BusinessMagazin

Blog

  • Venituri de cinci stele

    Pana la aproape 100 de milioane de euro au urcat veniturile celor sase hoteluri de cinci stele de pe piata romaneasca. Fata de aceeasi perioada a anului trecut, incasarile au crescut cu 8%. Anul trecut, cel mai cautat hotel de 5 stele a fost JW Marriott, care a avut singur o cifra de afaceri de 37 de milioane de euro, cu 6% mai mult fata de 2005. Profitul net consemnat de Marriott s-a ridicat la 14,7 milioane de euro, si pe fondul faptului ca este cel mai mare hotel de 5 stele din Bucuresti. JW Marriott dispune de aproape 380 de camere si 23 de apartamente, o galerie comerciala, spatii de conferinte si restaurante.
    AthŽnŽe Palace Hilton ocupa locul doi in clasamentul dupa cifra de afaceri, pe locul trei s-a situat Howard Johnson Grand Plaza, iar pe locul patru Crowne Plaza. AthŽnŽe Palace Hilton realizeaza peste 50% din venituri din contracte de acomodare incheiate cu unele dintre cele mai mari companii din Romania, precum Petrom, Coca-Cola sau Enel, care isi gazduiesc angajatii pe perioade care pot atinge si un an. Hotelul este aflat in portofoliul companiei Ana Hotels, controlata de omul de afaceri George Copos.
    Hotelul de cinci stele Howard Johnson Grand Plaza a avut o crestere de 12% a cifrei de afaceri pe primele sase luni ale anului, pana la 9 milioane de euro. Principalele motive care au stat la baza cresterii au fost cresterea cotatiei Bucurestiului ca destinatie in turismul de business si cresterea frecventei evenimentelor politice, economice sau sportive.

  • Romanii vor masini straine

    Vanzarile de autoturisme noi din Romania cresc intr-un ritm alert, insa ponderea autovehiculelor de import nu favorizeaza deloc vanzarile Dacia.
    In primele sapte luni ale anului, romanii au cumparat 177.685 de autoturisme, in crestere cu 22,4% fata de perioada similara a anului 2006, insa vanzarile Dacia s-au redus cu 4,1%, de la 60.537 de unitati, anul trecut, la 58.037 de unitati, in acest an. Astfel, cota de piata al celui mai mare producator autohton a scazut de la 41,7%, in primele sapte luni ale anului trecut la 32,7% in intervalul ianuarie – iulie 2007.
    Cererea de pe segmentul de import, principalul “vinovat” pentru scaderea de la Dacia, a avansat cu 53%, pana la 108.807 unitati, crestere sustinuta indeosebi de constructorul francez Renault, in crestere cu 45,2%, la 17.181 de masini vandute.
    Skoda, desi a vandut mai multe autoturisme decat Volkswagen (13.578 fata de 12.740) si ocupa locul secund in topul vanzarilor, a inregistrat o crestere de 25,9%, in comparatie cu cea de 54,8 procente a germanilor.
    Opel si Ford au bifat cele mai mari accelerari, 70,8%, respectiv 64%, insa se claseaza pe locurile patru si cinci in topul vanzarilor.
    Piata cumulata (autoturisme si vehicule comerciale, atat de productie autohtona cat si de import) a crescut in aceeasi perioada cu 23,3%, pana la 206.089 de unitati.
    Cererea inca mare pentru motoarele diesel, 41,6% din totalul masinilor cumparate in 2007 sunt diesel, cu un procent si mai ridicat in cazul celor de import, 47,9%, nu situeaza Romania pe trendul urmat de pietele auto mature, unde preferintele clientilor se indreapta inspre benzina si, din ce in ce mai des, catre motoare hibrid.

