Una din cele mai impresionante realizari ale pietei de tuning romanesti este un Trabant preparat de Dan Art Tuning.
PUTEREA: celebrei masinute germane e asigurata acum, in urma tuningului, de un motor si o transmisie VW Golf 1300 cc.
DESIGN: Dupa ce a parasit atelierul de tuning, trabantul a devenit decapotabil si detine spoilere, un eleron si jenti din aliaj usor.
SIGURANTA: e asigurata de o caroserie intarita, inchiderea centralizata si computerul de bord.
Operatiile de tuning efectuate asupra Opelului Vectra 2000 16V Turbo, model din 1993, au fost facute in mare parte in Germania. Cheltuielile totale s-au ridicat la aproximativ 11.500 de euro, fara TVA. Iata prin ce a trecut masina: INTERIOR: 1.120 euro GALBEN FERRARI: 2.500 euro
Proprietarul a inlocuit volanul original cu unul in doua culori, marca Raid, de 170 de euro. Pentru mai mult confort, scaunele au fost si ele schimbate cu unele produse de Konyg Sport, in valoare de 950 de euro.
Culoarea n-a fost aleasa la intamplare. Galbenul e o culoare speciala, intalnita exclusiv pe masinile Ferrari. Vopsirea s-a efectuat in Germania si a costat 2.500 de euro.
Printre primele piese al Opelului schimbate in atelierul de tuning au fost jentile si cauciucurile. S-au montat jenti Momo Tuner si cauciucuri Michelin Pilot Exalto. Operatiunea a costat in jur de 1.700 de euro.
ACCESORII: 1.000 euro
Spoilerul DTM, pragurile laterale si aripile din fibra de sticla au costat aproape 1.000 de euro, dar efectul e vizibil.
PUTERE: 2.100 euro
Sub capota, dupa tuning, au aparut un cip EDS MotorSport, in valoare de 1.200 de euro, o valva pop-off de 300 de euro si un intercooler mai mare de 6 ori fata de original, al carui pret s-a ridicat la 600 de euro, care au crescut puterea bolidului de la 200 la 300 CP.
AUDIO: 2.700 euro
Dupa ce a iesit de la tuning, masina poate fi confundata cu o discoteca mobila in aer liber. In interior se gasesc 12 difuzoare Pioneer, iar sistemul audio, care valoreaza 2.700 de euro, are o putere de 2.500 W.
Elevul-zeu creat de scriitorul Bernard Werber ataca suprematia micului vrajitor Harry Potter. Inegalabilul Harry Potter, ucenicul vrajitor de la Hogwarts care a innebunit lumea, copii si adulti laolalta, nu mai este singurul star al magiei capabil sa starneasca entuziasme la nivel planetar. Langa el a aparut, enigmatic si cuceritor, Michael Pinson, elevul-zeu de pe misterioasa insula Aeden. Acest loc indepartat si ascuns pe care se afla orasul Olimpia si Scoala Zeilor este creatia lui Bernard Werber, un scriitor care a mai inflamat imaginatia cititorilor cu seria sa de romane science-fiction dedicate insectelor (Furnicile, 1991, Ziua furnicilor, 1992, Revolutia furnicilor) si cu strania povestire Thanatonautii: o mare epopee moderna care incearca sa strapunga misterul mortii. Alimentata cu informatii stiintifice adesea inedite, cu texte sacre si initiatice secrete ale celor mai importante religii ale lumii, aceasta carte calauzeste spre descoperirea celui de pe urma continent, de dincolo de inchipuirea noastra, acolo unde thanatonautii descopera viata de dupa viata. Adevarat fenomen de librarie, Werber a vandut 5 milioane de exemplare din cartile sale doar in Franta si aproape dublu in lumea intreaga, fiind tradus in circa 30 de limbi (printre care si romana). Cu Noi, zeii, acest fost ziarist si om de stiinta, cu studii de criminologie, isi schimba orizontul tematic, dar se arata la fel de abil in intretinerea suspansului si in construirea unor lumi fantastice, dar credibile si fascinante, descriind o odisee la fel de palpitanta ca aceea a calatorilor prin lumea umbrelor. La Scoala Zeilor predau cei doisprezece zei ai