BusinessMagazin

Blog

  • Departamentul pentru Energie cere CE să amâne cu doi ani şi jumătate liberalizarea preţului gazelor pentru populaţie

    Calendarului de liberalizare a preţului gazelor, convenit de Guvern cu Comisia Europeană în 2012, prevede ca acest proces să se încheie la 31 decembrie 2018.

    În cazul în care CE va fi de acord cu propunerea Departamentului pentru Energie, liberalizarea va fi operată până la 1 iulie 2021.

    “În următoarele două săptămâni voi face trei vizite la Bruxelles pentru a discuta acest subiect. Semnalele de la CE sunt încurajatoare”, a declarat luni agenţiei MEDIAFAX ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

    Calendarul de liberalizare presupune mai multe creşteri trimestriale ale preţului gazelor din producţia internă.

    Departamentul pentru Energie arată, într-un comunicat, că, din cauza unor neînţelegeri cu DG Întreprinderi, structură din cadrul CE, în privinţa dreptului consumatorilor casnici de a primi cu prioritate doar gaze din producţia internă, mai ieftine faţă de cele importate din Rusia, aplicarea calendarului agreat în 2012 de Guvern este momentan suspendată.

    Astfel, prin suspendarea calendarului de liberalizare, creşterea de preţ programată pentru 1 octombrie este anulată.

    Nicolescu declara în urmă cu o săptămână pentru MEDIAFAX că legislaţia românească actuală prevede obligativitatea ca producătorii de gaze naturale să livreze cu prioritate gaze produse intern pentru populaţie, dar DG Întreprinderi din cadrul CE doreşte liminarea acestei prevedere.

    Departamentul pentru Energi a lansat o dezbatere publică pe tema preţului gazelor destinate populaţiei şi aşteaptă opinii până în 15 septembrie.

    Comunicatul precizează că, în prezent, aplicarea calendarului vine în contradicţie cu tendinţa de scădere a preţului gazelor naturale constatată la nivel regional, coroborată cu stagnarea câştigurilor salariale nominale medii nete ale populaţiei.

    În perioada decembrie 2012 – iunie 2014 câştigul salarial mediu net lunar, exprimat în termeni nominali, a scăzut cu 0,59%, în timp ce, în acelaşi interval, preţul gazelor livrate populaţiei a crescut cu 15,82%.

    Totodată, preţul gazelor produse intern a crescut în perioada analizată cu 16,63%.

    Comunicatul Departamentului pentru Energie arată că, dacă nu va fi modificat calendarul de liberalizare pentru populaţie, preţul gazelor destinate consumului populaţiei va creşte cu 40,11% în perioada octombrie 2014 – iulie 2016.

    De asemenea, în ultimii aproape doi ani, tarifele pentru transportul, înmagazinarea şi distribuţia gazelor au crescut cu 103,75%, 54,79%, respectiv cu 35,43%. Aceste tarife sunt aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

    Totodată, Nicolescu afirma în luna mai că procesul de convergenţă a preţurilor gazelor naturale pentru industrie a fost realizat şi nu mai este necesar să fie majorate preţurile, aşa cum erau angajamentele faţă de FMI şi CE.

    România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

    Aproximativ 60% dintre consumatorii de gaze sunt deja în piaţa liberă, în timp ce 24% sunt consumatori casnici. Restul de circa 16% sunt consumatori non-casnici care cumpără gaze la preţ reglementat.

     

  • Corina Creţu a fost confirmată de Juncker pentru portofoliul Politicii Regionale

    Dacian Cioloş, comisarul român care a gestionat portofoliul european cu cel mai mare buget, respectiv Agricultura, a ieşit din cărţi pentru viitorul executiv european, precizează sursa citată. Corina Creţu, al doilea nume din scrisoarea transmisă la Bruxelles de premierul Victor Ponta, ar fi fost confirmată de noul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au declarat pentru Gândul surse de la Bruxelles.

    Potrivit acestor surse, Creţu, actualmente europarlamentar PSD şi vicepreşedinte al grupului Socialiştilor din Parlamentul European, ar urma să primească portofoliul Politicii Regionale. Astfel, ea va gestiona politica de coeziune şi fondurile europene.

    Portofoliul Politicii Regionale este al doilea portofoliu de pe lista priorităţilor României, după păstrarea Agriculturii.

