din partea companiilor-mama, care nu tin cont nici de previziunile pesimiste, nici de tendinta pietei. Sunt astfel in carti zeci de magazine care urmeaza sa fie deschise pentru fiecare retailer in parte – C&A, Inditex sau Decathlon. La inceputul acestui an, cei de la C&A au estimat ca vor deschide 15 magazine in tara pana in 2010, sfarsitul acestui an urmand sa-i prinda cu cel putin cinci. Dupa prima unitate deschisa la inceputul lui aprilie in centrul comercial Militari Shopping Center din Capitala, sunt programate alte trei magazine in Buzau (Aurora Mall) si in Bucuresti (Cotroceni Park si Sun Plaza).

    Cei ce nu depind decat de lansarile de centre comerciale, avand insa asigurat bugetul de extindere, sunt in principal retele care au intrat direct in Romania, printre acestia numarandu-se Deichmann, Takko sau LPP (care a adus brandurile Reserved si Cropp Town). Ce au in comun toti acestia? Milioane sau chiar zeci de milioane de euro pentru noi deschideri.

    Chiar daca sunt mult mai atente in privinta proiectelor pe care le aleg, unele tintind doar mallurile bine cotate, companiile mari raman anul acesta speranta dezvoltatorilor care inca “se mai tin pe picioare”, mai ales ca ele detin si brandurile cele mai cautate de clientii romani.

    Inditex, care comercializeaza articole de imbra caminte sub branduri ca Zara, Pull & Bear, Bershka sau Stradivarius, a accelerat in ultimul an expansiunea, ajungand in prezent la 29 de unitati in marile orase ale tarii. Cand toti retailerii spuneau pas centrelor comerciale nou lansate, spaniolii de la Inditex au deschis patru magazine in Iulius Mall Timisoara. Iar acum, cand nimeni nu mai viseaza la pasarea de pe gard, Inditex o si vede in propriile-i maini, odata cu urmatoarele deschideri in Cotroceni Park si Bucuresti Mall, plus magazinul Zara de la parterul centrului comercial Unirea Shopping Center din Bucuresti.

    Si Decathlon ramane pe pozitii, mizand mai ales pe lipsa concurentei puternice pe piata articolelor sportive, unde si-au facut loc pana acum si Hervis sau Intersport. La inceputul anului, conducerea Decathlon anunta 40 de magazine in urmatorii zece ani, chiar daca pana acum nu mai are semnat niciun alt contract in afara de cel pentru magazinul din Militari Shopping Center.

    Putini sunt insa jucatorii locali care mai viseaza la zeci de magazine in conditiile actuale. Jolidon, producatorul de lenjerie intima creat de omul de afaceri Gabriel Carlig, a anuntat ca va mai deschide 25 de magazine, dintre care 10 in Italia si restul in Romania.

    Aflati in continuare cat a investit Rafar, divizia de fashion a grupului RTC, in ultimele luni

    Mai multe informatii despre cele mai importante tendinte din piata imobi liara si despre proiectele rezidentiale, de mall-uri si cladiri de birouri din Bucuresti si provincie puteti afla din suplimentul “Piata imobiliara – Iesirea din criza?”, editat de BUSINESS Magazin, care va aparea pe piata in aceasta luna.

  • Cum educa Bill Gates poporul cu televizorul

    Fundatia Bill si Melinda Gates a cheltuit recent doua milioane de dolari ca sa extinda accesul la internet in bibliotecile din Letonia, 90 de milioane de dolari ca sa-i ajute pe cultivatorii de cacao si caju din Africa si 11 milioane de dolari pentru continuarea, in Filipine, a unor cercetari pentru obtinerea unor recolte de orez mai performante. Banii fundatiei au fost folositi si in alt scop: au ajutat la scrierea scenariului pentru un episod recent din serialul “Spitalul de urgenta”, care marca revenirea lui George Clooney.

