BusinessMagazin

Blog

  • FINANTE: Un britanic si mai multi americani

    Americanii de la GE Money au ales un englez, Mark Hampson, sa se ocupe de integrarea celor trei companii financiare pe care le-au cumparat pe piata romaneasca, Domenia Credit, Estima Finance si Motoractive. Reteta de integrare si obiectivele raman insa 100% americane.

     

    Pentru Mark Hampson, britanicul de 46 de ani care a venit in Romania sa coordoneze integrarea celor trei afaceri pe care le-au cumparat americanii de la GE Money in toamna anului trecut, ceea ce are acum de facut „seamana si nu prea cu ce am mai facut inainte“. Seamana, pentru ca Hampson nu este la prima experienta de acest fel, precedentul sau angajament fiind la Stockholm, unde a integrat doua business-uri GE intr-o unica structura si sub o singura umbrela, cu inchiderea a trei birouri regionale. Iar experienta lui Hampson in cadrul GE Money dureaza de aproape zece ani, cand a fost „preluat“ pe statele de plata ale americanilor odata cu achizitia companiei la care lucra, Woodchester Crédit Lyonnais, de catre GE in 1998.

     

    Pe de alta parte, desi grupul din care face parte este deja prezent pe zece piete din regiunea central si est-europeana, Hampson este la prima sosire intr-o piata emergenta. Cutit cu doua taisuri pentru el, in conditiile in care se confrunta aici cu conditii pe care nu le-a mai intalnit (cum ar fi, de exemplu, un sistem bancar restrictionat de norme administrative ale bancii centrale), dar si cu posibilitatea de a creste afacerea in ritmuri greu chiar de visat pentru pietele mature. „Intre 2007 si 2010 asteptam cresteri pe toate cele trei linii de business de circa 40%“, spune Hampson, chiar daca se declara constient ca „an de an aceste marje se vor ingusta“.

     

    Iar faptul ca cele trei companii, pe care le conduce din functia de CEO si Integration Leader, se afla in plin proces de fuziune nu ar trebui sa franeze in niciun fel aceste planuri, sustine Hampson. Cu atat mai mult cu cat, adauga el, in cele sapte luni de la inceperea acestei triple fuziuni intre compania de credite ipotecare, cea de credite de consum si cea de leasing intr-o platforma unica, „am finalizat deja 65% din proces“. Hampson beneficiaza si de avantajul experientei in achizitii si fuziuni pe care o are GE Money, divizia internationala de servicii financiare a concernului General Electric, unul dintre cele mai mari din lume.

     

    Practic, detaliaza el, americanii au dezvoltat, folosind experienta capatata in cele 77 de fuziuni desfasurate din 1994 in intreaga lume, „o reteta standardizata pentru asemenea procese“. Mai precis, este vorba de un „web tool“ (aplicatie de Internet) care ii spune „pas cu pas unde ma aflu si ce urmeaza sa se intample“.

     

    Pe termen scurt, pasii sunt clari: dupa ce au fost aliniate functiile celor trei companii in zona comerciala si de resurse umane, acum este in desfasurare fuziunea sistemelor IT. Urmeaza, pana in toamna, rebrandingul celor trei, proces ce va inghiti mare parte din bugetul de 15 milioane de dolari (circa 11 milioane de euro) alocat pentru 2007. Pe termen mediu, americanii au pusi deoparte pentru operatiunile din Romania aproximativ 50 mil. dolari (38 mil. euro), pe care vor sa-i pompeze in cresterea businessului local. Business care, spune Hampson, „probabil in doi-trei ani“ se va transforma intr-unul bancar, americanii avand in plan sa solicite BNR o licenta bancara. „Discutiile cu BNR au inceput deja la nivel teoretic“, adauga el, insa pentru a face o banca adevarata de retail e mult de munca. Da ca exemplu Cehia, unde GE Money a intrat (ca de altfel in toate tarile est-europene in care este prezent) prin achizitia unor afaceri locale, in urma cu zece ani. Acolo au fost integrate patru linii de produse in ceea ce este in prezent GE Money Bank, o banca universala cu o retea de 210 sucursale si 850.000 de clienti. „In Cehia adaugam cam 7-8 produse noi pe an“, sustine Hampson.

     

    In Romania, de la inceputul anului au fost lansate trei produse noi, unul pentru finantarea in leasing pe sapte ani si alte doua la Domenia Credit – un credit de nevoi personale cu ipoteca si un credit ipotecar pe 30 de ani. La finele saptamanii trecute, cea de-a treia „sora“ din familie, Estima, a anuntat o promotie de dobanzi pentru produsele sale de creditare pentru perioada verii. Pana la finele anului, adauga Hampson, „vor mai fi lansate inca trei noi produse“, asupra carora nu da insa detalii. Spune totusi ca „este in pregatire“ un credit ipotecar ce va permite acceptarea unei a doua ipoteci pe un imobil si ca „poate nu anul acesta, dar cu siguranta destul de curand“ vor fi incluse in oferta si produse de asigurare. 

