Sorin Oprescu a afirmat că obligaţia Primăriei Municipiului Bucureşti este aceea de a proteja cetăţeanul împotriva abuzurilor prin stabilirea tarifului maximal, arătând că legile nu permit autorităţilor locale să stabilească tariful minim din cauză că acest lucru ar afecta libera concurenţă. “Nu Oprescu dă limita minimă a tarifului de taxi. Consiliul General al Municipiului Bucureşti dă limita maximă a acestui tarif pentru a feri cetăţenii de abuzuri, pentru că obligaţia municipalităţii este de a proteja cetăţenii împotriva abuzurilor, legile nedând posibilitatea autorităţilor locale să stabilească tariful minim”, a spus Sorin Oprescu, în replică la acuzaţiile care i se aduc din rândul taximetriştilor, potrivit cărora “primarul general nu vrea să mărească tariful la taxi”. Primarul Capitalei a afirmat că tariful este stabilit de companiile de taxi din piaţă, actuala legislaţie nepermiţând taximetriştilor independenţi să-şi spună părerea în privinţa tarifului minim.
Blog
-
Băsescu: Oamenii de la Oltchim au fost păcăliţi de Ponta şi Chiţoiu, Guvernul şi-a bătut joc de ei
Băsescu a fost întrebat, la B1Tv, cum vede protestele angajaţilor de la Oltchim din ultima perioadă.
“Oameni minţiţi (…) în primul rând de Guvern, de Victor Ponta, de ministrul Chiţoiu. Aduceţi-vă aminte cum îi anunţau, înainte de alegeri, că va dudui combinatul. Asta e deosebirea dintre mine şi ei, eu am avut curajul să ies în faţa românilor să le spun cinstit «Nu putem să mai plătim salariile». Ei i-au păcălit, şi-au luat voturile, acum combinatul e în insolvenţă, asta-i viaţa”, a susţinut Băsescu.
Preşedintele s-a întrebat de ce nu se aplică ajutorul aprobat de către Comisia Europeană în cazul Oltchim.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Criza şi scandalurile alungă băncile din consiliul care stabileşte dobânda Libor
Mai multe bănci, printre care BNP Paribas, din Franţa şi Rabobank din Olanda, au vrut să se retragă din consiliul care stabileşte dobânda Libor, dar au renunţat la această ideea după ce au primit avertismente hotărâte de la autorităţile britanice de reglementare în domeniu, scrie The Wall Street Journal. Executivii mai multor mari bănci au informat pe căi private Asociaţia Bancherilor Britanici, care supraveghează Liborul, că intenţionează să iasă din consiliul care stabileşte dobânda. Însă Autoritatea pentru Servicii Financiare (FSA) a trimis scrisori băncilor în care le cerea să se răzgândească. Una din scrisori a lăsat impresia printre executivi că retragerea băncii va pune în pericol relaţiile cu instituţia şi ar putea influenţa negativ poziţia acesteia în ancheta privind manipularea Libor. Unul dintre directori a explicat că tonul dur al FSA a convins banca să renunţe la planurile sale cel puţin pentru moment. O persoană familiară cu poiticile autorităţii a explicat că aceasta şi-a îndeplinit pur şi simplu obligaţiile pentru a asigura stabilitatea pieţei. “Dacă pleacă o bancă, atunci toate pot pleca”, a spus sursa citată.
-
Investitorii aşteaptă corecţiile pe bursele externe
Bursa de la Bucureşti a scăzut cu 0,81%, într-o piaţă unde investitorii nu au reacţionat la datele privind evoluţia economiei în anul 2012. Produsul Intern Brut a urcat în ultimele trei luni ale anului trecut cu 0,2% faţă de trimestrul precedent, acelaşi ritm modest de creştere fiind raportat şi pe ansamblul anului, potrivit estimărilor INS. “Investitorii români, şi aşa puţini, nu reacţionează la datele referitoare la PIB, iar prudenţa caracterizează piaţa acum. Străinii probabil că încă digeră ştirile. Amorţeala şi decuplarea pieţei locale de traiectoria burselor externe sunt cauzate de aşteptările unor corecţii pe bursele internaţionale, care sunt în apropierea maximelor istorice. Cred că piaţa locală va începe să se mişte după ce bursele externe vor scădea, iar unii investitori străini vor vedea în pieţele emergente şi de frontieră o alternativă de investiţie”, a declarat Octavian Dragolea, directorul sucursalei din Bucureşti a firmei de brokeraj IFB Finwest Arad.