    Gândul scrie că, la Bruxelles, există semne de întrebare privind competenţele Corinei Creţu pentru acest post, singura sa experienţă economică fiind activitatea la Fabrica de Maşini-Unelte din Blaj, între 1989 şi 1992, după ce a absolvit ASE. De atunci, Creţu a fost ziarist, lucrând la publicaţii apropiate PSD, apoi purtător de cuvânt al lui Ion Iliescu, senator şi europarlamentar.

  • Corina Creţu a fost confirmată de Juncker pentru portofoliul Politicii Regionale

    Dacian Cioloş, comisarul român care a gestionat portofoliul european cu cel mai mare buget, respectiv Agricultura, a ieşit din cărţi pentru viitorul executiv european, precizează sursa citată. Corina Creţu, al doilea nume din scrisoarea transmisă la Bruxelles de premierul Victor Ponta, ar fi fost confirmată de noul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au declarat pentru Gândul surse de la Bruxelles.

    Potrivit acestor surse, Creţu, actualmente europarlamentar PSD şi vicepreşedinte al grupului Socialiştilor din Parlamentul European, ar urma să primească portofoliul Politicii Regionale. Astfel, ea va gestiona politica de coeziune şi fondurile europene.

    Portofoliul Politicii Regionale este al doilea portofoliu de pe lista priorităţilor României, după păstrarea Agriculturii.

    Gândul scrie că, la Bruxelles, există semne de întrebare privind competenţele Corinei Creţu pentru acest post, singura sa experienţă economică fiind activitatea la Fabrica de Maşini-Unelte din Blaj, între 1989 şi 1992, după ce a absolvit ASE. De atunci, Creţu a fost ziarist, lucrând la publicaţii apropiate PSD, apoi purtător de cuvânt al lui Ion Iliescu, senator şi europarlamentar.

  • Alfa Romeo pregăteşte o ofensivă de noi modele, pentru relansarea companiei

    Cele trei modele fac parte dintr-un val de opt noi automobile Alfa Romeo anunţat în luna mai în cadrul unui plan de investiţii de 5 miliarde de euro şi al cărui obiectiv este creşterea vânzărilor de la 74.000 de unităţi în 2013 la 400.000 de unităţi în 2018.

    Reprezentanţii Alfa Romeo şi cei ai Fiat Chrysler Automobiles au refuzat să furnizeze detalii legate de viitoarele modele. În luna mai, directorul general al Alfa Romeo, Harald Wester, a declarat că brandul va trece la configuraţii cu tracţiune pe spate şi 4X4, de la tracţiunea pe faţă.

    Potrivit unor surse apropiate situaţiei, sedanul de dimensiuni medii, cu nume de cod Project 952, va fi primul dintre noile modele ale Alfa Romeo şi va concura automobile precum Audi A6 sau BMW serie 5. Automobilul urmează să debuteze în showroom-urile europene la jumătatea anului 2016 şi pe piaţa americană la sfârşitul acelui an.

    Automobilul va fi succesorul modelului 159, care a fost scos din producţie în 2011. Producătorul auto italian va folosi în premieră la acest sedan o nouă gamă de motoare pe benzină cu injecţie directă. De asemenea, vor fi disponibile şi versiuni cu motoare diesel.

    SUV-ul de dimensiuni medii care va rivaliza Audi Q5 va debuta în a doua jumătate a anului 2016 şi va beneficia de aceeaşi gamă de motoare ca sedanul Project 952.

    Sedanul mare va fi modelul de referinţă al Alfa Romeo, va concura Audi A8 şi BMW serie 7 şi va fi o versiune mare a sedanului numit deocamdată Project 952. Automobilul mare va fi dotat cu versiuni puternice ale noii gamei de motoare, dar nu este în plan folosirea unui motor V8.

    În afară de aceste trei modele, Alfa Romeo mai are în plan alte automobile, precum 4C Spider şi un model decapotabil cu două locuri, care va fi o versiune mai scurtă a platformei sedanului mediu şi care va fi comercializat sub sigla Fiat. Între noile vehicule aflate în plan se mai află şi un SUV mare, destinat în special pieţelor din Statele Unite şi China. Cel mai probabil, modelul va fi înrudit cu Maserati Levante, care va intra în fabricaţie spre sfârşitul anului viitor, la fabrica Mirafiori din Torino a Fiat.

    În prezent, Alfa Romeo comercializează numai trei modele în Europa, compactul Giulietta, subcompactul MiTo şi automobilul sport 4C.

    În primele şapte luni, vânzările brandului în Europa au scăzut la 37,695 de automobile, de la 41.793 de unităţi în urmă cu un an, potrivit datelor JATO Dynamics.