     

    Pe de alta parte, GE Money se va alatura institutiilor financiare care au depus la BNR noi norme proprii de creditare, ce ar permite grade mai mari de indatorare. Hampson nu dezvaluie cum vor arata produsele conform noilor norme; in planul britanicului exista insa si alte variabile, ce vin din joint-venture-ul noii companii GE Money Romania cu subsidiara locala a Garanti Bank – in care americanii au cumparat anul trecut, pe piata turca, 25,5%. Potrivit informatiilor din media turca, afacerile Garanti si GE Money din Romania vor fuziona, noua structura urmand sa opereze sub licenta bancara. Pe piata romaneasca, Garanti, o banca orientata preponderent spre clientii companii, detine doar 0,3% cota de piata, cu active de 153,8 mil. euro.

     

    Pana una-alta insa, Hampson spune ca se preocupa doar de integrarea celor trei institutii financiare nebancare, urmand ca in septembrie sa existe „o dare de seama catre actionari despre ce am facut si ce urmeaza sa facem mai departe“. Ca termen de finalizare a procesului, Hampson vorbeste de prima jumatate a anului viitor – in conditiile in care, adauga el, in genere o astfel de fuziune dureaza undeva intre 12 si 24 de luni. Tot atunci va avea loc si mutarea angajatilor, care au acum birourile in trei sedii distincte in Bucuresti, intr-un singur „cartier general“. Unde va fi exact acest nou sediu nu s-a decis inca, dar a inceput deja prospectarea pietei pentru a gasi locul potrivit. Un lucru e cert: noul sediu va trebui sa fie destul de incapator, in conditiile in care Hampson vrea ca pana la finele lui 2007 numarul de angajati sa creasca spre 900, fata de 600 la inceputul anului. Deja, spune el, au fost angajate 100 de noi persoane de la inceputul lui 2007 pentru cele trei linii de business, iar recrutarea este „in clocot“.

     

    Britanicul se fereste sa spuna cui va lasa fraiele noii companii, dupa ce procesul de fuziune va fi terminat. „Pentru moment, eu detin functia de CEO interimar, pe langa cea de integration leader, pentru cele trei“, afirma el, adaugand insa ca practica grupului este ca „dupa ce GE integreaza afacerile, managementul sa fie preluat de un localnic“. Din echipa de management fac in prezent parte 13 persoane, dintre care sase sunt romani, iar sapte expati. Deja la varful celor trei companii s-a produs o schimbare, dupa ce la inceputul lunii conducerea executiva a Estima Finance a fost preluata de catre Stefan Coroianu. In urma retragerii de la 1 mai a lui Mihnea Mocanu (ce conducea Estima inca din 2004), Coroianu va cumula noua functie cu cea de director executiv al Motoractive Leasing.

     

    Schimbari de acest fel sau de natura operationala sunt naturale, sustine Hampson, intr-un proces de o astfel de amploare; pentru el insa, provocarea e ca aceste schimbari sa aiba loc „fara sa stranguleze oamenii“. Pentru ca in functie de randamentul lor va fi (sau nu) atinsa tinta de crestere de 40 de procente – perspectiva pentru care americanii au platit de fapt in toamna trecuta 140 de milioane de dolari.

  • 3 in 1

    Spre toamna, pe piata romaneasca va aparea un nou brand, GE Money, sub umbrela caruia vor functiona trei linii de business cumparate anul trecut de americani cu 140 mil. dolari.

     

    GE MONEY

    Divizie internationala de servicii financiare a concernului General Electric, compania detine la nivel international active in valoare de 190 mld. dolari (144,3 mld. euro).

    • RETEA: Incepand cu 1994, GE Money a finalizat 77 de achizitii in lume. Are la ora actuala peste 120 mil. clienti in 52 de tari.
    • EUROPA CENTRALA SI DE EST: Este prezenta in zece tari din regiune, primul pas fiind facut in 1995 prin achizitia Budapest Bank din Ungaria. De la acel moment, GE Money a finalizat 10 achizitii in regiune.

     

    DOMENIA CREDIT

    Infiintata in 2003, este una dintre putinele societati de credit ipotecar din Romania.

    • PUNCTE DE LUCRU: 9 birouri regionale ce reunesc 70 de angajati
    • NOUTATI: a lansat la inceputul anului un credit de nevoi personale cu ipoteca si un credit ipotecar pe 30 de ani, ambele cu o promotie de dobanda de 5,5%.

