Boc a declarat, pe centura de ocolire a municipiului Cluj-Napoca pe relaţia est Vâlcele-Apahida, că principalul actor care are rolul primordial în investiţii este statul şi că în acest an s-au alocat pentru acest domeniu 36 de miliarde de lei. “Trimestrul al treilea, inclusiv luna septembrie, este decisiv pentru creşterea economică a României. Deocamdată suntem în graficul creşterii economice de 1,5 la sută pe acest an, iar în condiţiile în care, în luna iunie, am observat o uşoară încetineală a exporturilor şi a producţiei industriale, trebuie să compensăm cu agricultura şi investiţiile. Principalul actor care, în investiţii, are rolul primordial este statul. În acest an avem investiţii de 36 de miliarde de lei, în creştere faţă de 33, cât au fost anul trecut. Anul viitor, vom avea 43 de miliarde de lei tot pentru investiţii, pentru finalizarea de centuri ocolitoare, de autostrăzi, de drumuri”, a spus Boc.
Blog
-
Wikileaks: Băsescu l-a presat pe Boc să-l numească pe Baconschi la MAE
Într-o notă clasificată, din 15 ianuarie 2010, ambasada SUA vorbeşte despre numirea lui Teodor Baconschi în funcţia de ministru de Externe. “Preşedintele Traian Băsescu însuşi l-a presat pe premierul Emil Boc să îl aleagă pe Baconschi pentru acest post în locul secretarului de stat din MAE Bogdan Aurescu, care fusese nominalizat pentru funcţia de ministru de Externe în două formule guvernamentale anterioare care au fost respinse sau care nu au fost luate în calcul de Parlament înainte de alegerile prezidenţiale din decembrie”, se arată în notă. Ambasada Sua mai menţionează că, “în timpul ceremoniei de învestire, preşedintele Băsescu a spus că a ales un diplomat «experimentat» pentru funcţia de ministru de Externe pentru a transmite un semnal puternic că această poziţie nu este pentru politicieni”.
-
Insomnia îi costă pe americani 63 de miliarde de dolari anual
La cercetare au participat 7.428 de voluntari. Dintre aceştia 23% au recunoscut că au probleme legate de somn, cel puţin trei nopţi pe săptămână. Fie că este vorba despre dificultatea de a adormi sau chiar de somnambulism, problemele din timpul nopţii creează probleme în timpul orelor de muncă. Prea obosiţi pentru a se concentra, angajaţii care suferă de insomnie pierd în jur de opt zile de muncă pe an din pricina acesteia. Acest lucru înseamnă 2.280 de dolari pe angajat. Extins la nivelul întregii ţări, insomnia ajunge să facă o gaură de 63 de miliarde de dolari în economia Statelor Unite.
-
Noi probleme pentru Grecia? Discuţiile cu misiunea UE-FMI-BCE, suspendate timp de 10 zile
Misiunea instituţiilor financiare internaţionale se află în vizită la Atena pentru a evalua dacă Grecia a îndeplinit condiţiile de care depinde acordarea următoarei tranşe din pachetul de asistenţă financiară externă.
Discuţiile vor fi reluate în zece zile, a declarat un reprezentant al ministerului elen al Finanţelor, deşi oficialii greci indicaseră anterior că negocierile se vor desfăşura fără întreruperi.
Guvernul elen şi creditorii internaţionali au anunţat joi că Grecia va rata ţintele de deficit bugetar pentru acest an, însă cele două părţi nu au căzut de acord privind marja cu care vor fi depăşite şi care sunt motivele derapajului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Invenţiile de care lumea a uitat (GALERIE FOTO)
Semaforul, detectorul de miniciuni, guma de mestecat şi penicilina sunt doar câteva dintre lucrurile inventate la începutul secolului al XX-lea. Primul televizor similar celui pe care îl cunoaştem astăzi, cel cu imagini în mişcare, a fost inventat în 1929. Anii ’30 au adus omenirii elicopterul, pliculeţele de ceai, primul fotocopiator şi primul stilou. Dincolo de invenţiile care au schimbat lumea, au existat şi unele extrem de amuzante de care lumea a uitat, scrie boredpanda.com
-
Cele mai luxoase centre de recuperare pentru celebrităţi (GALERIE FOTO)
Majoritatea centrelor de recuperare pentru oamenii cu bani se află pe coasta de vest a SUA, întâmplător sau nu în apropiere de Hollywood.
Recent însă, a fost inaugurat un astfel de centru şi pe coasta de est, în East Hampton.
Cele mai multe dintre centrele de recuperare de lux oferă servicii pentru tratarea dependenţelor, însă unele precum Passages pot însemna pentru celebrităţi un loc unde să se retragă departe de paparazzi şi să se relaxeze, să facă yoga sau să joace tenis.
-
Citeşte luni, 5 septembrie, în BUSINESS Magazin
Cover Story: Dinastia Transavia
Special: 10 ani de la 11 septembrie
Tehnologie: Generatia titanilor, pe sfarsite
Comert: New Look, doua magazine in doua saptamani
BUSINESS Magazin apare lunea si poate fi cumparata de la centrele de difuzare a presei, la pretul de 4,9 lei.
BUSINESS Magazin este revista de business care, intr-o maniera clara si accesibila, prezinta evenimentele cu adevarat relevante din mediul de afaceri din Romania si din lume. De cinci ani, evenimentele ce au impact asupra economiei si mediului de afaceri romanesc sunt reflectate cu acuratete in analizele BUSINESS Magazin, iar premiile obtinute in acesti ani sunt o recunoastere a valorii brandului BM.
