BusinessMagazin

Blog

  • Al 13-lea magazin miniMax Discount

    "Desi luna ianuarie reprezinta pentru multe domenii o luna de bilanturi si relas, noi ne concentram pe obiectivul stabilit: acela de a ne asigura pozitii cat mai favorabile in fiecare oras in care decidem sa fim prezenti", declara Rainer Exel, director general la miniMax Discount. Magazinele retelei au suprafete de vanzare de 1.000 mp, 6 case de marcat si 80 de locuri de parcare.

    Reteaua miniMax Discount activeaza pe piata magazinelor de tip discount, pe care mai sunt prezente si retelele Plus si Penny, fiecare dintre acestea avand insa acum peste 50 de magazine in portofoliu, chiar daca si-au facut intrarea pe piata in 2005, la fel ca si miniMax Discount. Spre deosebire insa de Plus si Penny, care fac parte din retele internationale, miniMax Discount este o marca inventata pe piata din Romania.

  • ERSTE: Se ieftinesc casele in 2008

    In Romania, creditele pentru case si oferta de locuinte sunt, in opinia analistilor Erste, inca foarte reduse, iar rata dobanzii este de 8%, si probabil va creste la 9%, in timp ce moneda nationala s-a depreciat foarte mult in raport cu euro, principala valuta in care sunt accesate imprumuturile ipotecare.

    "In aceste conditii previzionam ca preturile locuintelor destinate clientilor cu venituri mici si medii se vor stabiliza sau chiar se vor reduce usor, in timp ce pentru locuintele din clasa de lux preturile vor ramane stabile", se precizeaza in raportul Erste Bank.

    Totodata, analistii sunt de parere ca mentinerea tendintei de depreciere a leului in raport cu moneda europeana ar putea sa limiteze accesul la creditele ipotecare.

    Potrivit Erste Bank, randamentele pe piata imobiliara din Europa Centrala si de Est, inclusiv din Romania, se vor majora in acest an cu pana la 0,5 puncte procentuale datorita cresterii primelor de risc din prima jumatate a anului.

    Preturile pentru proprietatile comerciale din regiune – mai ales la cele din clasa B si C – se vor reduce cu 8-12%, se arata in raportul de evaluare al dezvoltatorului GTC cu activitati si pe piata imobiliara romaneasca, realizat de Erste Bank.

    Banca estimeaza, de asemenea, pentru aceasta regiune si o scadere a marjelor de profit pentru proiectele in curs de realizare datorita modificarii randamentelor si a presiunii tot mai mari a costului cu forta de munca.

    "Pe de alta parte, ratele profitului in Europa de Sud-Est au crescut foarte mult in anul 2007. Cu toate acestea, credem ca marginile de profit din Romania ar trebui sa se mentina peste 30%", se arata in raport.

    Mai multe detalii la www.mediafax.ro

  • Evolutie indecisa la Bursa

    Indicele BET consemneaza o urcare de 0,5 procente dupa primele 30 de minute de tranzactionare, iar indicele compozit BET-C o apreciere de 0,2%. SIF-urile oscileaza intre crestere si scadere, ceea a dus BET-FI la un minus de 0,1 procente.

    Cea mai tranzactionata actiune la inceput de sedinta este cea a Bancii Transilvania (TLV), cu un total de 1,2 milioane lei (circa 0,3 milioane euro), si o crestere de 2,1%. Titlurile TLV sunt asteptate sa se aprecieze chiar mai mult deoarece astazi sunt asteptate rezultatele financiare aferente anului trecut, estimarile aratand o triplare a profitului fata de anul precedent.

    Tot astazi este asteptata si decizia Consiliului Bursei referitoare la data listarii actiunilor Erste Bank, intrarea la tranzactionare urmand a avea loc in cursul lunii februarie. Banca austriaca a publicat deja documnetul sintetic necesar aprobarii listarii de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.

  • Negritoiu, ING: Banca Nationala nu intelege functionarea pietei si da vina degeaba pe straini

    Banca Nationala nu a pregatit piata pentru socul deprecierii inevitabile a leului si greseste cand arata cu degetul la "speculatorii cei rai", afirma Misu Negritoiu, directorul general al ING Bank Romania, intr-un interviu pentru Ziarul Financiar.