     

    MOTORACTIVE

    Companie de leasing infiintata in 1998, a finantat anul trecut bunuri in valoare de 150 mil. euro si estimeaza pentru 2007 finantari de 200 mil. euro.

    • PUNCTE DE LUCRU: dispune de o retea de 14 birouri cu 168 de angajati
    • NOUTATI: a lansat recent un produs de leasing pe sapte ani.

     

    ESTIMA FINANCE

    Compania activa pe piata creditelor de consum a acordat in 2006 imprumuturi de peste 71 mil. euro, fata de circa 56 mil. euro in anul precedent.

    • PUNCTE DE LUCRU: 2 centre operationale (Bucuresti si Cluj) si peste 1.300 de magazine ale partenerilor, prin care distribuie produse de creditare
    • NOUTATI: pe perioada verii reduce promotional dobanzile la 9,9% pe an, cu DAE incepand de la 20,53%.

  • MANAGEMENT: Primul hotel de cinci stele din Sibiu

    Fostul director de vanzari al hotelului Intercontinental, Mihaela Bumbac, este managerul de care omul de afaceri sibian Nicolae Minea a stiut ca are nevoie pentru a-si lansa ca la carte viitorul hotel de cinci stele din Sibiu. Deschiderea hotelului, care va fi partener Hilton, este asteptata pentru vara acestui an.

     

    Cand a plecat inapoi in Elvetia la sfarsitul anului trecut, fostul manager al Intercontinental Bucuresti, Hans Rudolph Rutti, a scris o scrisoare de recomandare pretioasa pentru managerul de vanzari de atunci al hotelului, Mihaela Bumbac. Pretioasa pentru ca a precizat ca, in intervalul de cand Mihaela Bumbac a preluat departamentul de vanzari (de la mijlocul anului 2005), gradul de ocupare a hotelului a crescut cu 50%.

     

    „Consider ca este cea mai mare realizare profesionala a mea de pana acum“, spune Mihaela Bumbac, care intr-un an si jumatate cat a stat in acea functie a construit o echipa de vanzari de 13 persoane (17 cu tot cu echipa de rezervari) si a pus accent pe cautarea de noi clienti si, mai ales, pe fidelizarea lor.

     

    Odata cu cresterea numarului de clienti si, implicit, a gradului de ocupare, si cifra de afaceri a hotelului a crescut pana la 13 milioane de euro, cu 55% mai mult fata de 2005, cu un profit brut de 35%. Hotelul, care din ianuarie 2007 se afla in contract de management cu lantul hotelier Intercontinental (pana atunci fiind in franciza), estimeaza pentru acest an o crestere a cifrei de afaceri cu 10-15% fata de 2006, pana la aproximativ 15 milioane de euro. Saltul care a avut loc in intervalul 2005-2006 a fost atat rezultatul unei restructurari interne, dar si al reorganizarii unor departamente – vanzari, comunicare, marketing. „Cel mai greu a fost sa gasesc oamenii potriviti pentru echipa de vanzari si sa lucrez la imaginea hotelului in ochii clientilor, dar cred ca am reusit“, spune fostul director de vanzari al Intercontinental.

     

    La 31 de ani si cu trei nume de lanturi hoteliere internationale pe CV, Mihaela Bumbac a decis sa accepte o oferta nu de la un alt brand de lux care va deschide un hotel in Capitala, ci de la un hotel din Sibiu. „In primul rand, voiam sa lucrez si pe turism de leisure & business, nu numai pe business ca pana acum; in al doilea rand am facut ce era mai greu de facut la ultimul serviciu si in al treilea rand cred ca imi va placea la Sibiu.“ Iar oferta venita de la omul de afaceri sibian Nicolae Minea, care va deschide primul hotel de cinci stele de la Sibiu, a fost foarte atractiva, atat profesional, cat si material: „Am primit un pachet motivant, care se aseamana mult cu pachetele pe care le primesc expatii cand vin sa preia un business in Bucuresti“, spune Mihaela Bumbac. La aceasta s-a adaugat un alt factor important, si anume calitatea vietii intr-un oras mai putin poluat si obositor.

     

    Mai mult, odata cu ea a primit o oferta atractiva si logodnicul ei, Augustin Iordache (consultant in domeniul HR), pentru pozitia de HR manager la acelasi hotel. „Augustin Iordache se va ocupa in perioada premergatoare deschiderii de gasirea personalului necesar pentru hotel, iar apoi va ramane pe aceasta functie“, spune omul de afaceri Nicolae Minea. In schimb, Mihaela Bumbac se va ocupa atat de partea de vanzari, dar si de marketing si, eventual, de partea operationala.