-
Cum se mai distrează miliardarii lumii. Promenada subacvatică a lui Richard Branson
Submarinul în care încap 3 persoane este ancorat de obicei pe puntea de sus a iahtului, atunci când nu este “parcat” pe insula Necker, din Caraibe. Aeronava a fost personalizată pentru a se potrivi măsurilor catamaranului exclusivist şi a fost realizată pentru a satisface cerinţele pasionaţilor de aventură şi adrenalină.
-
BACALAUREAT, SESIUNEA A II-A: Proba la alegere a profilului şi a specializării
Sesiunea de toamnă a bacalaureatului a început în 22 august, pentru examinări fiind înscrişi 109.595 de candidaţi, cu aproape 40.000 mai mulţi decât în 2010. În 29 august, 62.348 de candidaţi au fost în sălile de examen pentru testul la limba şi literatura română, iar în 30 august au susţinut proba la limba maternă 945 de candidaţi.
La 4 septembrie vor fi afişate primele rezultate şi tot atunci pot depune contestaţii cei nemulţumiţi de notele obţinute.
Mai mult pe www.mediafax.ro.
-
Sorin Pâslaru, ZF: Trei miniştri şi trei bugete: toate greşite
Bugetul pe 2009, propus sub administrarea lui Gheorghe Pogea, a eşuat la mare distanţă faţă de realitate, chiar sub oblăduirea FMI: a mizat în ianuarie 2009, când valul crizei era deja de 10 metri, pe o creştere economică de 2% şi venituri în creştere cu 18% (! ), dar a fost minus 7% la PIB şi minus 6% la venituri faţă de anul anterior. (Daca BNR nu scade accelerat dobanda, bugetul esueaza)
Fiind an electoral – alegerile prezidenţiale, deşi veniturile nu s-au făcut, cheltuielile nu au fost reduse corespunzător, ci chiar au fost majorate, cele de personal crescând cu 7%. Rezultatul? Deficit bugetar de 7,4% din PIB, aproape dublu faţă de cel din 2008 de 4,8%. Bugetul pe 2010, propus sub administrarea lui Sebastian Vlădescu, a fost construit pe o creştere economică de 1,5%, cu toate că erau semnale evidente că nu-şi revine consumul, dar PIB-ul a fost în continuare pe minus, de aproape 2%. (Marele pariu pentru 2009: vor creste veniturile la buget cu 18%?)
Pe plus de 7% au fost prognozate şi veniturile, complet irealist. Cheltuielile angajate odată făcute, în mai 2010 statul a constatat subit că nu mai are bani, a tăiat salariile şi a majorat TVA într-o noapte provocând recăderea economiei într-o depresie din care nu a ieşit nici acum. Foarte bună prognoza, foarte bun ministrul. A reuşit să întoarcă economia cu patru ani înapoi.
Bugetul pe 2011, propus sub Gheorghe Ialomiţianu şi certificat de 100 de ori pe parcursul anului că va fi respectat, prevede o creştere de 1,5% a PIB pentru 2011.
Ieri însă Finanţele au anunţat că în această lună va veni la Bucureşti o delegaţie a FMI să discute bugetul din perspectiva unei noi ţinte de creştere pentru 2011, cea de 1,5% fiind sub semnul întrebării.
Cât despre 2012 prognozele băncilor sunt mult mai pesimiste decât cea a Comisiei de Prognoză de 4%, mergând şi spre 2%. Noroc că de această dată cheltuielile pentru 2011 au fost prevăzute egale cu cele de anul trecut, adică de 200 miliarde de lei (47,6 mld. euro).
Sigur, în toate aceste cazuri cei trei miniştri pot veni să spună că, dintr-o dată, condiţiile externe au devenit mai dificile. Dar nici după primul an în care bugetul a eşuat lecţia nu a fost învăţată, nici după al doilea şi se dovedeşte, iată, că nici după al treilea. În 2009, când deficitul ameninţa să urce la 10% din PIB, a fost aplicată soluţia zilelor de concediu fără plată. În 2010 a fost majorat TVA. Ce va fi în 2011? Care este efectul acestor bugetări greşite? Simplu: acumularea de datorie publică. Când angajezi deja cheltuieli şi nu ai venituri, acoperirea lor se face doar majorând datoria publică.
Iar datele arată că datoria publică a crescut de la 27 miliarde de euro în decembrie 2008 la 45 miliarde de euro în iulie 2011. Practic, în fiecare din cei doi ani în care a eşuat bugetul statul român a adăugat la datoria publică încă 9 miliarde de euro ca să funcţioneze. În general este bine să nu îi întrebi pe miniştri sau pe preşedinte de ce nu au făcut până acum ce au spus sau ceea ce spun că vor face de acum încolo că îi enervezi. Ei preferă să îţi vorbească mereu şi mereu despre ceea ce vor face. Dar la Finanţe este mai complicat – o dată ce îţi asumi un nivel al veniturilor şi angajezi cheltuieli, orice eroare în minus majorează deficitul bugetar şi datoria publică. Aproximările costă. Din acest punct de vedere, presa urrmăreşte din păcate mai puţin banii şi bilanţurile de venituri şi cheltuieli şi mai mult declaraţiile.
Deşi abundă abuzurile, mai ales la capitolele cheltuielile cu bunurile şi serviciile, eşecul pe atragerea de fonduri europene este total, iar din punct de vedere macroeconomic de trei ani de zile economia se zbate în recesiune, mai mult decât orice altă ţară din UE, actuala putere este mult mai puţin criticată decât cele dinainte. Multe relatări au început să fie de tip Monitorul Oficial – guvernul a decis, a hotărât, legea X a fost schimbată. Este de înţeles atunci cum de ţintele nu sunt atinse trei ani la rând. Când nu te bate nimeni la cap, poţi să ajustezi barca din mers şi cu 90 de grade, chiar cu riscul de răsturnare.