BusinessMagazin

Blog

  • Bursa a inceput saptamana in scadere cu 2,21%

    Ultimele tranzactii cu cele mai lichide zece actiuni au fost efectuate la preturi in medie cu 2,6% mai mici fata de referinta. Titlurile companiilor din sectorul energetic au adus o scadere a indicelui BET-NG cu 2,9%. Evolutia pietei de la Bucuresti a fost determinata de marile burse europene, care au incheiat in scadere cu 1,4% – 2,7%. Bursele din Asia au incheiat sedinta de luni in crestere cu 0,4-0,8%. Indicele extins al Bursei BET-XT a incheiat sedinta de luni in scadere cu 1,34%.

    Evolutia pietei a venit pe o lichiditate de 17 milioane de lei (4 milioane de euro). Cele mai lichide societati au fost Petrom (SNP), BRD – Groupe Societe Generale (BRD) si SIF Moldova (SIF2). Actiunile Petrom au fost cotate la 0,230 lei , pret in scadere cu 6,1% fata de referinta, BRD – Groupe Societe Generale au fost tranzactionate la 8,150 lei, pret in scadere cu 1,2% fata de referinta, iar SIF 2 cu 0,665 lei, pret in scadere cu 5% fata de referinta.

  • Campanie de informare pentru consumatori

    Conform unui studiu Gallup, 52% dintre consumatorii romani se considera neinformati cu privire la drepturilelor, iar 45% dintre cei care au cumparat bunuri cu defecte sau au primit servicii de proasta calitate nu au facut nimic, a declarat luni Silvia Mihalcea, vicepresedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) .

    ANPC a lansat campania nationala de informare cu privire la drepturile consumatorilor, campanie finantata, cu 500.000 de euro, din fonduri PHARE. Campania se va desfasura pana in luna octombrie si consta in crearea a 42 de puncte de informare in toate judetele unde exista si Comisariate pentru Protectia Consumatorului, in pregatirea a 45 de specialisti in relatii publice ai ANPC, in instruirea cate unui reprezentant din randul asociatiilor non-guvernamentale de protectie a consumatorilor si in lansarea unei campanii media.

    Scopul proiectului este formarea unui consumator avizat, informat si capabil sa faca alegeri in deplina cunostinta de cauza. Se urmareste rezolvarea reclamatiilor pe o cale cat mai putin costisitoare, prin arbitraj sau mediere.
    Sondajul Gallup a fost realizat in luna aprilie pe un esantion national de 4.200 de persoane cu varsta de peste 18 ani.
     

  • Raport despre criza

    In luna ianuarie 2009, Ernst&Young a publicat raportul „ Oportunitati pe timp de criza”, care arata felul in care companiile internationale si-au adaptat strategiile la recesiunea globala si cum vor evolua prioritatile lor. In iunie, compania revine cu acelasi studiu care a inclus directori executivi de la 570 de mari companii internationale.

    Studiul arata profunzimea impactului pe care il are recesiunea asupra corporatiilor la nivel mondial. De asemenea, acest sondaj ofera date comparative cu studiul similar publicat de Ernst & Young in luna ianuarie 2009.

    Rezultatele studiului arata ca aproape jumatate dintre cei intervievati (43%) au spus ca modelul de operare al afacerii lor a fost definitiv modificat de evenimentele din ultimele 18 luni. Majoritatea directorilor au raportat o deteriorare a veniturilor (58%) si a profitabilitatii (56%), iar 86% au declarat ca pe parcursul ultimului an au accelerat programele de reducere a costurilor, 52% au intensificat planurile de restructurare si 38% au fost nevoiti sa foloseasca instrumentul "program de reducere semnificativa a numarului de angajati".
    Pentru urmatoarea perioada, executivii intervievati au raspuns ca sunt interesati in special de profitabilitate (73%), de strategia de stabilire a preturilor (55%) si de relatia cu clientii (52%).
     