    "Ma intristeaza sa vad ca se ideologizeaza turbulentele de pe pietele internationale si BNR tot vorbeste despre speculatii pe leu si despre ‘straini’. Nu sunt speculatii, sunt tranzactii financiare. Ei cred ca dealerii mana in mana cu analistii au pus gand rau Romaniei. Este gresit. Inseamna ca nu inteleg regulile pietei. Functiile sunt complet separate, iar ideea cu manipularea pietei trebuie pur si simplu exclusa", a declarat Negritoiu.

    El acuza "opacitatea abordarii" BNR, intr-una dintre cele mai dure pozitii exprimate vreodata de un bancher comercial la adresa bancii centrale.

    Click aici pentru a citi continuarea.

  • Grupul german Daimler ar putea construi o fabrica auto in Romania

    "Compania analizeaza in prezent aceste doua variante", a declarat un manager al marcii Mercedes pentru saptamanalul german Automobilwoche, citat de Thomson Financial. El a adaugat insa ca proiectul se afla intr-un stadiu incipient.

    Oficialii Daimler au refuzat sa comenteze informatiile. Divizia producatoare de autoturisme a Daimler, redenumita Mercedes-Benz Cars, vrea sa finalizeze, pana la finele primului trimestru sau inceputul trimestrului al doilea al acestui an, conceptul tehnic pentru noua generatie de autoturisme clasa A si B.

    "Vrem sa crestem, cu noua generatie auto. In acest sens ne-am propus sa producem semnificativ mai mult decat cele 270.000-280.000 de unitati actuale", a afirmat Rainer Schmückle, director operational la Mercedes-Benz Cars, intr-un interviu pentru Automobilwoche.

    Mai multe detalii pe www.mediafax.ro

  • Amenzi usturatoare pentru 10 companii aeriene

    10 companii aeriene care au avut intarzieri sau anulari de zboruri in perioada 3-5 ianuarie au fost amendate in total cu peste 288.000 de lei de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC). Motivul: nu au respectat regulamentul privind drepturilor pasagerilor, potrivit ministrului Transporturilor, Ludovic Orban.

     

    Regulamentul CE 261/2004 prevede informarea in scris a fiecarui pasager cu privire la drepturile pe care le are in cazul in care zborul este intarziat cu mai mult de doua ore sau anulat; deservirea pasagerilor, respectiv oferirea de mese si bauturi racoritoare in cantitate direct proportionala cu timpul de asteptare, cazare hoteliera, transportul dintre aeroport si locul cazarii, dreptul la doua apeluri telefonice gratuite, mesaje prin telex, fax sau e-mail; posibilitatea de alege intre rambursarea, in termen de sapte zile, a intregului cost al biletului la pretul de achizitie, impreuna cu, daca este cazul, un zbor de retur la locul de plecare initial, cat mai repede posibil.

     

    Amanunte pe www.gandul.info

  • Topul celor mai profitabile masini dupa trei ani de utilizare

    Au dat raspunsul corect mai multi experti in piata auto din Germania. Conform acestora, cu cat autoturismul este mai scump si mai bine pus la punct, cu atat iese mai mult in pierdere cel care vrea sa-l vanda.

    Conform studiului, proprietarii de cabriolete cu doua usi si doua locuri sunt cei mai fericiti in clipa in care renunta la masina lor.

    Dupa trei ani de exploatare, acestia isi vor recupera cam 64% din pret, in timp ce iubitorii de SUV-uri vor lua in jur de 62% din valoarea initiala. Cel mai rau stau la acest capitol detinatorii de automobile de lux, din segmentele superioare: acestea consuma enorm si se intretin cu bani multi. Asa ca, dupa cativa ani de exploatare, ajung la o valoare reziduala de 45,9%.

    Cititi pe www.protv.ro care sunt cele mai rentabile modele auto.