     

    Deocamdata, hotelul Palace Dumbrava (situat la liziera padurii Dumbrava din Sibiu) are 35 de camere, trei sali de conferinta si restaurant si a avut anul trecut afaceri de 700.000 de euro. „Hotelul acesta este pentru Sibiu cam ce este Marriott pentru Bucuresti“, sustine Mihaela Bumbac, pentru care capitalul de imagine al numelui a contat mult in alegerea facuta. Iar numele, „alaturi de faptul ca voi reprezenta un hotel-spa asezat foarte aproape de Sibiu, la intrarea in padure si la 18 kilometri de Paltinis si alaturi de faptul ca multe companii aeriene zboara la Sibiu, ma fac sa cred ca vom putea vinde nu numai cazari de business, ci si de leisure, atat pentru city breaks in Sibiu, cat si pentru excursii in zona“, crede Bumbac.

     

    Proprietarul hotelului Palace Dumbrava, Nicolae Minea, va investi 12 mil. euro in constructia si relansarea hotelului, care va trebui inaugurat in luna august a acestui an. Hotelului i se vor adauga 112 apartamente, un ballroom (cu o capacitate de 300 de persoane), doua restaurante (unul asiatic si unul cu specific romanesc), trei baruri (dintre care un lounge si un spatiu de degustare de vinuri) si un spa de 1.500 de metri patrati. Camerele existente si apartamentul prezidential (care are 400 de metri patrati) vor fi remobilate si li se vor adauga spatii speciale pentru doamne, pentru a se incadra in conceptul hotelului „go for luxury“. 

     

    Constructia spa-ului este inclusa in investitia de 12 milioane de euro, iar operarea acestuia va fi preluata in contract de management de catre Eden Spa, companie de profil care detine spa-uri in Bucuresti. Spa-ul va fi conectat la piscina, care va fi construita dupa un model special si va fi jumatate acoperita, jumatate descoperita, jumatatea descoperita fiind legata la o terasa care va da spre gradina tip puzzle.

     

    Daca spa-ul va intra pe contract de management, nu acelasi lucru se va intampla si cu hotelul, care nu va lua numele niciunui lant, dar va aparea, in schimb, in sistemul de rezervari al Hilton. „Am purtat multe discutii cu oficialii Hilton, discutiile pornind de la un eventual contract de management, apoi o varianta de franciza, dar am batut palma pana la urma pe o varianta care sa imi permita sa conducem hotelul cu o echipa romaneasca si cu un nume romanesc, avand in acelasi timp avantajul ca orice client al Hilton care va veni la Sibiu se va indrepta cel mai probabil spre Palace“, comenteaza Nicolae Minea, care mai are afaceri in domeniul berii si in imobiliare.

     

    Pentru a fi prezent in sistemul de rezervari al Hilton, Minea a trebuit sa puna pe proiectul de constructie, dar si pe cele de finisare sau mobilare a hotelului multe elemente conditionate de Hilton. „Trebuie sa fim la acelasi standard cu orice hotel Hilton, o data pentru a avea un parteneriat bun, iar pe de alta parte pentru a lasa deschisa discutia referitoare la un contract de management pe care s-ar putea sa ni-l dorim pe viitor“, mai spune Nicolae Minea.

     

    Palace Resort & Spa se va deschide in luna august a acestui an, fiind una dintre cele aproximativ cinci-sase deschideri de hoteluri care erau de fapt preconizate pentru inceputul anului 2007, pentru a prinde toata cresterea traficului spre Sibiu generata de statutul de capitala culturala europeana. Tot in aceasta vara se vor deschide la Sibiu hotelurile Ramada si Continental Bulevard, alte investitii urmand a fi finalizate la iarna sau anul viitor. Iar daca oamenii de vanzari si de marketing angajati in aceste hoteluri vor sti sa atraga si sa mentina fluxul de turisti si oameni de afaceri spre Sibiu, investitiile de peste 60 de milioane de euro facute de intreprinzatorii din zona ar putea sa se recupereze chiar daca Sibiul e doar in 2007 capitala culturala europeana.

  • Profesoara de engleza

    Primul factor care a indreptat-o spre lumea hoteliera pe Mihaela Bumbac, profesoara de engleza la origine, a fost salariul foarte mic din invatamant. Totul a inceput cu o slujba de vara la Crowne Plaza.

     

    CROWNE PLAZA. Mihaela Bumbac a renuntat la meseria de profesor pentru a se angaja ca receptionera la hotelul Crowne Plaza.

     

    JW MARRIOTT. Dupa trei ani si dupa mai multe tentative de schimbare, se muta in echipa de vanzari de la hotelul Marriott pe functia de account executive.

     

    INTERCONTINENTAL. In urma cu mai putin de doi ani, accepta oferta de director de vanzari la Intercontinental.

  • Planuri pentru SIBIU

    Atat hoteluri de lant, dar si investitii facute si conduse de oameni de afaceri sibieni se vor lansa in a doua parte a acestui an.