-
Ponta: Să fie sancţiuni dure pentru carnea de cal. Lecţia pentru noi este să nu mai stăm cu capul în pământ
“În primul rând, sunt foarte bucuros că lucrurile s-au clarificat atât de repede şi că a rezultat clar că România a respectat toate regulile şi standardele europene. Am fost mulţumit de modul în care au reacţionat şi au acţionat, rapid, Ministerul Agriculturii şi Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară, acum sigur că trebuie date sancţiuni dure pentru firma din Franţa şi pentru ceilalţi vinovaţi, dar cea mai importantă lecţie pentru noi este că nu trebuie să acceptăm tot timpul postura de vinovaţi şi cu capul în pământ. Când apar probleme, trebuie să verificăm şi dacă suntem vinovaţi de ceva, sigur că recunoaştem, dar dacă nu, trebuie să fim mai demni şi mai bătăioşi în raporturile cu partenerii noştri europeni. A fost o lecţie foarte bună”, a spus Ponta.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
2012 a fost anul aurului pentru băncile centrale
Băncile centrale au achiziţionat anul trecut cea mai mare cantitate de aur din ultimii 50 de ani pentru a-şi diversifica rezervele, iar Rusia, Brazilia şi Irak au fost cei mai mari cumpărători, scrie CNBC. “Ţările care îşi majorează rezervele oficiale de aur sunt în cea mai mare parte economii emergente, iar în ultimii ani tendinţa de pe aceste pieţe este de creştere. Pe măsură ce rezervele oficiale de aur ale acestor state cresc – accentul fiind pus în general pe dolarul american şi pe active denominate în euro – creşte şi nevoia de diversificare”, se arată în cel mai recent raport al Consiliului Mondial al Aurului (WGC). Băncile centrale au cumpărat 534,6 tone de metal preţios anul trecut, aceasta fiind cea mai mare cantitate achiziţionată din 1964 până în prezent. Achiziţiile nete ale băncilor reprezintă 12% din cererea agregată de anul trecut. În 2011 ponderea a fost de 10%. Trendul de creştere al achiziţiilor de aur se va menţine şi în viitor, potrivit lui Ric Spooner, analist la CMC Markets. El a explicat că există “tendinţa ca valorea dolarului să scadă din cauza politicilor de relaxare cantitativă implementate de Fed”. Activele precum aurul reprezintă o metodă de acoperire a riscului împotriva devalorizării rezervelor valutare, a mai spus analistul.
-
Blake Horsley, managerul departamentului de investiţii, a plecat din Colliers după cinci ani
Blake Horsley, 28 de ani, neozeelandezul care a venit în urmă cu aproape cinci ani în cadrul firmei de consultanţă imobiliară Colliers România, unde în 2009 a preluat conducerea departamentului de investiţii, a părăsit firma pentru a prelua un “rol regional” în cadrul unei companii de dezvoltare imobiliară. Horsley făcea parte din “valul tânăr” de consultanţi promovaţi la conducerea Colliers, într-o perioadă în care piaţa de profil suferea puternic pe fondul crizei, iar domeniul devenea mai puţin atractiv. El a fost implicat, printre altele, în cea mai mare tranzacţie derulată în criză, asistând fondul NEPIl la achiziţia proiectului Floreasca Business Park, afacere de peste 100 mil. euro. Colliers România este una dintre cele mai mari firme locale de consultanţă imobiliară, cu afaceri de 3,2 milioane de euro anul trecut.
-
Coca-Cola revine pe plus: volumele vândute au crescut cu 1% anul trecut
Coca-Cola, cel mai mare îmbuteliator de băuturi răcoritoare de pe piaţa locală, a înregistrat în 2012 o creştere de 1% a volumelor vândute în România, conform raportului financiar prezentat de companie. Astfel, Coca-Cola a vândut în România 162,7 mil. navete de băuturi în 2012, revenind pe plus după doi ani în care a pierdut peste 3% din volumele vândute. Brandul cu cea mai puternică creştere a fost Coca-Cola Zero, care a înregistrat un avans de “două cifre” (peste 10%), iar vânzările de ice tea au fost şi ele pe plus, în special datorită lansării recente a unui nou sortiment. Afacerile Coca-Cola au scăzut în ultimii ani de la 551 mil. euro în 2008 la 410 mil. euro în 2011, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe. Criza a afectat şi profitabilitatea companiei, în 2011 profitul ajungând la 32 mil. euro. În ultimii ani, compania şi-a restrâns activitatea închizând trei fabrici, de la Oradea, Bucureşti şi Iaşi, astfel că în prezent Coca-Cola mai deţine în România trei fabrici la Ploieşti, Timişoara şi Vatra Dornei.