mitologiei grecesti, care sunt insarcinati sa le predea celor 144 de elevi arta de a construi lumea minerala, cea vegetala si cea animala dar si – cel mai important lucru – stiinta de a gestiona multimile oamenilor, astfel incat sa le insufle nevoia de a supravietui, de a edifica cetati, de a se razboi, de a inventa religii sau de a-si ridica nivelul de constiinta. In loc de examene, elevii, dintre care se detaseaza prin istetime Michael Pinson, vor trebui sa se infrunte prin intermediul popoarelor pe care le administreaza. Viata in Aeden nu este insa paradisiaca. Unul dintre elevi incearca sa-si ucida colegii, iar un altul se indragosteste de cel mai seducator profesor al sau, Afrodita. In conditiile unei atmosfere atat de apasatoare, plina de deiciduri si de amoruri interzise, care va fi deci soarta cetatii Preafericitilor? Poate ca Edmond Rostand avea dreptate cand spunea ca stiinta ne-a facut zei inainte sa fim demni de conditia de oameni. Si, poate, acesta este si mesajul lui Werber care pare sa afirme ca omenescul este cel mai greu de invatat lucru. Dincolo de aceasta latura moralizatoare, romanul Noi, zeii ne pofteste insa sa ne jucam noi insine de-a divinitatile, sa ne imaginam fabricandu-ne propria planeta si bucurandu-ne de privilegiul de a contempla de pe inaltimi olimpiene furnicarele de oameni si problemele lor. Carora, nu o data, le putem oferi solutii salvatoare. Bernard Werber, Nous, les Dieux, Editura Albin Michel, octombrie 2004
Pentru Jean-Louis Servan-Schreiber, timpul noului secol inseamna o viata mai lunga si un program de lucru mai scurt. Prin urmare, daca avem la dispozitie mai mult timp pentru noi insine si pentru distractie, cum se face ca ne plangem de stres? Majoritatea oamenilor au probleme cu timpul si nu stiu ca boala e tratabila. De aceea, autorul incearca sa le ofere posibile retete care au scopul de a permite utilizarea cat mai eficienta a orelor, zilelor si saptamanilor vietii noastre. Arta timpului este prima etapa spre o veritabila arta de a trai, care ne ingaduie sa ne indeplinim proiectele si planurile. Indata ce dobandim un control asupra timpului, sansele de reusita cresc exponential. Nu trebuie insa sa uitam, avertizeaza autorul, ca fiecare dintre noi parcurge acest drum spre stapanirea timpului in ritmul sau personal si ca nu trebuie sa ne asteptam sa fim brusc mai intelepti si mai precauti. Jean-Louis Servan-Schreiber, Noua arta a timpului impotriva stresului, Elena Francisc Publishing, Bucuresti, octombrie 2004 In ianuarie 1947, pe un teren viran din Los Angeles, este gasit trupul mutilat al unei tinere de 22 de ani, Betty Short. Crima ajunge pe pagina intai a ziarelor vremii, iar tanara intra in istorie drept Dalia neagra. Ancheta merge o buna bucata de vreme in gol, politistii si detectivii tatoneaza pistele, dar se incurca reciproc, asa ca dosarul va sfarsi uitat in fundul unui sertar. Dupa mai bine de cincizeci de ani un fost politist, Steve Hodel, redeschide ancheta, dupa ce gaseste in portofelul tatalui sau o fotografie infatisand-o pe Dalia neagra. Detectiv incapatanat, Steve coboara pe firul istoriei, scotoceste prin arhivele anilor 50 si ajunge la o concluzie infricosatoare si pe care nu se sfieste sa o dezvaluie, cu o incredibila obiectivitate, lumii intregi: tatal lui, George Hodel, e cel care-a ucis-o pe Betty Short. Noul film care se pregateste la Hollywood se anunta deja a fi un blockbuster. Steve Hodel, Black Dahlia Avenger, HarperCollins Publishers, 2004
IN CAUTAREA TIMPULUI PIERDUT
DUPA CINCIZECI DE ANI