  • Romania, mai aproape de boom-ul low-cost

    Operatorul low-cost Wizz Air a anuntat ca va lansa doua curse noi, catre Londra si Dortmund, ambele cu plecare din Targu-Mures. Cursele vor avea o frecventa de 3 zboruri pe saptamana, iar biletele se pot rezerva contra sumei de minimum 28 de euro, cu toate taxele incluse. Wizz Air zboara deja din Targu-Mures spre Budapesta, Roma si Barcelona. La inceputul anului 2008 compania aeriana va lansa si doua curse cu plecare din Bucuresti catre Parma si Venetia si planifica sa isi creasca numarul de curse pe celelalte rute operate din Romania.
    Estimarile Wizz Air indica in Romania un trafic de 500.000 de persoane in anul fiscal 2007 si tind catre 1 milion de pasageri in 2008. Potentialul urias de crestere pe care il are piata zborurilor low-cost face multe dintre companiile care activeaza in acest sector sa isi intensifice prezenta in Romania. Compania aeriana easyJet, liderul pietei europene de low-cost, estimeaza ca va transporta 255.000 de pasageri in primul an de prezenta pe piata locala. Traficul total low-cost este estimat in acest an la aproape doua milioane de pasageri, ceea ce ar reprezenta o triplare comparativ cu nivelul din 2006. Pe piata aeriana low-cost mai opereaza Blue-Air, Sky Europe, MyAir, Wizz Air, Germanwings, divizia low-cost a Lufthansa, precum si compania spaniola Clickair. Blue-Air este liderul pietei low-cost din Romania si a transportat anul trecut 443.500 de pasageri si estimeaza pentru 2007 circa 800.000 de pasageri. Romania ar putea experimenta boom-ul calatoriilor prin care au trecut si celelalte tari foste comuniste din Europa de Est si Centrala, ca Ungaria Polonia si statele baltice, atunci cand au aderat la Uniune, in 2004.

  • In garderoba lui Barbie

    Ca majoritatea designerilor de moda, Kim Culmone isi petrece zilele de munca analizand mostre de materiale, luand parte la focus grupuri, editand schite de design si batand magazinele in cautarea inspiratiei si a unor noi trenduri. Insa spre deosebire de majoritatea colegilor ei de breasla, Culmone are doar un singur client, inalt de 28 de centimetri: papusa incorecta anatomic, Barbie. Iar designul pentru un asemenea client iconic presupune o multime de timp si energie. Tinutele papusii trebuie planificate cu cel putin un an inainte.
    Culmone, senior manager pe design de produs la Mattel, se indreapta spre strazile si podiumurile de prezentare din New York si Paris pentru inspiratie. “In meseria mea totul se reduce la marime”, spune Culmone. “Se intampla adesea sa vedem o tinuta pe strada si sa ne trezim exclamand ‘O Doamne, asa ceva ar fi perfect pentru Barbie!’, insa de fiecare data aceasta arata cu totul altfel atunci cand este adaptata la dimensiunile ei.” Anumite imprimeuri sau materiale nu ar putea fi niciodata taiate astfel incat sa se potriveasca unor hainute atat de mici. Dupa cum recunoaste si Culmone, la mijloc sunt multe probe, greseli si idei abandonate.
    Culmone a inceput sa-si dezvolte propriile idei privind stilul atunci cand studia designul interior la Universitatea din Louisiana si apoi designul textil la Institutul de Moda si Design din Los Angeles. La mijlocul anilor ’90 a devenit cofondatoarea si directoarea de creatie a unui studio de design textil numit Design Garage Inc., in L.A.
    Insa compania si-a inchis portile in 1998, si astfel Culmone s-a trezit in cautarea unui job. Atunci s-a adresat biroului de career-service a fostei sale facultati si le-a spus ca vrea sa-si inceapa din nou cariera intr-o companie mare si stabila de data aceasta.
    In loc sa ajunga la un mare retailer ca J.Crew, Culmone a aterizat la Mattel. Atunci cand a inceput sa lucreze la “parintii lui Barbie”, ea nu-si imagina ca va ramane mai mult de sase luni in aceasta companie. “Imi inchipuiam ca voi lucra la un produs ceva mai ‘adult’ in viitorul meu”, spune ea. “Insa aceasta lume m-a prins incet-incet. Probabil ca de vina este si sentimentul acesta ca aici orice este posibil, sentiment pe care stiu ca nu l-as mai intalni intr-o piata ceva mai adulta.”
    Deci, ce este mai satisfacator – sa imbraci oamenii sau plasticul? Instinctual Culmone ar raspunde ca se simte mai bine in lumea jucariilor decat s-ar putea simti oriunde altundeva. “Industria de imbracaminte este un loc extraordinar de dificil”, spune ea.
    “Numarul de ore petrecut la birou este infiorator. Unii oameni nici macar nu sunt platiti. O parte dintre designerii nostri de la Mattel vin exact din aceasta lume si sunt extrem de fericiti sa scape de competitia acerba din aceasta industrie. “Desi se fereste sa scape cifre, ea spune ca designul pentru Barbie este rasplatit ‘mai mult decat corect’.”