    Prin introducerea noilor modele, Alfa se va extinde pentru a deveni un brand global, cu obiectivul de a concura BMW, Audi şi Mercdes-Benz.

    Fiat anticipează că Statele Unite vor juca un rol important în extinderea Alfa Romeo. Planul de afaceri al companiei anticipează că vânzările anuale în America de Nord vor creşte de la zero în 2013 la 150.000 de unităţi în 2018.

  • Alfa Romeo pregăteşte o ofensivă de noi modele, pentru relansarea companiei

    Cele trei modele fac parte dintr-un val de opt noi automobile Alfa Romeo anunţat în luna mai în cadrul unui plan de investiţii de 5 miliarde de euro şi al cărui obiectiv este creşterea vânzărilor de la 74.000 de unităţi în 2013 la 400.000 de unităţi în 2018.

    Reprezentanţii Alfa Romeo şi cei ai Fiat Chrysler Automobiles au refuzat să furnizeze detalii legate de viitoarele modele. În luna mai, directorul general al Alfa Romeo, Harald Wester, a declarat că brandul va trece la configuraţii cu tracţiune pe spate şi 4X4, de la tracţiunea pe faţă.

    Potrivit unor surse apropiate situaţiei, sedanul de dimensiuni medii, cu nume de cod Project 952, va fi primul dintre noile modele ale Alfa Romeo şi va concura automobile precum Audi A6 sau BMW serie 5. Automobilul urmează să debuteze în showroom-urile europene la jumătatea anului 2016 şi pe piaţa americană la sfârşitul acelui an.

    Automobilul va fi succesorul modelului 159, care a fost scos din producţie în 2011. Producătorul auto italian va folosi în premieră la acest sedan o nouă gamă de motoare pe benzină cu injecţie directă. De asemenea, vor fi disponibile şi versiuni cu motoare diesel.

    SUV-ul de dimensiuni medii care va rivaliza Audi Q5 va debuta în a doua jumătate a anului 2016 şi va beneficia de aceeaşi gamă de motoare ca sedanul Project 952.

    Sedanul mare va fi modelul de referinţă al Alfa Romeo, va concura Audi A8 şi BMW serie 7 şi va fi o versiune mare a sedanului numit deocamdată Project 952. Automobilul mare va fi dotat cu versiuni puternice ale noii gamei de motoare, dar nu este în plan folosirea unui motor V8.

    În afară de aceste trei modele, Alfa Romeo mai are în plan alte automobile, precum 4C Spider şi un model decapotabil cu două locuri, care va fi o versiune mai scurtă a platformei sedanului mediu şi care va fi comercializat sub sigla Fiat. Între noile vehicule aflate în plan se mai află şi un SUV mare, destinat în special pieţelor din Statele Unite şi China. Cel mai probabil, modelul va fi înrudit cu Maserati Levante, care va intra în fabricaţie spre sfârşitul anului viitor, la fabrica Mirafiori din Torino a Fiat.

    În prezent, Alfa Romeo comercializează numai trei modele în Europa, compactul Giulietta, subcompactul MiTo şi automobilul sport 4C.

    În primele şapte luni, vânzările brandului în Europa au scăzut la 37,695 de automobile, de la 41.793 de unităţi în urmă cu un an, potrivit datelor JATO Dynamics.

    Prin introducerea noilor modele, Alfa se va extinde pentru a deveni un brand global, cu obiectivul de a concura BMW, Audi şi Mercdes-Benz.

    Fiat anticipează că Statele Unite vor juca un rol important în extinderea Alfa Romeo. Planul de afaceri al companiei anticipează că vânzările anuale în America de Nord vor creşte de la zero în 2013 la 150.000 de unităţi în 2018.

  • Ponta, la Beijing: Vom vedea 10 ani mult mai fructuoşi pentru parteneriatul dintre România şi China

    Premierul Ponta a avut o serie de discuţii cu omologul său chinez, Li Kekiang, în cadrul vizitei oficiale la Beijing, unde a fost primit cu onoruri militare şi unde a fost însoţit de miniştrii Liviu Dragnea, Daniel Constantin, Ioan Rus şi Constantin Niţă.

    În cadrul conferinţei comune susţinute de cei doi premieri, Victor Ponta a mulţumit părţii chineze pentru sprijinul acordat investiţiilor de către companii din China în domeniile energiei, agirculturii şi infrastructurii.