     

    RAMADA. Una din cele mai asteptate lansari pentru aceasta vara este hotelul construit de omul de afaceri Ilie Carabulea. Hotelul de patru stele din centrul Sibiului, afiliat lantului international Ramada, a necesitat o investitie de 20 mil. euro si va fi lansat in iunie.

     

    LIBRA. Un alt hotel de patru stele este construit de furnizorul de instrumente de masura Balanta, termenul de finalizare fiind undeva in iarna. Hotelul este acum in faza de finisaj exterior si reprezinta o investitie de 3,5 mil. euro.

     

    TREI STEJARI. Investitia de aproape 2 mil. euro a producatorului Bere Trei Stejari se va concretiza intr-un hotel de trei stele, pe un teren din incinta fabricii, care urmeaza a fi inaugurat in septembrie.

     

    APOLLO HERMANNSTADT. Omul de afaceri Simion Banea a investit 1,5 mil. euro in hotelul Apollo Hermannstadt, care va fi relansat dupa extinderea din ultimul an.

     

    BULEVARD. Hotelul Continental Bulevard, concesionat de la Arhiepiscopia Sibiului de omul de afaceri Radu Enache, se va deschide la mijlocul lunii iunie, ca hotel de patru stele, dupa o investitie de 11 mil. euro.

     

    POLISANO. Compania Sephora Impex SRL, controlata de Ilie Vonica, patronul distribuitorului de farmaceutice Polisano, construieste un hotel langa gara principala a Sibiului. Hotelul reprezinta o investitie de 1 milion de euro, urmand a fi dat in folosinta la sfarsitul acestui an.

  • Cosmote ataca cu armele japonezilor

    Un portal mobil e ceea ce le-a lipsit multa vreme celor de la Cosmote in concurenta cu Vodafone si Orange. Acum il au; e drept, la mijloc nu e o tehnologie greceasca, ci una japoneza.

     

    In ziua lansarii serviciului i-mode in Romania, Takeshi Natsuno, vicepresedinte NTT DoCoMo, si oficialii Cosmote au colorat unul din ochii unei papusi de lemn japoneze. Potrivit traditiilor nipone, „daruma“ are darul de a implini dorintele, iar cand dorinta se implineste, fericitii posesori ai papusii trebuie sa-i coloreze si al doilea ochi.

     

    In ceea ce-l priveste, Evangelos Martigopoulos, CEO al grupului Cosmote, si-a declarat limpede dorinta: ca noul serviciu sa conteze pentru imaginea firmei in ochii posibililor clienti. „Este o unealta de loializare; chiar daca nu vor folosi serviciul, e o valoare adaugata la imaginea noastra. Clientii vor sti ca sunt parte a unui succes japonez“, explica Martigopoulos pentru BUSINESS Magazin imediat dupa lansarea oficiala de saptamana trecuta. Managerul elen se referea la faptul ca tehnologia i-mode a fost inventata in Japonia, cea mai dezvoltata piata de telefonie mobila din punctul de vedere al apetitului clientilor pentru noi tehnologii. Acolo o folosesc aproape 50 de milioane de oameni. In schimb, in cele 16 tari europene unde este prezenta n-o folosesc nici 5 milioane.

     

    Cei mai multi operatori de telefonie mobila au preferat sa nu plateasca tariful de licentiere din partea NTT DoCoMo si au dezvoltat singuri tehnologii similare. In Romania, Vodafone are serviciul live!, iar Orange are portalul World. Ambele sunt lansate de cel putin un an si sunt componente importante ale politicii de comunicare pentru cele doua companii. Dar nici lansarea in Romania a i-mode nu a presupus costuri suplimentare de licentiere pentru actionarii greci. Conform intelegerii facute cu japonezii in 2004, OTE poate lansa serviciul in oricare din tarile din Balcani unde este prezenta.

     

    In versiunea Cosmote, i-mode inseamna ca mai multe site-uri, in loc sa fie accesate folosind browser-ul telefonului mobil si accesul prin reteaua de date, sunt copiate si actualizate permanent pe serverele Cosmote. Informatiile de pe cele 60 de site-uri cu care exista acum intelegeri (printre furnizorii de continut: Mediafax, Ziarul Financiar, Neogen, Vanguard, Bancpost, Alpha Bank) sunt accesibile dintr-un meniu intuitiv al telefonului, grupat pe 12 domenii. Spre deosebire de mult mai raspanditul standard WAP, folosit de Orange si Vodafone, i-mode are nevoie de telefoane mobile speciale, compatibile cu tehnologia i-mode. Cosmote a venit pentru inceput cu patru modele.