    O pagina din agenda lui Kim Culmone:
    Intre orele 8 si 8:30 a.m. Ajunge la birou. Petrece 30 de minute verificandu-si e-mail-ul.
    8:30 – 10:30 a.m. Se intalneste cu echipa de designeri si ceilalti membri ai staff-ului pentru a discuta linia curenta de imbracaminte. Aceasta intalnire este urmata de o sedinta saptamanala
    in cadrul careia toata lumea, de la ingineri pana la cei care picteaza fata papusilor, isi prezinta rapoartele de activitate.
    10:30 – 11 a.m. Da o tura etajului in care este amplasata echipa de design, analizand mostrele de material ale designerilor care lucreaza cu noi trenduri ca denim colorat, impletituri cu ochiuri largi sau imprimeuri grafice mai deosebite.
    11 a.m. – 12 p.m. Intalniri cu designerii responsabili de ambalaj pentru a trece in revista schema coloristica, designul si textul pentru o cutie a unui nou produs.
    12 p.m – 1 p.m. Pranz de afaceri si o intalnire cu “echipa de lifestyle” (grupul care detine licenta pentru designul tricourilor, bicicletelor si gentutelor sub marca Barbie).
    1 – 3 p.m. Intoarcerea la sediu si oferirea de feedback referitor la ideile designerilor pentru linia de imbracaminte a sezonului urmator.
    3 – 5 p.m. Sedintele incep din nou. Prima este cu “echipa laboratorului chimic”, pentru a trece in revista produsele cosmetice care vor fi vandute impreuna cu noile papusi Barbie. Apoi urmeaza o prezentare sustinuta de grupul responsabil cu resursele exterioare, care recomanda produse ce nu pot fi realizate in interiorul companiei Mattel – precum o papusa Barbie care canta odata ce este conectata la un MP3 player.
    5 – 6 p.m. Se intoarce la birou acolo unde raspunde la e-mail-uri.
    6 – 8:30 p.m. Observa un focus grup alcatuit din cateva fetite care se joaca atat cu papusile Barbie, dar si cu noua linie extrem de populara de papusi Bratz produsa de principalul rival al companiei Mattel, MGA Entertainment.

    Fisa postului

    Numele functiei: Designer de moda pentru papusi.
    Companii care angajeaza: Producatorii de jucarii ca Mattel, Bratz, American Girl sau Madame Alexander.
    Unde sa cauti posturi libere: Companiile sunt de obicei cele care cauta si recruteaza designerii direct de pe bancile scolilor de design sau moda.
    Nivel salarial: Marile companii din lumea jucariilor platesc designerilor salarii compuse din sase cifre, comparativ cu cele 60.000 sau 70.000 de dolari care reprezinta salariul anual al unui designer de rand din domeniul modei la scara umana, conform Coroflot.com, un website de joburi in domeniul designului.
    Abilitati necesare: O diploma sau experienta in domeniul textilelor sau a modei este un must, iar abilitatea de a gandi la scara mica nu poate decat sa ajute in aceasta meserie.
    Numarul de posturi similare in Statele Unite: Mai putin de 500. Echipa responsabila de Barbie de la Mattel are in subordine 25 de designeri responsabili cu garderoba faimoasei papusi.

  • Jumatate muncesc, jumatate consuma

    Mai bine de jumatate din populatia adulta din Polonia nu lucreaza. Pentru fiecare 1.000 de polonezi care au un serviciu sunt 1.120 de persoane care nu lucreaza nicaieri, potrivit datelor Biroului Central de Statistica din Polonia, citate de cotidianul polonez Rzeczpospolita.

     

    Fata de primul semestru al anului, cand cifra era de 1.125, s-a inregistrat o usoara imbunatatire, datorita cresterii numarului de posturi disponibile. In Polonia muncesc 14,8 milioane de persoane adulte, in timp ce 14,7 milioane nu. Din acestia din urma fac parte pensionari, persoane cu dizabilitati, femei casnice, oameni care nu isi cauta de lucru, precum si cei 1,9 milioane de someri inregistrati. Din totalul celor care nu lucreaza, mai bine de sase milioane au o varsta mai mica de 60 de ani.

  • Lefuri mai bune pentru rusi

    Diferenta de castiguri dintre cel mai bine si cel mai slab platiti 10% dintre rusi a fost in aprilie de 22,1 ori. Cu un an in urma, rusii cu salariile cele mai mari primeau de 25,3 ori mai multi bani decat ultimii din ierarhia lefurilor.