  • Bursa in scadere cu 2,02%

    Evolutia pietei de la Bucuresti a fost determinata de tendinta descendenta a marilor burse europene, care la mijlocul sedintei de luni erau in scadere cu 1,2% – 2,8%. Bursele din Asia au incheiat sedinta in crestere cu 0,4-0,8%. Primele 10 actiuni in functie de lichiditate de la BVB erau tranzactionate la ora 13:30 in medie cu 2,44% sub valoarea de referinta. Indicele extins al Bursei BET-XT, care reflecta traiectoria primelor 25 de actiuni in functie de lichiditate, inclusiv SIF-urile era in scadere cu 2,26%.

    Evolutia pietei a venit pe o lichiditate de 6,8 milioane de lei (1,61 milioane de euro). Cele mai lichide societati erau BRD – Groupe Societe Generale (BRD), Vrancart (VNC) si SIF Transilvania (SIF3). Actiunile BRD – Groupe Societe Generale (BRD) erau cotate la 8,050 lei, pret in scadere cu 3% fata de referinta, Vrancart se tranzactiona cu 0,0830 lei, pret in scadere cu 3,4 % fata de referinta, iar SIF 3 cu 0,4020 lei, pret in scadere cu 2,2%.

  • Colliers: Taxele de administrare din mall-urile bucurestene, cele mai mari din regiune

    Taxele de service charge, care sunt platite lunar de catre chiriasii unui centru comercial in contul serviciilor de tipul paza, curatenie dar si a facturilor pentru utilitati, se situeaza la cele mai ridicate valori din regiune, releva un studiu Colliers.

     

    Astfel, valorile medii ale acestor taxe intr-un centru comercial modern, platite de catre chiriasi aditional chiriilor lunare, se ridica in Romania, in medie, la 4 – 9 euro pe luna pe metru patrat, in timp ce in Albania au o valoare de 6 – 7 euro/mp/luna, in Serbia de 7 – 8 euro/mp/luna, in Bulgaria de 5 – 6 euro/mp/luna, in Polonia de 4 – 7 euro/mp/luna iar in Marea Britanie de 8,5 euro/mp/luna.

     

    "Am ajuns la concluzia ca suntem la un nivel similar cu alte tari din Europa Centrala si de Est si cu Marea Britanie, cu o singura exceptie: Bucurestiul, unde in unele centre comerciale moderne, taxele service charge ajung la un nivel de 11 euro/mp/luna, mai ridicat decat in alte piete analizate", se afirma in studiul mentionat.

     

    Acestea sunt formate intr-o proportie de 13 – 15% din comisionele de management, platite catre administratorul centrului, din costurile legate de utilitati (electricitate, gaz, apa), care detin cea mai mare pondered in totalul taxelor de administrare, cu 35 – 40%, de costurile soft cu 15 – 20%, adica securitatea si evenimentele de marketing, de costurile legate de activitatile de reparatii, lifturi, activitati mecanice (30 – 35%) si de asigurari, care detin unul – doua procente.

     

    Daca in Marea Britanie valorile au un trend descrescator – existand cazuri si de o scadere cu 20% – taxele de administrare si de intretinere din pietele est europene inregistreaza un trend crescator, si asta in principal din pricina costurilor utilitatilor, care se majoreaza de la an la an.

     

    "In Romania, impozitul pe proprietate (1,5% din valoarea proprietatii) este amortizat de catre proprietari, fiind inclus in taxele de service charge, spre deosebire de alte tari. Acest fapt determina de asemenea un service charge mai mare decat in alte piete analizate", se mai spune in studiul Colliers.
     

  • Minus la investitiile straine

    Evolutia investitiilor straine directe in Romania a inregistrat o scadere usoara de la 150 in 2007 la 145 in 2008. Astfel, spre deosebire de alte tari (Ungaria: -26%, Belgia: -19%, Spania: -18%), in România evolutia descendenta a fost de numai 3% in 2008 comparativ cu 2007. Au existat insa si tari cu ascensiuni, printre care cele mai importante au fost Italia – 39%, Irlanda – 35% si Germania – 28%. In ceea ce priveste locurile de munca, s-au inregistrat 11.403 in 2008 (-9%) comparativ cu 12.464 in 2007.