     

    A fost, cert, o lansare necesara. Sorin Stoica, fostul proprietar al lantului de magazine Dasimpex, remarca acum un an preferinta aparent inexplicabila a unui segment de clienti pentru produsele Vodafone, pentru ca la acea data Orange nu avea o retea 3G. Aceasta in conditiile in care produsele cumparate erau simple abonamente de cativa dolari, ce nu includeau si transfer de date pentru a folosi reteaua 3G. „Oamenii pur si simplu vor sa stie ca exista tehnologia, fara a se folosi de ea“, declara Stoica.

     

    Iar imaginea Cosmote avea nevoie de o tehnologie superioara, care s-o atenueze pe cea de operator low-cost lipsit de 3G. Si in continuare 3G va lipsi, pentru ca scenariul achizitiei unui competitor care a castigat licitatia pentru acordarea licentei de operare este inlaturat pentru moment de Martigopoulos. Daca licitatia ar fi fost castigata, i-mode ar fi fost acum lansat prin reteaua 3G, asa cum se intampla in Grecia, si nu prin GPRS, ca in Romania.

     

    La trei ani de la lansarea serviciului in Grecia si la cateva luni de cand a fost lansat in Bulgaria, cele doua tari aduna azi in jur de 500.000 de utilizatori i-mode. Iar veniturile generate se situeaza, conform oficialului Cosmote, la cateva milioane de euro anual. Fara a exista un procent universal fixat, la nivelul celor trei tari unde i-mode deja este disponibil, Grecia, Bulgaria si Romania, furnizorii de continut primesc in medie 80% din sumele incasate, iar 20% raman la Cosmote, sustine Martigopoulos.

     

    „Tehnologia este un mijloc, nu un scop, de aceea cred ca simplitatea serviciului va face i-mode accesibil pentru multa lume“, spune Nikolaos Tsolas, CEO al Cosmote Romania. Asteptarile legate de serviciu sunt intre 15.000 si 20.000 de utilizatori „in primele cateva luni“.

  • Locul pavat cu intentii bune

    A inceput cu exuberanta in 1997, cand Partidul Laburist a castigat puterea la limita dupa 18 ani de opozitie, sub conducerea unui tanar si stralucit politician pe nume Tony Blair. Nimic nu parea imposibil. Blair vorbea de zori noi. Cantecul de campanie al partidului anunta ca „lucrurile nu pot sa mearga decat spre mai bine“.

     

    Acum, la zece ani de atunci, in timp ce Blair se pregateste sa-si paraseasca postul luna viitoare, impovarat de un razboi nepopular si ajuns destul de jos in sondaje, cantecul pare fals. In ochii unora dintre criticii lui Blair, lucrurile nu au mers spre mai bine. Si s-ar putea tocmai sa mearga spre mai rau.

     

    Plecarea lui Blair a fost subminata de o schimbare seismica in politica britanica. Partidul National Scotian (separatist) i-a invins pe laburisti, remarcandu-se drept cel mai mare partid al Scotiei in alegerile regionale de pe 3 mai si punand capat unei dominatii de jumatate de secol a laburistilor in aceasta zona. In Tara Galilor, laburistii au scazut, de asemenea, in timp ce in Anglia, opozitia conservatoare a facut pasi seriosi spre conducerea consiliilor locale care furnizeaza infanteria in batalia pentru conducerea tarii.

     

    In SUA, Blair este amintit ca aliatul care a fost de partea Americii dupa atacurile de la 11 septembrie 2001, sacrificandu-si popularitatea la el acasa in favoarea unui gen mesianic de convingere politica, in stransa legatura cu aceea a presedintelui Bush.

     

    „Caleidoscopul a fost zdruncinat“, spunea Blair la o conferinta de presa a partidului in octombrie 2001. „Piesele sunt inca in miscare. In curand se vor aseza la loc. Inainte sa se intample asta, haideti sa reordonam lumea.“ Rezultatul acelei pledoarii este vizibil in Irak si Afganistan, unde sunt deplasate trupele britanice, si in Marea Britanie. Razboiul din Irak este dat ca exemplu aproape peste tot de criticii lui Blair ca motivul pentru care nu-i fac urari de bine acum, la plecarea din functie – si pentru care i-au si sanctionat partidul in alegerile locale si regionale.

     

    Dar in ochii multor britanici, mostenirea lui Blair este cu mult mai nuantata: afectata in continuare de eforturile lui poticnite de a imbunatati educatia publica si sistemul sanitar, dar imbunatatita de succesul lui in redefinirea centrului de greutate al politicii britanice.

     

    Blair a facut cunoscut ca si-a fixat sfarsitul lui iunie drept termen al plecarii din functia de sef al Partidului Laburist si, prin urmare, si din cea de premier. Demisia lui va incheia o era in care Marea Britanie a luptat intr-o serie de razboaie, s-a bucurat de o relativa prosperitate, a ramas in relatii reci cu Europa si si-a aliniat destinul cu cel al Statelor Unite, mai mult decat oricand in perioada de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. 