    “România are încredere în nivelul tehnologic pe care companiile chineze îl deţin deja şi în competitivitatea proiectelor pe care le desfăşurăm împreună în domeniul energiei, în domeniul infrastructurii şi al agriculturii”, a spus prim-ministrul Ponta.

    El a subliniat că şi nivelul schimburilor comerciale bilaterale, care a înregistrat anul trecut circa 4 miliarde de dolari, a crescut la jumătatea anului curent cu 30%. Ponta a pus acest lucru şi pe seama îmbunătăţirii sistemului de vize, în special pentru oamenii de afaceri, subliniind că România a modernizat secţia consulară de la Beijing şi face eforturi pentru reluarea cursei aeriene directe Bucureşti-Beijing.

    În acest context, premierul Ponta a arătat că în cursul acestui an se va deschise în capitala Chinei şi o reprezentanţă a Institutului Cultural Român.

    Ponta a reamintit cu acest prilej şi faptul că în 2004, în cadrul unei delegaţii de tineri din România, a fost primit de fostul preşedinte Hu Jintao, cu prilejul sărbătorii a 55 de ani de relaţii diplomatice între România şi China.

    “Azi sărbătorim împreună 65 de ani de relaţii diplomatice şi mă bucur să constat că aceste relaţii s-au dezvoltat şi sunt convins că atunci când vom sărbători 75 de ani (de relaţii bilaterale între România şi RP Chineză – n.r.) vom vedea zece ani care urmează mult mai fructuoşi şi cu mult mai multe rezultate concrete ale parteneriatului dintre China şi România”, a declarat Victor Ponta.

    Acesta a subliniat totodată că România pledează inclusiv în cadrul UE pentru continuarea parteneriatului strategic dintre Uniunea Europeană şi China, ţară care are în România un partener serios pentru proiectele sale atât în cadrul UE, cât şi regional.

    La rândul său, premierul chinez Li Kekiang a arătat că trebuie folosite toate oportunităţile de colaborare în domeniile energiei, infrastructurii şi agriculturii, subliniind că nivelul schimburilor comerciale bilaterale trebuie să crească.

    În prezenţa celor doi premieri au fost semnate totodată o serie de documente bilaterale.

    Vicepremierul Liviu Dragnea a semnat cu Administratorul şef-adjunct al Agenţiei Naţionale pentru Energie din China, Liu Qi, un “Acord pentru utilizarea paşnică a energiei nucleare”, iar cu preşedintele Commercial Bank of China, Yi Huiman, o minută de convorbiri între această instituţie şi Guvernul României.

    Cei doi premieri au asistat şi la semnarea contractului pentru modernizarea Grupului 4 şi realizarea instalaţiilor de desfăşurare a Grupurilor 3 şi 4 de la Termocentrala Mintia – Deva de către directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Aurel Niculescu, şi preşedintele Consiliului Naţional de Administraţie China National Electric Engineering Corp, Xin Chunsheng.

    Totodată, primarul Craiovei, Olguţa Vasilescu, a semnat cu preşedintele companiei Shandong, Yang Gencai, şi un reprezentant al Băncii de Dezvoltare a Chinei un memorandum de înţelegere pentru construcţia unui cartier de locuinţe.

    Prim-ministrul Ponta va continua, marţi, vizita în China, urmând a se deplasa cu trenul de mare viteză la Tianjin, unde va vizita o fabrică şi va avea întâlniri cu autorităţile locale.

     

  • Ponta, la Beijing: Vom vedea 10 ani mult mai fructuoşi pentru parteneriatul dintre România şi China

    Premierul Ponta a avut o serie de discuţii cu omologul său chinez, Li Kekiang, în cadrul vizitei oficiale la Beijing, unde a fost primit cu onoruri militare şi unde a fost însoţit de miniştrii Liviu Dragnea, Daniel Constantin, Ioan Rus şi Constantin Niţă.

    În cadrul conferinţei comune susţinute de cei doi premieri, Victor Ponta a mulţumit părţii chineze pentru sprijinul acordat investiţiilor de către companii din China în domeniile energiei, agirculturii şi infrastructurii.

    “România are încredere în nivelul tehnologic pe care companiile chineze îl deţin deja şi în competitivitatea proiectelor pe care le desfăşurăm împreună în domeniul energiei, în domeniul infrastructurii şi al agriculturii”, a spus prim-ministrul Ponta.