-
De ce ar vrea un investitor în materiale de construcţii şi imobiliare să devină chimistul vinurilor
ATUNCI CÂND AM INVESTIT ÎN AFACERI CARE ÎMI PLĂCEAU ŞI ÎN CARE AM PUS PASIUNE, AM CÂŞTIGAT BANI. Când am investit doar pentru bani, am pierdut, aşa cum s-a întâmplat în imobiliare”, spune Daniel Guzu, rezumând în câteva cuvinte filozofia sa de business. Acum este implicat, şase zile din şapte, în cele două businessuri pe care le consideră o pasiune, producătorul de materiale de construcţii Duraziv, respectiv livada şi via din judeţul Vrancea. “De luni până joi după-masa sunt la Duraziv, după care până sâmbătă inclusiv mă găsiţi la fermă”, spune Guzu, care a intrat în business în 1994 cu producţia de antigel şi lichid de frână. Ulterior, a început să producă vopsele decorative, afacere care, treptat, l-a adus în atenţia investitorilor străini. După un exit de 20 de milioane de euro din businessul de vopsele Fabryo, care a ajuns în portofoliul fondului de investiţii suedez Oresa Ventures, Guzu nu şi-a luat un an sabatic să călătorească în jurul lumii şi nici nu a spus stop ideii de antreprenoriat. Din contră, a preferat să o ia de la capăt şi să mai crească un alt “copil de suflet”. Duraziv este în prezent principalul business al lui Guzu, cu afaceri de 18 milioane de euro în 2011. “Am reuşit să creştem cifra de afaceri şi anul trecut, cu până în 10%, dar ce e mai important, 2011 şi 2012 au fost primii ani în care am început să avem profit, ceea ce e un lucru fantastic în criză”, spune Guzu, care nu precizează însă marja de profit.
EL APRECIAZĂ CĂ ÎN CONDIŢIILE ACTUALE, Duraziv, care produce mortare uscate, vopsele şi profile metalice, are potenţial de a-şi tripla afacerile în următorii trei ani şi se declară optimist cu privire la anul 2013, în ciuda faptului că cea mai mare parte a jucătorilor din industria materialelor de cons-trucţii s-au arătat prudenţi în întoc-mirea bugetelor pe anul acesta, luând în considerare o scădere a cererii de pe piaţa locală. “N-o să scadă cererea, la noi cel puţin”, spune zâmbind Guzu, referindu-se la businessul Duraziv. Mai mult, el se aşteaptă să îşi majoreze afacerile cu cel puţin 10% anul acesta, deşi recunoaşte că nu îi place să lucreze forţat de bugete. “Focusul nostru e să fim atenţi la clienţi şi să avem un raport calitate-preţ bun. Nu mă concentrez foarte mult pe dimensiunile pieţei de adezivi, vopsele sau profiluri metalice. Dacă aveam 50% din piaţă, m-ar fi interesat. În situaţia de acum însă, avem loc de creştere liniştiţi”, spune, destul de optimist, antreprenorul român. Iar când vorbeşte de creştere, se referă strict la piaţa locală, în contextul în care varianta exportului nu i se pare o soluţie sau cel puţin nu încă. “Produsele noastre nu prea călătoresc, pentru că suntem dezavantajaţi de costurile logistice. Focusul e pe consolidarea pieţei interne. Nu neg că e posibil poate în 2-3 ani să luăm în considerare şi extinderea pe alte pieţe”, spune Guzu.