  • Marele firewall chinezesc

    Pentru cei ce nu au fost niciodata in China poate parea destul de greu de crezut ca exista cenzura politica pe internet. Accesul la informatii online despre Dalai Lama, spre exemplu, despre coruptia din guvern sau despre orice altceva care ar putea afecta reputatia statului este blocat, iar peretii acestui zid invizibil se ingroasa de la un an la altul.

    Anul trecut, Guvernul a luat decizia sa nu mai permita deschiderea de internet café-uri, pe motiv ca deja sunt prea multe si deci prea greu de controlat. Pentru anul acesta, noutatea este blocarea accesului la continutul video oferit de site-uri de genul YouTube, hotararea fiind deja aprobata de Administratia de Stat pentru Radio, Film si Televiziune si de Ministerul Informatiei. Incepand cu 31 ianuarie, utilizatorii de internet din China vor mai putea urmari clipuri video online doar pe site-uri cu licenta, adica exclusiv site-uri controlate de companii de stat. Partidul Comunist din China spera sa fereasca astfel populatia de paginile care transmit opinii si puncte de vedere diferite de cele acceptate oficial. Cel putin 12 agentii guvernamentale se vor asigura ca noile reguli vor fi respectate de toti furnizorii de servicii de internet si de continut video, dar si de proprietarii de internet café-uri. Pe langa acestea intervine si Ministerul Securitatii Publice din China, ai carui angajati monitorizeaza continutul online si ii repereaza pe cei care se opun regulilor, pedepsele pentru acestia variind de la amenzi pana la condamnarea la inchisoare.

    Pentru companiile care detin site-uri de continut video, vestea e ingrijoratoare, pentru ca multe dintre ele sunt amenintate cu disparitia. Pana acum, piata online de continut video din China, chiar si cenzurata, a avut o serie de atuuri care i-au sustinut dezvoltarea. Primul avantaj a fost, chiar in virtutea aceleiasi cenzuri, absenta pe piata din China a celui mai mare furnizor de continut video din lume, YouTube. Cu toate ca site-ul poate fi accesat in principiu, de cele mai multe ori a fost blocat de cenzori, ceea ce a insemnat pentru companiile chinezesti o competitie ceva mai relaxata. Al doilea avantaj este situatia in sine a pietei de internet – peste 182 de milioane de utilizatori, conform companiei de cercetare de piata comScore – o tinta atragatoare pentru investitorii straini, in special americani, a caror strategie a fost sa profite de lipsa competitiei pentru a castiga o cota cat mai mare de piata. Ei au mizat pe o intrare timpurie pe piata, in incercarea de a reproduce succesul inregistrat de companii deja consacrate in internetul chinezesc, cum ar fi Baidu sau Alibaba.

    IDG Technology Venture Investment, spre exemplu, a investit recent intr-un site de continut video, unul de filme si un altul de continut video pentru telefoane mobile, decizie care la momentul respectiv a parut sa insemne un pariu usor de castigat, dupa parerea lui Quan Zhou, managing directorul companiei la Beijing. Acum insa, niciuna dintre aceste companii nu are licenta pentru a putea publica clipuri video pe internet, ceea ce inseamna ca cele trei site-uri ale IDG vor functiona in ilegalitate. „Dar in afaceri trebuie sa-ti asumi niste riscuri“, spune Zhou.

    Multi dintre investitorii straini care sustin antreprenori din internetul chinezesc ar putea avea insa o opinie diferita fata de cea a lui Zhou, fiind dispusi mai degraba la compromisuri pentru a intra in legalitate. „Una dintre solutii pentru site-urile video este incheierea unui parteneriat cu posturi de televiziune sau ziare. In China, toate acestea sunt detinute de stat, ceea ce inseamna ca licenta necesara poate fi obtinuta“, explica Dick Wei, analist in cadrul grupului financiar JP Morgan. „Ambele parti au de castigat dintr-un asemenea parteneriat – site-urile intra in legalitate, iar televiziunile sau ziarele partenere obtin o parte din profit.“

    Este greu de crezut ca dupa 31 ianuarie, site-uri deja renumite, precum Tudou, 56 sau Youku, un fel de YouTube al Chinei, vor disparea. „Daca ar fi sa luam noile dispozitii ad literam, ar insemna ca statul chinez trebuie sa detina tot ce inseamna internet in China, ceea ce nu se poate“, sustine Gary Wang, fondatorul si directorul executiv al Tudou, un site video care are in spate o serie de investitori americani printre care IDG, General Catalyst Partners si Granite Global. Impreuna cu fondul de investitii Jafco din Tokio, cele trei firme au investit la inceputul anului trecut in jur de 19 mil. dolari (12,9 mil. euro) pentru dezvoltarea Tudou.