     

    Este o epoca in care Blair poate pretinde ca a consolidat pacea din Irlanda de Nord si a mutat dezbaterea politica nationala de la individualismul puternic al thatcherismului spre o acceptare mai social-democrata a virtutilor implicate de acceptarea unor cheltuieli publice semnificative pentru scoli si spitale. (Criticii lui spun ca nu a mers totusi cat de departe s-ar fi putut, facand concesii catre religia pietei libere si prin aceasta cimentand mostenirea Thatcher, ca si cand si-ar fi asumat-o.)

     

    Blair, spun unii, a obtinut cea mai larga pretuire politica, convertindu-i nu doar pe adepti, ci si pe inamicii lui la notiunea unei societati preocupate de asistenta pentru cei defavorizati: pana si conservatorii din opozitie incearca acum sa se prezinte ca partid al compasiunii. Mai mult, Blair a depasit criticismul atavic si neincrederea de sine a Partidului Laburist ca ar fi in stare sa conduca un guvern sau o economie. „Pentru cea mai mare parte a unui deceniu, Blair a facut din Partidul Laburist partidul natural de guvernare“, spune Dean Godson, director la institutul de cercetare Policy Exchange.  

     

    Numai ca, dupa parerea multora, mostenirea lui Blair este puternic tarata. In vreme ce intr-o perioada parea destinat sa-si ocupe locul in galeria celor mai mari premieri ai Marii Britanii, acum e indeobste privit ca esuat pe un palier inferior, in urma figurilor unor Winston Churchill, Clement Attlee sau Margaret Thatcher. „Vazut in perspectiva, e de departe cel mai de succes lider din istoria Partidului Laburist, singurul lider laburist care a castigat trei scrutinuri consecutiv“, spune Sunder Katwala, secretar general al gruparii de stanga Societatea Fabienilor. „Intrebarea care se pune este ce-a facut el cu asta?“

     

    Pentru multi, un singur cuvant este de ajuns pentru a cuprinde toata mostenirea Blair: Irak. „Blair s-a convins ca puterea lui ar fi devenit mai mare daca ar fi devenit un jucator in dezbaterea americana“, spune Katwala. Chiar in vreme ce britanicii dezamagiti il numeau „pudelul Washingtonului“, el a devenit cel mai mare aliat al Americii in invazia din 2003. A facut asta „impotriva vointei manifeste a poporului britanic“, scria profesorul David Marquand in saptamanalul de stanga The New Statesman. Blair a ramas cu acuzatia de a fi dus Marea Britanie la razboi sub pretexte false, amplificand reputatia guvernului sau de constructor al unei imagini de sine artificiale si facand praf increderea multora dintre cei care l-au votat intr-un numar coplesitor in 1997.

     

    „Cred ca acum exista perceptia puternic inradacinata ca nu mai poti sa crezi niciun cuvant din cele ce ti se spun“, afirma Robert Harris, comentator politic si romancier, intr-un interviu telefonic. Razboiul din Irak este „acel ceva urias care umbreste perioada lui Blair ca premier. Irakul si increderea oarba pe care Blair i-a aratat-o lui George W. Bush i-au erodat complet pozitia politica“, sustine Harris.

     

    Intr-adevar, sunt unii care sustin ca plecarea lui Blair va aduce partidului in viitor tot atatea beneficii cate au adus in trecut victoriile lui electorale. „Cu siguranta ca i-a fost afectata serios increderea in sine si in partidul sau“, spune Glenda Jackson, parlamentar laburist si fosta actrita, care a criticat mereu politica lui Blair fata de Irak. „Odata ce el va fi plecat, partidul va deveni capabil sa se revigoreze. O imensa povara va disparea.“

     

    Cu toate acestea, epoca lui Blair s-a conturat intr-un context vast si dramatic. In mandatul lui, Marea Britanie a avut de-a face cu atacuri teroriste si posibile conspiratii. Amenintarea de odinioara din partea Armatei Republicane Irlandeze a fost inlocuita de una mai noua si mai periculoasa, din partea miscarii islamice care s-a dezvoltat in interiorul tarii si care a folosit drept argumente politica lui Blair in Irak si Afganistan.

     

    In replica, Blair si-a asumat o inasprire a legilor antiteroriste, intr-o maniera care a fost caracterizata ca draconica de grupurile pentru apararea drepturilor omului. Propria lui administratie, care a venit la putere promitand sa fie „mai pura decat puritatea“, ia sfarsit inconjurata de un nor negru de suspiciuni ca ar fi tranzactionat titluri nobiliare pentru imprumuturi cu care sa-si finanteze campania.