Creatorii South Park au lansat o satira mai acerba, mai obscena si mai amuzanta, care nu cruta societatea americana. Comedia anului! Asa a denumit postul de televiziune CNN filmul Team America: World Police, realizat de creatorii celebrului serial de desene animate South Park. Cei familiarizati cu Cartman, Kenny si ceilalti eroi din South Park stiu ca nu ar avea sens sa se astepte la o comedie de bun gust si la o satira fina, iar Team America nici nu pozeaza in vreuna din aceste ipostaze. La urma urmei, cat de eleganta poate fi ironia intr-un film ai carui eroi sunt marionete, toate foarte ocupate sa injure, sa comploteze distrugerea lumii si sa faca politica? Trey Parker si Matt Stone, realizatorii Team America au inclus chiar si o secventa infierbantata de sex intre doua dintre personajele-marionete, despre care se spune ca va intra cu siguranta in topul celor mai amuzante scene filmate vreodata. Speculand la maximum momentul alegerilor din Statele Unite, razboiul din Irak si amenintarea terorista, Team America nu ar fi putut fi lansat intr-un moment mai propice. Ajuta si faptul ca, lipsiti de orice prejudecati, creatorii ironizeaza tot ce misca: fortele speciale americane care nu se pot abtine sa nu intervina in favoarea pacii, actorii cu simpatii democrate care nu se mai pot opri din discursuri anti-republicane desi habar nu au despre ce vorbesc, liderul nord-coreean Kim Jong II care a preluat rolul de personaj negativ central de la Saddam Hussein si se chinuie sa distruga lumea occidentala si regizorul Michael Moore care e infatisat drept un terorist sinucigas bulimic. Echipa salvatoare este compusa, bineinteles, din americani chipesi si atletici care au un sediu demn de James Bond (in Mount Rushmore, desigur), dotati cu cele mai noi echipamente tehnologizate si care, in zelul lor extraordinar de a reinstaura si mentine pacea pe pamant, alearga pe motociclete, zboara cu elicoptere ultimul racnet si arunca in aer diverse lucruri si locuri, printre care Turnul Eiffel si piramidele din Egipt (mai rau ca in toate partile din Arma Mortala la un loc). Team America: World Police, care are deja incasari record in SUA, va fi lansat si in Romania anul acesta. Regia: Trey Parker, Matt Stone.
Voci: Trey Parker, Matt Stone, Kristen Miller, Daran Norris.
Durata: 1h 45m
Cat imi dai ca sa te impusc? (The Whole Nine Yards) a avut un succes atat de neasteptat si de impresionant, avand in vedere previziunile producatorilor, incat o continuare se impunea, mai ales ca toti actorii din distributia initiala au acceptat sa joace si in urmare (in afara, bineinteles, de cei ale caror personaje isi dadusera obstescul sfarsit, pentru ca e, totusi, un film cu gangsteri). Partea a doua se numeste, intr-o veritabila demonstratie de imaginatie debordanta, The Whole Ten Yards (Cat imi dai ca sa te impusc din nou?)
Bruce Willis revine in rolul lui Jimmy the Tulip, fostul asasin care s-a casatorit acum cu cea mai mare admiratoare a operei sale, Jill (Amanda Peet). Matthew Perry reia rolul dentistului Oz, fericit alaturi de Cynthia (Natasha Henstridge), fosta sotie a lui Jimmy. Insa nu toate sunt atat de roz pe cat s-ar parea: Jimmy s-a transformat intr-un obsedat al curateniei si al treburilor casnice, terorizat de reprosurile nevestei, iar Oz traieste intr-o adevarata fortareata, macinat de teama ca marele mafiot Lazlo Gogolak va iesi la un moment dat din inchisoare si ii va lua urma. Ceea ce bineinteles ca se si intampla. In afara de faptul ca e foarte multa violenta (verbala si fizica), filmul nu se prea distinge prin altceva, desi actiunea e destul de alerta, iar scenariul decent (apare chiar si o intorsatura neasteptata de situatie). Un lucru e sigur – nu va aparea si The Whole Eleven Yards.
Regia: Howard Deutsch.