    Evolutii pozitive au fost in Bulgaria – 117%, Germania – 91% si Irlanda – 56%, cele negative inregistrându-se in Republica Ceha: -63%, Slovacia: -57% si Serbia: -44%. Potrivit sondajului Ernst & Young Investitiile straine directe (ISD) in Europa au stagnat in anul 2008, iar pentru anul viitor se prevede un impact si mai mare. . Datele preliminare din primul trimestrul al anului indica deja o scadere de 8% a numarului de proiecte anuntate, comparativ cu precedentul. Pentru restul anului, 53% din executivii intervievati in cadrul sondajului spun ca nu au nici un proiect de tip green field sau de extindere in planurile lor.

    “Desi reactia naturala a investitorilor in perioada aceasta este de a actiona intr-un mod mai degraba protectionist, deschiderea frontierelor pentru investitii a avut beneficii importante pentru economia globala in ultimii 20 de ani si cred ca trebuie sa fie in continuare sprijinita", sustine Mark Otty, Managing Partner al Ernst & Young EMEA.

  • O asociatie pentru poluatori

    Proiectul a fost elaborat de Ministerul Economiei si are la baza o platforma prin care se gestioneaza tranzactiile cu certificate de astfel de emisii. Potrivit informatiilor primite de la Ministerul Mediului, 229 de companii romanesti fac parte din Planul National de Alocare al Romaniei in perioada 2008-2012. Principalee industrii poluatoare sunt rafinarii, fabrici de ciment, de fabricare a sticlei, ceramicii sau hartiei.„Numarul total de certificate alocate companiilor din Romania, acoperite de schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera a fost de 349.671.593 de certificate, reprezentand aproximativ 69.934.319 certificate anual in perioada 2008-2012", spun reprezentantii Ministerului Mediului.

    Certificatele sunt alocate companiilor in mod gratuit pana in 2012, dupa care acestea vor trebui cumparate de pe piata.
    Saptamana trecuta, certificatele EUA au încheiat sedinta de tranzactionare la valoarea de €12.70, în scădere cu €1.30 fată de săptămâna anterioara. Conform previziunilor făcute de Pravda Capital, care tranzactioneaza astfel de certificate, piata este supraevaluată în acest moment si există riscul ca pretul să scadă sub €10.
     

  • Cel mai formidabil bloc economic al lumii

    Uniunea Europeana este un experiment extraordinar de impartire a suveranitatii, de creare a unei zone de pace care se intinde acum din Marea Britanie si pana in Balcani. Uniunea celor 27 de state este cel mai formidabil bloc economic al lumii, cumuland 491 de milioane de oameni intr-o piata integrata care produce aproape cu o treime mai mult decat Statele Unite.

    Dar criza economica globala a aratat fara tagada ca Uniunea Europeana e inca mai putin decat suma membrilor sai. Criza a pus Uniunea in fata celei mai mari provocari de pana acum si chiar si multi dintre eurooptimistii convinsi cred ca a cam picat acest test. Liderii europeni, concentrati pe chestiuni de politici interne, sunt in dezacord cu privire la ce ar trebui facut pentru combaterea crizei. Nu s-au inteles cu privire la cat de mult trebuie stimulata economia. Se contrazic daca Banca Centrala Europeana ar trebui sa se preocupe mai mult de recesiunea acuta sau de viitoarea inflatie. Si s-au grabit sa protejeze locurile de munca din pietele proprii in dauna celor din celelalte state membre.

    Recentele alegeri europarlamentare i ncheiate la 7 iunie au eliminat orice dubiu. Au votat doar 43% dintre europeni – un minim istoric, in ciuda crizei financiare si a votului obligatoriu din unele state membre. Partidele de extrema dreapta, care se opun Uniunii si imigrantilor veniti din statele membre mai sarace, au inregistrat scoruri considerabile, la fel ca si ecologistii. Cei ce totusi s-au dus la vot au avut in vedere in mare parte probleme de politica interna.

    Clasa conducatoare a Americii e subminata de razboaie intestine, iar modelul economic american al pietei libere, slab reglementate, este puternic contestat, astfel incat Europa are un cuvant mai greu de spus. “Modelul european” al interventionismului semnificativ al guvernului in economie, care propune reglementarea pietelor financiare, a industriei si a pietei muncii si sisteme generoase de pensii si de asigurari medicale gestionate de catre stat este deja laudat in unele cercuri ca o alternativa devenita brusc viabila la capitalismul de stil anglo-american.