DURAZIV DEŢINE TREI UNITĂŢI DE PRODUCŢIE ÎN ROMÂNIA, de mortare uscate, vopsele şi tencuieli pe bază de apă, respectiv de profile metalice, situate lângă Bucureşti, în Popeşti-Leordeni. Fabricile lui Guzu din Popeşti-Leordeni stau “gard în gard” cu unitatea de producţie a celor de la Fabryo, fosta sa afacere. Şi se pare că aşa vor sta lucrurile şi de acum încolo, în contextul în care antreprenorul spune că nu se gândeşte deocamdată la un exit din businessul Duraziv, pentru că îi place mult prea mult ceea ce face. Nu exclude însă să vândă la un moment dat, mai ales că “în afaceri totul e posibil”. Iar posibil este şi să faci concomitent două businessuri care la prima vedere nu au nicio legătură între ele: materiale de construcţii şi agricultură. Omul de afaceri mai deţine la Panciu, în Vrancea, 140 de hectare de vie şi 65 de hectare de livadă şi a investit în ultimii ani circa 10 milioane de euro în domeniul alimentar. “Mai plantez 20 de hectare în primăvară şi cumpăr în continuare teren”, spune Guzu, care recunoaşte că ceea ce a început ca un hobby a devenit un adevărat “microb” pentru el. “Cred în hrană sănătoasă, cât mai puţin prelucrată termic”, spune Guzu, arătând că pasiunea pentru alimentaţie cât mai naturală vine şi din faptul că este de profesie chimist. Anul trecut, a vândut 1,5 milioane de litri de vin sub branduri precum “Casa Panciu”, 1.500 de tone de mere, precum şi 100 de tone de suc sub brandul “Ana are”. De altfel, producţia de sucuri de mere şi de dulceţuri din vişine, cireşe şi nuci verzi a început anul trecut, în urma unei investiţii de circa 500.000 de euro. Producţia alimentară este operată prin intermediul firmei Natura SRL, business care a înregistrat în 2011 o cifră de afaceri de circa un milion de euro. Vinul produs la Panciu este vândut în HoReCa, în magazine specializate, dar şi în hipermarketuri precum Cora sau Auchan, în timp ce fructele ajung pe rafturile mai multor jucători din comerţul modern, precum Real, Lidl, Penny Market sau Metro. Planurile lui Guzu includ şi construcţia unui mini-hotel între via şi livada de la Panciu, care să îl ajute şi la promovarea produselor sale agroalimentare. “Construcţia este deja realizată la roşu, sper ca până la finalul anului să terminăm”, explică antreprenorul.
IN PREZENT ARE CIRCA 100 DE ANGAJAŢI LA FERMĂ, iar în sezonul de vârf personalul se măreşte cu alţi circa 100 de zilieri. Pe de altă parte, Duraziv are circa 200 de angajaţi. Chiar dacă a tot mutat piese pe tabla de şah şi a jonglat prin mai multe businessuri, Guzu spune că momentan nu se gândeşte să mai investească în alte domenii şi că preferă să se concentreze pe ceea ce face acum. Mai mult, îndeamnă la optimisim, chiar şi pe concurenţii săi, care în ultimele luni s-au arătat destul de rezervaţi cu privire la anul 2013. “Să ne concentrăm pe potenţialul pe care îl are România. Pe segmentul de vopsele, spre exemplu, consumul anual este de circa 7-8 kilograme per capita, în timp ce în Germania acesta se ridică la 25 de kilograme”, potrivit lui Guzu. Ce-i drept, şi puterea de cumpărare a germanilor este mult mai mare, însă antreprenorul consideră că acest lucru nu trebuie să îi sperie pe români şi să îi împiedice să spere că într-o bună zi şi România va fi la nivelul ţărilor occidentale din toate punctele de vedere.
-
Criza constructorilor din zona euro – cine ţine spatele Greciei, Italiei, Spaniei şi Portugaliei
“E prea devreme să aşteptăm vreo uşurare în 2013 din moment ce experţii anticipează în cel mai bun caz o stagnare în zona euro. Totuşi, semnale pozitive există”, spunea săptămâna trecută Andreas Renschler, membru în consiliul de administraţie al grupului Daimler şi şeful diviziei de camioane şi autobuze. Oficialii germani îşi susţin prognozele mizând pe cel mai recent raport al Băncii Mondiale, unde se argumenta că pericolul unei crize financiare majore în zona euro a fost evitat, iar încrederea în pieţele financiare este “mult mai mare” decât era în urmă cu şase luni.