     

    Conform datelor oferite de Rosstat, Comisia Nationala de Statistica din Rusia, reducerea diferentei de venit dintre primii 10% si ultimii 10% a fost determinata de majorarea salariilor primite de muncitorii cel mai slab platiti. Astfel, numarul persoanelor care primesc salarii lunare sub 75 de euro s-a redus de 1,8 ori; pe de alta parte, si numarul celor care incaseaza salarii de peste 2.150 de euro s-a majorat de 1,7 ori. In aprilie, salariul mediu lunar in Rusia era de 358 de euro, iar aproape 68% dintre angajati primesc mai putin decat aceasta suma. Chiar daca diferenta dintre venituri a scazut, ea ramane foarte mare in comparatie cu standardele europene: in Scandinavia este de 6 ori, in Statele Unite de 10 ori, iar in Japonia de 9 ori. In Moscova insa decalajul este si mai mare decat media pe tara – in 2006 de 41 de ori, scazand in primele sase luni din 2007 la 33,8.

  • Extindere in fostul imperiu

    Mobile TeleSystems (MTS), cel mai mare operator de telefonie mobila din Rusia, negociaza preluarea K-Telecom, cea mai mare firma de profil din Armenia. Cotidianul rusesc de afaceri Vedomosti, citand analisti din sectorul telecom, estimeaza valoarea K-Telecom, care detine peste un milion de abonati, la aproape 445 mil. euro.

     

    Reprezentantii grupului rusesc Sistema, care detine un pachet de control in cadrul MTS, au recunoscut ca au loc discutii pentru preluarea operatorului armean, dar acestea nu au fost inca finalizate. Desi tranzactia nu este mare nici ca numar de abonati si nici ca valoare, ea este importanta din punct de vedere strategic, remarca analistii bancii de investitii Deutsche UFG, citati de agentia Reuters. Cei mai mari operatori de telefonie mobila din Rusia se afla in competitie stransa pentru extinderea in tarile din fosta Uniune Sovietica. In Armenia, o tara cu o populatie de 3,2 milioane de locuitori, rata de penetrare a telefoniei mobile este de 50%, in timp ce in Rusia a ajuns la 110%. Anul trecut, Vimpelcom, al doilea operator de telefonie mobila din Rusia, a achizitionat Armentel, al doilea jucator de telefonie mobila din Armenia. Pretul platit a fost de 362 mil. euro, firma avand 530.000 de clienti.

  • PORTRET DE PERFORMER*

    • afaceri de 385,5 mil. euro
    • profit net de 30 mil. euro
    • 2.612 angajati
    • marja a profitului net – aproape 7%
    • un angajat a adus un profit de 10.000 de euro si o cifra de afaceri de 148.000 de euro

    * valorile reprezinta mediile inregistrate pe baza datelor celor mai mari 100 de companii private din Romania

  • PE CAND IN TOP?

    Clasamentul realizat de BUSINESS Magazin a luat in calcul doar afacerile private de pe piata romaneasca, cu exceptia celor din sfera bancara si a asigurarilor. Insa o mare parte a afacerilor de anvergura sunt in prezent derulate prin intermediul companiilor de stat.

     

    Daca tabelul ar fi inclus atat firme private, cat si de stat, atunci printre primele 100 de companii ca marime din Romania am fi putut regasi si nume precum Romgaz Medias, Transgaz, Electrica, Transelectrica, Hidroelectrica, Electrocentrale, Societatea Nationala a Lignitului Oltenia, Radet, centralele electrice de la Turceni si Rovinari, Nuclearelectrica, Compania Nationala a Huilei, Romsilva, TAROM, Romatsa, Posta Romana sau Daewoo Craiova, care a trecut din a doua jumatate a anului trecut in portofoliul statului roman. Este de asteptat ca o buna parte dintre aceste nume sa se regaseasca in topurile din urmatorii ani, pe masura ce vor fi privatizate.

  • Un Bechtel sarbesc

    Dupa cinci luni de dispute, ziaristii sarbi au putut vedea contractul semnat de guvernul sarb cu consortiul austriaco-spaniol FCC-Alpina pentru constructia unei autostrazi in valoare de 1,5 miliarde de euro.

    Atat politicienii, cat si jurnalistii si opinia publica au cerut guvernului publicarea prevederilor contractului. In cele din urma, Velimir Ilic, ministrul sarb al infrastructurii, a permis fiecarui jurnalist sa studieze contractul, cate o ora fiecare, dar fara sa faca poze. Reprezentantii postului de radio B92 au sustinut ca ziaristii au avut acces doar la contractul in sine, fara anexe. In ultimele cinci luni, ministrul Ilic a refuzat sa faca publice prevederile contractului, argumentand ca reprezentantii consortiului au cerut confidentialitate, solicitare cu care guvernul a fost de acord. Chiar si Verica Barac, seful corpului guvernamental anticoruptie, a cerut publicarea celor aproape 250 de pagini ale contractului, avertizand ca refuzul „ar putea fi fi un semn de coruptie sistematica”.