    Dar, desi criza ipotecilor secundare a inceput in Statele Unite, Europa a suferit sensibil mai mult. Fondul Monetar International estimeaza ca bancile europene detineau mai multe active toxice decat cele americane, desi si-au ajustat mai putin decat acestea valoarea contabila a activelor. Deficitele bugetare cresc, iar somajul, in special in randul tinerilor, este deja la maximul ultimilor 10 ani. Si cum reactia la criza se impiedica de disensiunile din UE, multi economisti se asteapta acum ca efectele problemelor sa dureze aici mai mult decat peste Atlantic.

    “Suntem in toiul unei crize foarte severe”, spune Joschka Fischer, politician al Partidului Verzilor si fost ministru de externe al Germaniei. “Avem o lipsa cronica de lideri si suntem prinsi exact in mijlocul vartejului”. Principala infruntare in interiorul Uniunii a fost intotdeauna intre prioritatile nationale si interesele comunitare. Cedarea drepturilor si a atributelor puterii nationale – asupra monedei, a schimburilor comerciale, a regulamentelor vamale – nu a fost niciodata un lucru simplu, nici chiar in vremurile bune. In cele rele, cum e actuala criza, politicile nationale iau fata interesului comun. Liderii actioneaza ca sa protejeze industriile locale, muncitorii si electoratul, cu pretul sacrificarii celor din alte state. Muncitorii sunt nemultumiti din cauza sacrificiilor pe care simt ca trebuie sa le faca din cauza imigrantilor.

    La fabrica de anvelope Goodyear Dunlop din Amiens, nordul Frantei, Thierry Fagot, 36 de ani, isi pierde locul de munca pe care l-a avut vreme de 13 ani. El priveste competitia din interiorul Uniunii ca una dintre explicatiile pentru ce se intampla.

  • Pe urma proiectelor de alta data – GALERIE FOTO

    Lui Radu Enache, proprietarul lantului hotelier Continental, ii este frica. Nu atat de perioada dificila care l-a impins la masuri aproape disperate, cum ar fi sa lase mana libera receptionerelor sa negocieze tarifele de cazare. Ii este mult mai frica de cursul valutar instabil si de deciziile guvernantilor, de fluctuatia taxelor sau de strategia inexistenta a nou-reinfiint atului Minister de Turism. “Cum pot eu sa dau drumul constructiei hotelului de la Timisoara, unde am finantarea pregatita si am lungit discutiile cu constructorul cat sa mai castig timp, cand ei poate imi pregatesc un euro de 4,8 lei?”, se intreaba Radu Enache. Cu toate ca este speriat de contextul economic, omul de afaceri a decis totusi sa se apuce de constructiile pe care le avea in plan pentru acest an, desi probleme inca exista: “Pentru moment avem finantarile asigurate si mergem spre optimizarea finantarilor mai scumpe luate mai de demult; din cauza acestora insa, nu suntem 100% acoperiti ca resurse financiare si avem un deficit bugetar de 12% fata de anul trecut”.

    Proprietarul Continental Hotels spune ca va incerca sa rezolve aceasta problema printr-o majorare de capital, care va avea loc in urmatoarele luni. Tot pentru a avea mai multe resurse financiare pentru investitii, omul de afaceri a decis sa vanda in contract de sale&lease back hotelul Hello din capitala, dat in folosinta anul trecut, care a fost evaluat la 18 milioane de euro. Tot in urmatoarele luni, Enache spera ce e mai rau de la aceasta criza economica: “Sper sa se intample ce este mai rau in primul semestru, pentru ca din al doilea sa incepem revenirea”. Pana atunci, Radu Enache spune ca totusi a decis sa inceapa constructiile; in fond, admite ca nu poate tine banii blocati mult timp, plus ca vrea sa profite de faptul ca “materialele de constructie si manopera sunt considerabil mai ieftine”. Asadar, in acest an, Radu Enache spune ca va incepe doua proiecte, la Timisoara si la Bucuresti.