    El a subliniat că şi nivelul schimburilor comerciale bilaterale, care a înregistrat anul trecut circa 4 miliarde de dolari, a crescut la jumătatea anului curent cu 30%. Ponta a pus acest lucru şi pe seama îmbunătăţirii sistemului de vize, în special pentru oamenii de afaceri, subliniind că România a modernizat secţia consulară de la Beijing şi face eforturi pentru reluarea cursei aeriene directe Bucureşti-Beijing.

    În acest context, premierul Ponta a arătat că în cursul acestui an se va deschise în capitala Chinei şi o reprezentanţă a Institutului Cultural Român.

    Ponta a reamintit cu acest prilej şi faptul că în 2004, în cadrul unei delegaţii de tineri din România, a fost primit de fostul preşedinte Hu Jintao, cu prilejul sărbătorii a 55 de ani de relaţii diplomatice între România şi China.

    “Azi sărbătorim împreună 65 de ani de relaţii diplomatice şi mă bucur să constat că aceste relaţii s-au dezvoltat şi sunt convins că atunci când vom sărbători 75 de ani (de relaţii bilaterale între România şi RP Chineză – n.r.) vom vedea zece ani care urmează mult mai fructuoşi şi cu mult mai multe rezultate concrete ale parteneriatului dintre China şi România”, a declarat Victor Ponta.

    Acesta a subliniat totodată că România pledează inclusiv în cadrul UE pentru continuarea parteneriatului strategic dintre Uniunea Europeană şi China, ţară care are în România un partener serios pentru proiectele sale atât în cadrul UE, cât şi regional.

    La rândul său, premierul chinez Li Kekiang a arătat că trebuie folosite toate oportunităţile de colaborare în domeniile energiei, infrastructurii şi agriculturii, subliniind că nivelul schimburilor comerciale bilaterale trebuie să crească.

    În prezenţa celor doi premieri au fost semnate totodată o serie de documente bilaterale.

    Vicepremierul Liviu Dragnea a semnat cu Administratorul şef-adjunct al Agenţiei Naţionale pentru Energie din China, Liu Qi, un “Acord pentru utilizarea paşnică a energiei nucleare”, iar cu preşedintele Commercial Bank of China, Yi Huiman, o minută de convorbiri între această instituţie şi Guvernul României.

    Cei doi premieri au asistat şi la semnarea contractului pentru modernizarea Grupului 4 şi realizarea instalaţiilor de desfăşurare a Grupurilor 3 şi 4 de la Termocentrala Mintia – Deva de către directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Aurel Niculescu, şi preşedintele Consiliului Naţional de Administraţie China National Electric Engineering Corp, Xin Chunsheng.

    Totodată, primarul Craiovei, Olguţa Vasilescu, a semnat cu preşedintele companiei Shandong, Yang Gencai, şi un reprezentant al Băncii de Dezvoltare a Chinei un memorandum de înţelegere pentru construcţia unui cartier de locuinţe.

    Prim-ministrul Ponta va continua, marţi, vizita în China, urmând a se deplasa cu trenul de mare viteză la Tianjin, unde va vizita o fabrică şi va avea întâlniri cu autorităţile locale.

     

  • Chinezii vor construi în Craiova un cartier de 35 de blocuri, cu 10 etaje şi pagodă

    Primarul oraşului Craiova, Olguţa Vasilescu, a semnat luni la Beijing un memorandum de înţelegere pentru dezvolatrea acestui proiect cu cu preşedintele companiei Shandong, Yang Gencai, şi un reprezentant al Băncii de Dezvoltare a Chinei.

    Potrivit Olguţei Vasilescu, proiectul presupune o investiţie de 35 milioane euro, finanţare pe care compania constructoare, Shandong, a obţinut-o de la Banca de Dezvoltare a Chinei.

    Lucrările vor începe în luna octombrie şi vor dura un an şi jumătate, Primăria Craiovei punând la dispoziţie un teren de şapte hectare.

    În total, cartierul de 35 de blocuri, a câte 10 etaje, va însuma 1.800 de locuinţe, cu mult sub cele 6.000 de cereri de locuinţe înregistrate la Primăria Craiovei.

    Cumpărătorii care doresc să cumpere apartamentele în rate vor plăti un avans de 3.000 de euro, primăria oraşului făcând o primă selecţie a doritorilor.

    Ogluţa Vasilescu a precizat că dezvoltatorul chinez va construi mai multe categorii de apartamente, iar blocurile vor avea la ultimul etaj apartamente tip penthouse, cu pagodă, astfel încât să atragă cumpărătorii.