  • De ce nu merg utilitatile in Bucuresti

    Saptamanile trecute, in BUSINESS Magazin a aparut un articol despre prima generatie de locatari ai noilor complexuri imobiliare, cei ce se vor muta in casa noua si al caror grad de satisfactie va influenta viitoarele dezvoltari imobiliare. Gradul de satisfactie de care e vorba depinde insa si cat de des le va pica reteaua electrica sau cat de des se vor opri gazele. Cum fac fata, asadar, companiile de utilitati dezvoltarii imobiliare rapide?

    „Fac fata greu“, este de parere Andreas Baude, directorul general al Veolia Apa Nova, concesionarul serviciilor publice de apa si canalizare din Capitala. Andreas Baude considera ca problemele vor aparea in special in partile orasului care se dezvolta brusc si dezordonat, precum zona de nord a Bucurestiului: „Zone precum Pipera sau comunele limitrofe, in care se construieste mult, vor intampina probleme cu utilitatile, deoarece nu s-au dezvoltat logic“. Explicatia lui Jean Constantinescu, analist al pietei energetice si presedinte al Institutului pentru Conservarea Energiei (IRE), este ca e greu ca actualele retele de utilitati sa faca fata cererii actuale, „mai ales atunci cand sunt diferente climatice“, iar principalele probleme tin de continuitatea asigurarii utilitatilor. „Cu atat mai greu va fi odata cu cresterea permanenta a numarului de clienti“, spune Constantinescu.

    Continuitatea (mai exact lipsa de continuitate) a serviciilor este insa numai consecinta cu care consumatorii se confrunta cand cade curentul, cand se opreste gazul sau apa calda. Cand clientii furiosi suna la call-center, furnizorii occidentali intrati pe piata romaneasca prin privatizari isi amintesc ca au stiut inca de cand au achizitionat respectivele companii ca presiunea care apasa asupra retelelor si asa invechite si suprasolicitate ale Bucurestiului va deveni problema lor.

    Pentru ca, asa cum stie de fapt toata lumea, Bucurestiul are cel mai mare ritm de crestere la consumul de utilitati din toata tara. La energie electrica, cel putin, Jean Constantinescu spune ca este „o mare greseala“ ca Agentia Nationala de Reglementare in domeniul Energiei si Guvernul fac strategia energetica pe baza cresterii medii a consumului populatiei din toata tara: „Cresterea medie a consumului de energie electrica, raportata pentru anul trecut, a fost undeva la 1,6% la nivel national, iar in Bucuresti a fost de aproape 7%“. Iar aceasta are relevanta pentru consumatorul final, deoarece furnizorii de energie si de gaze investesc in retele sumele provenite din tariful de distributie, dupa cum spune Jean Constantinescu – tarif care este decis prin strategie in baza unei cresteri medii a consumului. Asadar, consum subestimat, incasari mai mici din bugetele de distributie si sume mai mici de investit in imbunatatirea retelelor – acesta e lantul vicios care leaga contorul din apartament de Palatul Victoria.

    Totusi, fiecare dintre cei responsabili cu utilitatile au bugetele pentru investitii pregatite. Dar sunt ele suficiente? „Facem tot ce putem cu resursele disponibile“, raspunde diplomatic Andreas Baude, directorul Veolia Apa Nova. Strategia francezilor, prezentata cand au semnat contractul de concesionare a serviciilor de apa si canalizare cu Primaria Capitalei, a fost ca in primii cinci ani de contract (intervalul 2000-2005) sa se ocupe de contorizarea apartamentelor, de calitatea apei si de continuitatea serviciului, iar pana in 2010 sa se ocupe de dezvoltarea retelei.