    Cele doua proiecte au in comun conceptul de structura hoteliera integrata (mai multe tipuri de hotel intr-un singur ansamblu arhitectonic), concept pentru care Radu Enache a batut anul trecut palma cu fondul de investitii ceh PPF odata cu vanzarea a 30% din afacerea Continental Hotels (tranzactia a avut loc in vara anului 2008 si a fost evaluata la 30 de milioane de euro). Primul proiect pe care Enache spune ca il va incepe este cel din Timisoara – care include un hotel Continental Forum (cu 120 de camere), un hotel Ibis (174 de camere) si un centru de conferinte care va putea acomoda evenimente de 1.500 de persoane. Celalalt proiect, din Bucuresti, sau “Marasesti numarul 2”, cum ii place lui Radu Enache sa il numeasca, este tot un proiect integrat: hotel Continental Forum de 200 de camere, Ibis de 150 de camere si centru de conferinte cu o capacitate de 2.000 de persoane. In total, cele doua proiecte au nevoie de 65 de milioane de euro investitii, dar Radu Enache spera ca va iesi putin mai ieftin datorita costurilor mai mici cu constructia.

    Aceste prime doua investitii sunt parte din planul definit anul trecut cu PPF, plan care include constructia pana in 2011 a 25 de hoteluri cu o investitie de 150 de milioane de euro. Conform acestui plan, Continental Hotels ar trebui ca in 2011 sa aiba 3.700 de camere. In acest scop, inca din 2007, grupul a achizitionat terenuri centrale in orasele mari din tara, investind aproximativ 12 milioane de euro, pentru a dezvolta peste tot conceptul cu cel putin doua hoteluri si un centru de conferinte: la Arad (5.200 de metri patrati), Cluj (5.600 de metri patrati) si Iasi (10.000 de metri patrati). Dincolo de proiectele integrate, in 2008 Continental a finalizat investitiile de 32 milioane de euro pe care le avea in plan din 2007: hotelul Hello din Bucuresti (primul hotel de doua stele al retelei), hotelul Ibis de la Sibiu (196 de camere) si mult asteptatul Continental de pe Calea Victoriei (60 de camere, boutique), care a stat inchis din ianuarie 2006 pana anul trecut in asteptarea autorizatiei de renovare. Ultimele doua sunt investitii pe care Continental Hotels le va inaugura in august 2009 si vor marca doua evenimente importante: revenirea brandului Continental pe piata bucuresteana si transformarea lui Radu Enache in cel mai important hotelier din Sibiu (impreuna cu Continental Forum, inaugurat in 2007, omul de afaceri va detine in Sibiu 330 de camere). Planurile Continental Hotels, atat cele realizate deja, cat si cele care urmeaza, sunt printre putinele proiecte de care se mai aude pentru acest an pe piata hoteliera. Combinatia dintre criza financiara si faptul ca, in special in capitala, piata se apropie de saturatie face ca apetitul pentru proiecte hoteliere sa fie destul de redus.

  • Bursa a inchis in crestere

    Ultimele tranzactii cu cele mai lichide zece actiuni au fost efectuate vineri la preturi in medie cu 2,97% mai mari fata de referinta. Titlurile companiilor din sectorul energetic au adus o crestere a indicelui BET-NG cu 2,9% peste nivelul de joi. Evolutia ascendenta a pietei de la Bucuresti a fost determinata de marile burse europene, care au incheiat in crestere cu 0,4% – 1,9%. Bursele din Asia au incheiat sedinta de vineri in crestere cu 0,2-1,6%.

    Indicele extins al Bursei BET-XT a incheiat sedinta de vineri in crestere cu 2,51%. Evolutia pietei a venit pe o lichiditate de 11,35 milioane de lei (2,7 milioane de euro). Lichiditatea Bursei a fost sustinuta in proportie de peste 40% de tranzactii cu actiunile SIF. Cele mai lichide societati de investitii au fost SIF Oltenia (SIF5), si SIF Moldova (SIF2) ale caror actiuni au fost cotate la 0,855 lei, pret in crestere cu 2,4% fata de referinta, respectiv 0,690 lei, pret in crestere cu 2,2% fata de referinta.