Statele BRIC – Brazilia, Rusia, India şi China -, considerate salvarea constructorilor de maşini odată cu startul crizei, au fost abordate mai mult şi de companiile româneşti după începutul crizei economice. Exceptând India, exporturile româneşti către Brazilia, Rusia şi China s-au aflat pe o tendinţă ascendentă, creşterile începând cu anul 2010 fiind de peste 60% către Brazilia şi Rusia şi de 45% înspre China. Raportat la totalul schimburilor comerciale, relaţiile României cu statele BRIC au însemnat, la nivelul anului 2010, 3,6% din totalul exporturilor şi 11,6% din importuri. Potrivit datelor Ministerului Economiei, Rusia şi China se află între primii zece parteneri ai României la capitolul importuri, imediat după Germania, Italia, Ungaria, şi Franţa. Deşi absente din topul destinaţiilor de export, deficitul comercial în scădere pe relaţia cu China (-2,1 mld. euro) şi Federaţia Rusă (-1,07 mld. euro) indică şi orientarea companiilor româneşti către zonele de unde alţi europeni deja culeg roadele.
“Revenirea în regiunea Europei şi Asiei Centrale în 2013 este aşteptată să fie redusă, întrucât majoritatea factorilor care au limitat creşterea anul trecut vor persista, probabil, chiar dacă la o intensitate mai scăzută. Perspectivele regiunii depind în mod critic de abordarea problemelor deficitelor bugetare şi de cont curent ridicate, şomajului şi inflaţiei, lipsei competitivităţii şi altor limitări structurale ale acestor economii”, se arată în raportul “Perspective Economice Globale” al Băncii Mondiale. PIB-urile Europei şi Asiei Centrale ar urma să înregistreze un avans de 3,6% în 2013 şi de 4% anul următor. Perspectivele economice rămân vulnerabile la riscuri globale şi regionale serioase, notează Banca Mondială. Având în vedere legăturile financiare şi comerciale strânse dintre zona euro şi ţările din Europa şi Asia Centrală, regiunea ar fi direct afectată de o deteriorare majoră a crizei datoriilor, precum şi de stagnarea sau avansul lent al economiei uniunii monetare, se arată în raportul citat de agenţia de presă Mediafax. “Eu, unul, m-aş gândi de două ori înainte să-mi deschid o firmă de construcţii în Spania, Italia, Grecia sau Portugalia”, spunea Renschler, cu prilejul lansării modelului de camion Arocs, destinat companiilor care activează în domeniul construcţiilor. Cele mai promiţătoare semnale vin, la nivelul Europei, dinspre ţările scandinave, dar şi din Germania, Marea Britanie, Franţa şi Elveţia.
În cazul Germaniei, asociaţia industriei construcţiilor raportează că activitatea construcţiilor de clădiri comerciale va fi la capacitate maximă în prima jumătate din 2013 ca rezultat al creşterii cererii şi comenzilor de la sfârşitul anului trecut. Nemţii remarcă şi potenţialul “enorm” existent în aria clădirilor rezidenţiale, văzute drept investiţii “relativ bune şi sigure” ca urmare a dobânzilor situate la minime istorice. Analiştii estimează că cererea de locuinţe noi va urca la 250.000 de unităţi pe an, prag ratat cu 40.000 de unităţi anul trecut şi cu circa 20.000 în 2013, potrivit primelor raportări.
Investiţiile în infrastructură vor dinamiza industria construcţiilor. Deşi bugetele statelor sunt calculate până la ultimul cent, legătura între creşterea economică şi fondurile alocate noilor proiecte este direct proporţională. “Problema în Europa nu este dacă noile proiecte publice de construcţii vor începe, ci mai degrabă când”, spunea Andreas Renschler. Japonia, de exemplu, a alocat 173 de miliarde de euro proiectului guvernamental de stimulare economică, menit să se axeze pe reconstrucţia ţării după catastrofa nucleară de la Fukushima. Dincolo de China şi India, unde ritmul de dezvoltare a infrastructurii este notabil, cererea a început să crească şi în Brazilia. Cele două evenimente sportive pe care le vor găzdui sud-americanii – Campionatul Mondial de Fotbal din 2014 şi Jocurile Olimpice din 2016 – vor fi principalii factori de dinamizare a cererii pentru următorii trei ani.
Legătura între evoluţia economiei, cea a pieţei construcţiilor şi vânzările de autocamioane care să execute lucrările de infrastructură este un bun indicator al tendinţelor pe piaţa globală. În cazul grupului Daimler, luna noiembrie a anului trecut a însemnat, în materie de vânzări, cât întreg anul 2011. Cifrele ar putea arăta chiar mai bine în 2013, “dacă reglementările guvernelor şi criza datoriilor suverane nu vor reduce comenzile mai mult decât au făcut-o până acum”, după cum rezumă Andreas Renschler.