    Asadar, daca in 2000 suma alocata extinderii retelei nu depasea 20% din buget, in 2007 a reprezentat 65% din bugetul anual de 25 de milioane de euro, iar acest procent va fi mentinut in urmatorii trei ani, spune Baude. Nu numai procentul va fi acelasi, mai estimeaza francezul, ci si suma va fi aproximativ aceeasi, deoarece cifra de afaceri a companiei va tinde sa se mentina la 120 de milioane de euro (nivelul din 2007) si in urmatorii trei-patru ani. „Oamenii au inceput sa reduca din consumul de apa, pentru ca si-au dat seama ca e scumpa, iar consumul s-a injumatatit, de la 450 de litri pe zi de persoana in 2000 la 220 de litri pe zi de persoana acum“, spune Baude, care spera ca pana in 2011 consumul sa se stabilizeze, pentru a putea face si planuri de crestere pentru companie.

    In contextul scaderii consumului, si mentinerea acestei cifre de afaceri poate fi dificila. Insa Andreas Baude se bazeaza pe doua sanse pe care piata i le poate oferi: reducerea pierderilor (prin imbunatatirea retelelor si prin lichidarea legaturilor clandestine la retele) si constructia continua de locuinte noi. „Spre deosebire de alte companii de utilitati care au depasit de mult capacitatea de baza a retelei, noi avem acum posibilitatea tehnica de a alimenta 3 milioane de consumatori, fata de 1,67 milioane, cati avem acum“, explica Andreas Baude.

    Ca sa ajunga la noii consumatori, Baude estimeaza ca ar trebui sa construiasca anual aproape 80 de kilometri de retea pe an pentru a alimenta viitoarele spatii rezidentiale si industriale care se dezvolta in jurul Capitalei. Deocamdata insa, ritmul de crestere a retelei este de 50-60 de kilometri pe an, ceea ce inseamna, conform unul calcul facut de seful Apa Nova, alimentarea a 2.500 de noi locuinte si a 150.000 de consumatori pe an.