    Institutia, care gestioneaza miliarde de dolari de la familia Gates si de la Warren Buffett, este binecunoscuta pentru multiplele sale proiecte din lumea intreaga in care promoveaza sanatatea si educatia. E totusi mai putin cunoscuta pentru incercarea sa de a influenta din umbra atitudinile publice fata de aceste chestiuni, prin sprijinirea unor mesaje inserate in divertismentul de masa, in special in serialele de televiziune “Spitalul de urgenta” si “Lege si ordine”. Mesajele fundatiei cu privire la prevenirea virusului HIV, siguranta practicilor chirurgicale si raspandirea bolilor infectioase au fost strecurate in aceste seriale.

    Acum, fundatia Gates are de gand sa-si extinda implicarea si sa cheltuiasca si mai multi bani pentru influentarea opiniei publice, printr-o intelegere incheiata cu Viacom, compania care opereaza MTV. Ar putea fi denumita “publicitate pe mesaj”: corolarul social sau filantropic al contractelor de publicitate pe produs, in care marketerii platesc pentru ca anumite produse sa fie vizibile in spectacole sau in filme. In loc sa vanda Coca-Cola sau masini produse de General Motors, ei promoveaza educatia si stilul de viata sanatos.

    Gates s-a intalnit recent cu Philippe P. Dauman, directorul executiv de la Viacom, ca sa discute despre o initiativa care ii va da organizatiei filantropice a lui Gates ceva la care viseaza orice organism non-profit: un imens megafon. Noul parteneriat, denumit Get Schooled (“Educa-te”), presupune consultari intre expertii fundatiei lui Gates si directorii de la toate retelele Viacom care iau decizii asupra programelor. Tinta lor este sa introduca subiecte legate de educatie in emisiunile care se difuzeaza acum sau sa creeze noi programe concentrate pe educatie. “Noi implicam aici intreaga putere creativa a organizatiei noastre”, spune Dauman. “Intreaga companie este angajata in acest demers.”

    Desi Viacom acorda spatiu de emisie pentru anunturi de interes public, iar oamenii fundatiei se consulta cu directorii de programe, fundatia da bani si pentru productie – nu doar pentru a promova transmiterea unor anunturi de interes public, ci si, indirect, pentru sponsorizarea celorlalte programe ale Viacom. “Suntem deschisi la toate acestea si incercam sa vedem cum ne putem folosi mai bine resursele odata ce avansam”, spune Allan C. Golston, presedinte pentru programe americane al fundatiei. El spune ca organizatia va oferi fonduri tertilor pentru “a crea continut” pentru Viacom.

    Eforturile filantropilor de a influenta programele de televiziune nu sunt ceva nou, desi telespectatorii sunt probabil mai putin constienti de ele decat sunt de prezenta unei cutii de Coca-Cola in mana personajului dintr-un serial pe care il urmaresc.

    James Steyer, director executiv al Common Sense Media, care promoveaza divertismentul orientat spre familie, spune ca fundatia cauta de obicei sa insereze in programele de televiziune doar sfaturi si sugestii de comportament. “Aici diferenta este ca Fundatia Gates plateste pentru asta, ca sunt chiar dispusi sa dea bani pentru crearea de programe”, spune Steyer.

    Anul trecut, spre exemplu, fundatia a alocat un grant de trei ani in valoare de 1,37 milioane de dolari Centrului Norman Lear de la Scoala de Comunicare Annenberg a Universitatii California de Sud. Centrul se ocupa de cercetari multidisciplinare in domeniul politicilor publice, axate pe studierea implicatiilor pe care le are convergenta intre divertisment, comert si viata societatii, iar numele ii vine de la Norman Lear, filantrop si producator de televiziune, intre altele al filmelor “Maude”, “All In The Family”, “The Jeffersons” si “Mary Hartman, Mary Hartman”. Expertii academici au organizat intalniri intre scenaristi si producatorii acelor seriale si experti in HIV si practici chirurgicale.