    De asemenea, compania chineză va trebui să lucreze în antrepriză doar cu firme din Craiova şi să folosească materiale de construcţie de pe piaţa locală.

    Primarul Craiovei a arătat că singurul constructor care a participat la cele trei licitaţii de construcţie a noului cartier a fost compania chineză, iar în cele din urmă s-a început cu aceasta dialogul direct.

    (Corespondenţă de la trimisul MEDIAFAX în China, Ovidiu Bărbulescu)

  • Chinezii vor construi în Craiova un cartier de 35 de blocuri, cu 10 etaje şi pagodă

    Primarul oraşului Craiova, Olguţa Vasilescu, a semnat luni la Beijing un memorandum de înţelegere pentru dezvolatrea acestui proiect cu cu preşedintele companiei Shandong, Yang Gencai, şi un reprezentant al Băncii de Dezvoltare a Chinei.

    Potrivit Olguţei Vasilescu, proiectul presupune o investiţie de 35 milioane euro, finanţare pe care compania constructoare, Shandong, a obţinut-o de la Banca de Dezvoltare a Chinei.

    Lucrările vor începe în luna octombrie şi vor dura un an şi jumătate, Primăria Craiovei punând la dispoziţie un teren de şapte hectare.

    În total, cartierul de 35 de blocuri, a câte 10 etaje, va însuma 1.800 de locuinţe, cu mult sub cele 6.000 de cereri de locuinţe înregistrate la Primăria Craiovei.

    Cumpărătorii care doresc să cumpere apartamentele în rate vor plăti un avans de 3.000 de euro, primăria oraşului făcând o primă selecţie a doritorilor.

    Ogluţa Vasilescu a precizat că dezvoltatorul chinez va construi mai multe categorii de apartamente, iar blocurile vor avea la ultimul etaj apartamente tip penthouse, cu pagodă, astfel încât să atragă cumpărătorii.

    De asemenea, compania chineză va trebui să lucreze în antrepriză doar cu firme din Craiova şi să folosească materiale de construcţie de pe piaţa locală.

    Primarul Craiovei a arătat că singurul constructor care a participat la cele trei licitaţii de construcţie a noului cartier a fost compania chineză, iar în cele din urmă s-a început cu aceasta dialogul direct.

    (Corespondenţă de la trimisul MEDIAFAX în China, Ovidiu Bărbulescu)

  • René Schöb este noul Country Managing Partner Mazars

    “În acest moment continuăm să ne consolidăm poziţia pe piaţă, după recenta fuziune. Actualul context dinamic al economiei ne oferă cu siguranţă multe oportunităţi, iar noi le vom folosi. Companiile au nevoie de soluţii integrate, complexe şi diversificate de consultanţă pentru a găsi răspunsul potrivit la această schimbare continuă a mediului economic”, spune René Schöb.

    După realizarea fuziunii, când a preluat conducerea Departamentului Tax Advisory, René Schöb a remodelat şi întărit această linie de business Mazars. În această perioadă, serviciile de consultanţă fiscală ale firmei au crescut semnificativ datorită extinderii portofoliului de clienţi în sectoare precum serviciile financiare, producţie, imobiliar, logistică, FMCG, farmaceutice, dar şi ca urmare a diversificării ofertei de servicii specializate. Echipa departamentului a fost de asemenea extinsă cu un nou Tax Partner, prin venirea lui Edwin Warmerdam, care conduce în prezent serviciul Mazars Dutch Desk, specializat în asistenţa acordată comunităţii de afaceri olandeze.

    René Schöb are o experienţă profesională de peste 16 ani în domeniul financiar, din care 8 ani a activat în calitate de consultant fiscal şi financiar în România. Este cetăţean elveţian şi absolvent al Universităţii de Ştiinţe Aplicate din St. Gallen, Elveţia, iar în România este cunoscut ca expert în comunitatea investitorilor străini, îndeosebi în rândul vorbitorilor de limbă germană. De-a lungul anilor, a oferit consultanţă pentru mai bine de 150 de firme, în procesul de intrare a acestora pe piaţa locală.

    Mazars este o organizaţie internaţională, integrată şi independentă, specializată în servicii de audit şi consultanţă financiară, consultanţă fiscală, contabilitate şi salarizare, oferite de peste 13.800 de specialişti în 72 de ţări. În anul financiar 2012-2013, Grupul Mazars a înregistrat o cifră de afaceri de 1.045,6 mil euro, în creştere cu 3,2 % faţă de perioada anterioară.