Cu: Bruce Willis, Matthew Perry, Amanda Peet, Natasha Henstridge, Kevin Pollak.
Durata: 99 de minute.
In Romania din 29.10.2004.
1992 – 2000 EPOCA BUNURILOR DE CONSUM 2000 – 2004 SUB ZODIA INDUSTRIILOR
Chiar daca are nuante mai degraba politice, bancul cu rusii care au vopsit Luna in rosu, iar dupa aceea au venit americanii si au scris pe ea Coca-Cola ilustreaza intrarea gigantilor alimentari americani pe piata romaneasca. Indiferent cat de instabila sau saraca este o tara si indiferent de regimul politic, oamenii mananca, spala, beau sau fumeaza. Producatorii de bunuri de consum nu au nevoie de prea multe alte motive pentru intra pe o piata. Coca-Cola si McDonalds au inceput afaceri in Rusia imediat ce tara s-a deschis catre vest, in ciuda riscurilor. Astfel poate fi interpretata si intrarea Coca-Cola, Procter & Gamble, Philip Morris sau Kraft pe piata romaneasca intr-o perioada de instabilitate macroeconomica: piata de consumer goods e prin natura ei una suficient de sigura pentru a atenua din socul acomodarii la o economie nefunctionala. Investitiile americane in Romania din timpul presedintiei Clinton pot fi scoase de sub umbrela politicului. Mai ales ca, in ciuda vizitei presedintelui american la Bucuresti in 1997, starurile tranzitiei central-europene erau Ungaria, Polonia sau Cehia. General Electric, de exemplu, a ales sa investeasca circa un miliard de dolari in Ungaria in industrie si finante in acea perioada si doar cateva milioane in Romania.
Coincidenta sau nu, deschiderea politica a SUA catre Romania, concretizata prin intrarea in NATO si vizita lui Bush la Bucuresti, a fost urmata de un val de decizii ale unor mari grupuri industriale de intra pe piata sau a-si intari considerabil prezenta. General Electric, Honeywell, Bunge sau Cargill au descoperit parca dintr-o data potentialul Romaniei. Iar delegatiile de afaceri nu au mai inclus doar manageri de nivelul trei a caror vizita se soldeaza cu un simplu trip report. La Bucuresti au venit pe rand Ferdinando Beccalli, presedintele General Electric pentru Europa, presedintii Honeywell si Timken sau directorul general al Microsoft, Steve Ballmer. S-au inmultit si delegatiile oficiale de oameni de afaceri conduse de reprezentanti ai administratiei Bush. Una notabila a fost cea a reprezentantilor gigantilor americani din industria aeronautica si a apararii – precum Boeing, Lockheed Martin sau Northrop Grumman. Concluzia este ca, in ochii americanilor, Romania a trecut de la stadiul de piata de desfacere la cea de economie in care pot avea succes si investitii cu grad de risc mai ridicat, precum cele din tehnologie. Daca motivul a fost sustinerea politica a administratiei Bush sau, pur si simplu, progresul Romaniei este greu de spus. Sigur este ca efectul ar fi fost mult mai mic in lipsa uneia dintre cauze.
Toti presedintii Romaniei au avut ocazia sa primeasca vizita cate unuia dintre cei trei presedinti americani care au calcat vreodata pe pamant romanesc. RICHARD NIXON, 1969: Richard Nixon s-a aflat de doua ori in Romania, a doua oara, pe 2 august 1969, in calitate de presedinte al SUA. El a incercat sa dezghete relatiile romano-americane, in conditiile in care Romania parea hotarata sa iasa de sub conul de influenta al URSS. Nixon a convins Congresul SUA sa acorde Romaniei clauza natiunii celei mai favorizate, pe care nu o mai primise, pana atunci, nici o alta tara comunista. BILL CLINTON, 1997: Vizita democratului Bill Clinton din 11 iulie 1997 s-a produs la doar cateva zile dupa summit-ul NATO de la Madrid, la care Romania nu a fost invitata, spre deosebire de alte tari est-europene, sa adere la Alianta. Desi aflat in vizita de consolare, Clinton nu a facut Romaniei nici o promisiune, multumindu-se sa transmita romanilor celebra deja sintagma ramaneti pe acest drum si viitorul este al vostru. GEORGE W. BUSH, 2002: Presedintele Statelor Unite, republicanul George W. Bush, a aterizat pe Aeroportul Otopeni pe 23 noiembrie 2002, la doua zile dupa ce Romania a fost invitata, oficial, sa inceapa convorbirile de aderare la NATO. Uram bun venit Romaniei in NATO!, a supralicitat Bush, sub un curcubeu intrat deja in istorie. La patru luni de la vizita presedintelui american, Romania a aderat la NATO.