    Fundatia a mai platit si un film de 22 de minute intitulat “Bring Your «A» Game”, despre pericolele abandonarii liceului, produs de Mario Van Peebles, care va fi difuzat in septembrie pe unul din posturile Viacom. Cei care au folosit aceste metode spun ca ele s-au dovedit eficiente in influentarea conceptiilor si a comportamentului publicului. “Exista o multime de studii care demonstreaza ca atunci cand un personaj de serial spune , este eficient, mai eficient decat orice brosura”, spune Martin Kaplan, directorul Centrului Norman Lear. Programul dezvoltat de Centru sub numele “Hollywood, sanatate si societate” a primit grantul Fundatiei Gates anul trecut.

    Efortul lui Kaplan a reusit sa influenteze scenariul intoarcerii lui Clooney in “Spitalul de urgenta”. Centrul Lear a organizat o intalnire intre scenaristii serialului si dr. Atul Gawande, chirurg si colaborator al revistei The New Yorker, care a prezentat grupului lista de practici intocmita de Organizatia Mondiala a Sanatatii cu privire la siguranta chirurgicala. Subiectul a ajuns in scenariul “Spitalului de urgenta”: transplantul renal al doctorului Carter, personajul interpretat de Noah Wyle.

    Toamna trecuta, subiectul unui episod din “Lege si ordine” despre transmiterea HIV de la mama la copil a reiesit dintr-o intalnire pe care Kaplan a organizat-o intre un expert in SIDA si scenaristii serialului. “Viziunea noastra este ca nu trebuie sa sacrifici divertismentul ca sa transmiti un mesaj”, spune Kaplan.
     

    Traducere de Mihai Mitrica

  • De ce nu-si mai fac concediul romanii in Turcia

    Cel mai pesimist scenariu al lui Aleksey Hinkov, directorul agentiei Tez Tour, este cel de scadere in volum a pietei de chartere in acest an cu pana la 15%. Estimarea lui Hinkov nu este data doar din “mirosirea” pietei, ci din modul in care a inceput anul. Interesul pentru vacante a scazut din ianuarie, imediat dupa Revelion, cand, pe fondul crizei economice internationale, au fost anulate toate charterele: “In perioada 17 ianuarie- 14 martie am fost nevoiti sa intrerupem zborurile, pentru ca nu aveam clienti. De fapt, in aceasta perioada, in Romania nu s-a facut niciun charter, situatie fara precedent”, spune Hinkov. In anii trecuti, in perioada de dupa sarbatori, erau aproximativ 10-15 zboruri pe saptamana, in special catre Egipt si Tunisia. Din 14 martie, mai spune Hinkov, “zborurile sunt pline, dar sunt pline cu oferte speciale”.

    Uimiti de reactia inceputului de an, agentii au venit pesimisti la Targul de Turism al Romaniei, care a avut loc la Bucuresti la sfarsitul lunii martie. Pesimismul lor s-a intalnit insa acolo cu destinatii noi de vacanta, pe langa cele existente deja de anul trecut, cu ofertele pe alocuri mai scumpe si cu agitatia mare de la standuri, care le-a mai adus rosul in obraji, desi nu se stie pentru cat timp. “Exista o scadere reala pe piata”, spune si Dan Goicea, directorul agentiei de turism Cocktail Holidays, care asteapta o reducere cu minim 20% a charterelor in 2009. “Speram sa nu fie mai mare de atat. Totusi, exista foarte multe firme care au momente de curaj si atunci incep sa arunce cu charterele pe piata. Dupa care, evident, neavand suportul pietei, incep sa renunte la ele. Linia se va trage insa dupa targ, cand se va afla si raspunsul consumatorilor.”