  • Romania a ajuns sa produca 20 mil. anvelope

    Oliver Breitmeyer, unul dintre expatii care lucreaza de mai multi ani in Timisoara, este nevoit in fiecare dimineata sa plece mai devreme de acasa pentru a ajunge la biroul sau la ora obisnuita. „Imi aduc aminte cum era acum 2-3 ani: in fiecare dimineata cand veneam la serviciu aveam drumul liber. Acum sunt ambuteiaje mereu“, spune Breitmeyer, care nu pare insa prea afectat de acest fapt. Motivul este foarte simplu: locul sau de munca este fabrica de anvelope a grupului german Continental, unde ocupa functia de director financiar, post din care inmultirea partenerilor de trafic are intotdeauna un revers bun – cresterea vanzarilor de masini presupune si o majorare a vanzarilor de anvelope.
    Punctul de plecare al fabricarii de anvelope in Romania a fost in vara anului 1998, cand conducerea Continental AG, al patrulea producator mondial de profil, a decis sa construiasca de la zero o noua fabrica. O echipa de experti a companiei a vizitat mai multe tari in cautarea celui mai bun amplasament – Polonia, Cehia, Slovacia, Bulgaria si tarile baltice, in final fiind aleasa Romania. „Esentiale in luarea deciziei au fost infrastructura, fiindca productia era destinata la inceput exclusiv exportului, forta de munca bine calificata si numarul anual de absolventi de universitati tehnice“, explica Ildiko Kovacs, directorul de relatii publice al Continental, avantajele pe care Timisoara le-a prezentat fata de celelalte variante luate in calcul.
    Aceste avantaje, carora li s-au adaugat cresterea cererii pe plan mondial, dar si dezvoltarea pietei interne, au facut ca productia fabricii de la Timisoara sa creasca de la 1,2 milioane de anvelope in 2000 la un nivel aproximat de 13 milioane anul trecut. Un tablou pe care toate companiile de profil care au decis sa produca in Romania il estimau, dupa cum spune si Jean-Marc Gebhart, presedintele Michelin pentru Romania. „Piata a evoluat asa cum am prevazut; este scenariul cel mai apropiat fata de ceea ce ne-am propus la acea vreme“, spune Gebhart, glumind pe seama faptului ca volumul de anvelope comercializate „ar putea forma un munte de cauciucuri“. Michelin, liderul industriei pe plan mondial, a preferat intrarea pe piata romaneasca prin achizitionarea a doua fabrici ale grupului Tofan. Valoarea tranzactiei a fost estimata la aproximativ 80 de milioane de dolari, suma la care s-au adaugat ulterior investitii in valoare de 220 de milioane de euro – compania a construit la Zalau si o fabrica de cord metalic, element de baza in producerea anvelopelor.
    Fie ca a fost vorba de o investitie de la zero sau de preluarea unor uzine deja existente, marii producatori au avut destule momente dificile, mai ales la inceput. „Am fost foarte surprinsi sa descoperim ca oamenii erau foarte putin atenti in ceea ce priveste propria lor securitate. Nu a fost o orientare naturala a personalului si nici acum nu a devenit asa, desi am redus cu 15-20% numarul accidentelor de munca“, spune presedintele Michelin Romania. Jean-Marc Gebhart isi mai aminteste ca in materie de productivitate angajatii erau concentrati asupra indeplinirii unor norme „in loc sa se preocupe de ceea ce ar putea sa faca cel mai bine pe postul pe care erau“. Productivitatea companiei a crescut insa in timp, pentru 2007 fiind estimata o productie de aproximativ patru milioane de anvelope.
    Cresterile de productie au avut nevoie de investitii considerabile, continental spre exemplu, investind pana acum in unitatea de la Timisoara aproximativ 185 de milioane de euro. „Vom investi in fiecare an in Continental Automotive Products aproximativ 20-25 de milioane de euro“, spune Oliver Breitmeyer, referindu-se la divizia responsabila de productia anvelopelor la Timisoara. Compania germana nu a mizat pe Romania doar pentru productia de anvelope, fiind prezenta pe piata si prin diviziile Contitech, care produce tubulatura pentru sistemele auto de aer conditionat si curele de racire, si Automotive Systems, care produce sisteme electronice de siguranta, activitati ce au urcat valoarea totala a investitiilor la 250 de milioane de euro.
    Grupul italian Pirelli a ales si el sa construiasca de la zero o fabrica de anvelope la Slatina, in urma unei investitii de 170 de milioane de euro. „Strategia noastra de dezvoltare presupune ca Romania sa devina cartierul general al Pirelli in Europa de Est, deoarece consideram ca Romania este cea mai apropiata tara estica de Europa de Vest, nu numai din punct de vedere geografic, cat si din punct de vedere cultural“, spune Enrico Malerba, CEO al Pirelli Tyres Romania. Grupul italian va investi alte 25 de milioane de euro intr-o noua fabrica, in judetul Gorj, care va produce filtre antipoluante, prima de acest fel a Pirelli. Compania mai detine, tot la Slatina, si 80% dintr-o fabrica de cord metalic, restul de 20% revenind germanilor de la Continental.
    Cum s-a ajuns in sapte ani ca productia sa creasca de aproximativ 10 ori, pana aproape de nivelul de 20 de milioane de anvelope pe an, anvelope care echipeaza modelele unor producatori ca General Motors, Toyota, Ford, Volkswagen sau chiar Ferrari? Toti sefii din Romania ai marilor producatori cu care BUSINESS Magazin a discutat mentioneaza in primul rand avantajele Romaniei (pozitionarea geografica, forta de munca ieftina si potentialul regiunii de dezvoltare) care au facut ca fabricile de aici sa capete importanta in afacerile grupurilor la nivel mondial. In al doilea rand, desi nu reprezinta decat aproximativ 10% in medie din vanzarile marilor producatori, piata interna de anvelope a crescut exponential, chiar daca mai incet decat cea a vanzarilor de masini.