Razboi impotriva terorismului Irak Armata
GEORGE W. BUSH
A creat Departamentul pentru Securitate Nationala. De asemenea, a triplat finantarea destinata securitatii si a promovat Patriot Act – un document care da puteri mai mari autoritatilor in domeniul monitorizarii vietii cetatenilor si al retinerii persoanelor suspectate de terorism.
Sustine ca razboiul a transformat lumea intr-un loc mai sigur si ca poate impulsiona democratia in Orientul Mijlociu prin eliminarea unui dictator brutal, care stia cum sa fabrice arme de distrugere in masa si putea sa vanda astfel de informatii teroristilor.
A majorat serios bugetul si planuieste sa dea si mai multi bani acestui sector. Ar vrea ca prima parte a sistemului anti-racheta sa fie gata pana la sfarsitul anului 2004.
Razboi impotriva terorismului
Are planuri de reformare a serviciilor de securitate, in ideea ca Garda Nationala sa se ocupe de securitatea nationala. Intentioneaza sa modifice Patriot Act, dand mai multe drepturi detinutilor. De asemenea, tine sa reindrepte atentia asupra Afganistanului.
Irak
Spune ca invazia Irakului a fost o colosala eroare de judecata, care a distras atentia de la razboiul impotriva terorismului. Va aduce trupele SUA acasa in urmatorii patru ani, urmand sa le inlocuiasca cu trupe NATO, alcatuite de toti aliatii si conduse de SUA.
Armata
Promite ca va recruta mai multi soldati, le va majora salariile si va investi in echipamente, dar nu s-a angajat sa suplimenteze bugetul apararii. E impotriva sistemului anti-racheta.
MAXIM ISTORIC: Investitiile companiilor americane in capitalul social al filialelor romanesti, monitorizate de Oficiul National al Registrului Comertului, au atins maximul istoric anul acesta – 162,92 milioane $ in doar opt luni, de peste patru ori mai mult decat in intreg anul 1995, de exemplu. INVESTITII INDIRECTE: Datele ONRC nu reflecta insa nivelul total al investitiilor deoarece o serie de companii americane au venit in Romania prin firme afiliate inregistrate in Cipru sau Olanda, tari cu regim fiscal permisiv. Coca-Cola, de exemplu, a venit in Romania prin intermediul companiei care detine franciza in Grecia si care a investit 400 de milioane de euro. De asemenea, fondul american de investitii Broadhurst a investit circa 250 de milioane de dolari, insa via Cipru. Conform datelor Ministerului Afacerilor Externe, grupul de telecomunicatii Qualcomm a investit aproximativ 350 de milioane de dolari in Telemobil (Zapp). Investitia a fost facuta insa prin intermediul Inquam, societate afiliata inregistrata la Londra. Nivelul real al investitiilor americane este astfel mult mai mare decat cel reflectat de participatiile directe la capitalul social.
MULT MAI MULT: Astfel, desi datele ONRC arata investitii americane de 874,85 milioane de dolari pana in august 2004, suma este cu siguranta mai mare. De altfel, daca se aduna doar investitiile Coca-Cola, Qualcomm si Broadhurst rezulta o suma de peste un miliard de dolari. Astfel, ponderea de 8 – 9% din totatul investitiilor straine in Romania (11,8 miliarde de dolari pana in august 2004) detinuta de Statele Unite este posibil sa fie de fapt undeva aproape de 20%. Oricum, SUA este, chiar si cu doar 874,85 milioane de dolari, al patrulea investitor strain in Romania, dupa Olanda, Franta si Germania.