    Goicea are si el doua destinatii noi pentru acest an – insulele Gran Canaria si Kos – si spera la o cifra de afaceri cu 10% mai mare fata de 2008, cand a avut incasari de 12 milioane de euro. Cand face aceste estimari, se bazeaza pe experienta anilor trecuti, spunand ca nu a retras pana acum niciun charter dintre cele pe care si le-a propus. Cu tot cu destinatiile noi, Cocktail Holidays va opera in aceasta vara noua zboruri, in aceeasi formula de parteneriat cu agentia Prestige Tours, condusa de Mircea Vladu. Goicea, care a avut 15.000 de turisti pe cele sapte destinatii operate in sezonul estival 2008, mizeaza pe un volum usor mai mare in 2009 si are asteptari mari de la clientii fideli.

    Managerul nu exclude insa varianta neindeplinirii obiectivelor sau “un reglaj” al ofertei cu cererea mai mica decat asteptarile: “Per total va exista o scadere, sa vedem unde se va regasi aceasta. Poate pe parcurs vom mai reduce si noi activitatea, vom face reglajele cand vine si raspunsul de la client; noi nu am redus numarul de curse, dar am pregatit si pachete mai ieftine”. Tot scadere vede si Aleksey Hinkov – care a avut 35.000 de turisti in 2008, dintre care 29.500 au mers in Turcia, iar restul in Egipt. Hinkov nu exclude posibilitatea ca cererea in scadere sa afecteze vanzarile companiei si recunoaste ca cerererile pentru early-booking (rezervari facute din timp) din acest an au scazut cu 10-15% fata de aceeasi perioada din 2008: “Lumea asteapta acum ofertele last-minute, e mai greu decat anul trecut, cand rezervarile au decurs foarte bine”.

    Asteptarile sunt in continuare mari pentru perioada de early-booking, care anul trecut a adus un sfert din incasarile companiei, si pe sistemul propriu de rezervari online, care in 2008 depasea 300 de inregistrari pe zi. Desi pe o piata imprevizibila, oficialul Tez Tour isi propune crestere pentru 2009: atingerea unei cote de piata de peste 30% pe Turcia (fata de 20% cat a inregistrat anul trecut), iar asta in conditiile in care spune ca numarul total de turisti care vor calatori in acest an din Romania in Turcia prin intermediul charterelor va ramane la acelasi nivel din 2008, adica putin peste 100.000. “Noi nu mizam pe turisti noi catre Turcia, ci pe cotele de piata ale celorlalte agentii care opereaza chartere”, spune Hinkov.

    J’Info Tours: “Charterul e produsul ideal in criza, pentru ca e convenabil si flexibil (poti oferi servicii de la 2 la 5 stele)”

  • Guvernul elimină, reduce şi comasează mai multe taxe

    Din totalul celor 179 de sume cu caracter nefiscal percepute firmelor, 99 sunt taxe şi tarife de autorizare. În această categorie intră cele din domeniul mediului ce revin Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (25 taxe şi tarife), din domeniul activităţilor nucleare (15), pentru autorizarea şi avizarea operaţiunilor privind regimul armelor şi muniţiilor (8), de autorizare la Inspecţia de stat pentru controlul cazanelor, recipientelor sub presiune şi instalaţiilor de ridicat (12), de autorizare şi reautorizare în domeniul sănătăţii (5), de autorizare în domeniul energiei şi gazelor (5), de autorizare din domeniul gospodăririi apelor (4), de autorizare în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale (4), de autorizare în domeniul sanitar veterinar (4), de atestare, verificare şi avizare din domeniul metrologiei (3).
    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
    Aflati aici cum vad oamenii de afaceri locali viitorul Romaniei.
     

  • Preţul apartamentelor vechi din Capitală au scăzut cu 50%

    Astfel, de la cel mai mare preţ mediu, de 1.951 de euro pe metru pătrat înregistrat în luna martie a lui 2008, preţurile au ajuns în aceeaşi lună a acestui an sub pragul de 1.000 de euro pe metru pătrat, arată indicele imobiliar BREI, realizat de Colliers. Faţă de luna februarie, preţurile au înregistrat o scădere între 5% şi 20%, în funcţie de sector.
    Cititi mai multe pe www.gandul.info
    Aflati aici care sunt cele mai ieftine apartamente.