     

    „A inceput cu o explozie de succes“, spune Rohan Goonewardene, care a laudat schita propunerilor lui Blair pentru un serviciu public de sanatate mai eficient. „Politicile lui au fost corecte. Dar gestionarea si aplicarea lor sunt ineficiente.“

     

    Nu toata lumea e asa de critica. Alex Holden, un consultant de 28 de ani, considera ca falia dintre laburisti si conservatori s-a micsorat si ca Blair a creat chiar un nou consens. „Eu cred ca a fost un mare premier, dar nu un mare premier socialist“, spune ea. „In multe privinte, diferenta dintre laburisti si conservatori este de fapt destul de mica.“

     

    Traducere si adaptare: Mihai MitricA

  • Miliarde de euro pentru CO2

    Polonia si-ar putea diminua ritmul de crestere economica din urmatorii ani din cauza cheltuielilor pentru achizitionarea drepturilor de emisie de dioxid de carbon.

    Desi a solicitat de la Uniunea Europeana 284,6 milioane de tone pentru perioada 2008-2012, Poloniei i-au fost alocate drepturi doar pentru 208,5 milioane de tone de dioxid de carbon. Conform estimarilor FORUM CO2, o organizatie ce reprezinta interesele principalelor sectoare afectate de decizia de limitare a drepturilor de emisie, sumele pe care firmele poloneze va trebui sa le achite pentru achizitionarea unor astfel de drepturi se vor situa in perioada urmatoare intre 2 si 8 miliarde de euro. Acesti bani va trebui sa fie luati din sumele ce sunt alocate investitiilor si infiintarii de noi locuri de munca, spune Tomasz Chruszczow, vicepresedintele FORUM CO2. La stabilirea alocarilor, UE a luat in considerare o rata de crestere a PIB situata intre 4,7 si 5,2%. Estimarile guvernamentale indica insa o prognoza de crestere de 5,1% pentru anul urmator, respectiv de 5,6% in 2009. Conform ultimelor estimari ale bancii PKO PB, PIB s-ar putea majora cu 5,3% in 2008 si cu 5,9% sau chiar mai mult in 2009. FORUM CO2, care reuneste producatori de ciment, materiale de constructii, sticla, hartie, zahar, din industria chimica, din industria siderurgica si rafinarii, a solicitat guvernului polonez sa conteste decizia Comisiei Europene la Curtea Europeana de Justitie.

  • ANGAJAT SAU ANGAJATOR

    In ce masura sunt romanii mai atrasi de posibilitatea pornirii unei afaceri decat de siguranta oferita de un post de angajat?

    • „Pentru multi exista mirajul «imi fac firma, devin milionar peste noapte». In domeniile care au cautare, multi din cei care ajung la un nivel profesional peste medie sunt atrasi de acest miraj. Pericolul cel mai mare pentru acestia nu este esecul antreprenorial, ci faptul ca multi renunta prea devreme la un post in care inca mai pot invata multe si apoi isi cheltuiesc energia cu un miraj. In cazul esecului, fie isi pierd increderea in ei ca profesionisti, fie se plafoneaza, ramanand intr-o «firma de apartament», fara viitor“ – Radu Apostolescu, Emag
    • „Cred foarte mult ca indrazneala de a incepe o afacere pe cont propriu depinde de trei factori: zona geografica, varsta si educatia“ – Sorin Stoica, Oregano
    • „Nu toti romanii sunt atrasi de viata de antreprenor. Cred ca numai pana in 10% din tineri incearca si aceasta forma de existenta, dar din ce in ce mai multi reusesc“ – Lorand Szarvadi, Domo
    • „Masa critica o vor face romanii plecati la lucru in Italia, Spania, Germania sau Irlanda si care s-au dus acolo cu ideea de a acumula capital. Cei mai putin inspirati si-au imobilizat acel capital in case cu multe camere, in sate cu ulite pline de noroi si fara apa curenta, insa multi au dobandit si viziunea si cunostintele de a pune pe picioare afaceri. Chiar eu am rude care au plecat in strainatate nu de saracie, ci de plictiseala, pentru ca oraselul lor fusese efectiv golit de exodul tinerilor din generatia lor si acum, dupa 3-4 ani, se intorc pentru a deschide afaceri aici“ – Radu Limpede, analist
    • „Statisticile de la Registrul Comertului arata ca sunt foarte multe companii inregistrate, dar cu adevarat afaceri sunt foarte putine. Multe firme sunt create in Romania ca mijloace de vehiculat bani, nu sunt afaceri in sine“ – Iuliana Stan, Human Synergistics Romania

  • Idei de furat pentru o afacere de la zero

    Ce
    afaceri pornite de la zero ofera cel mai bun potential de
    dezvoltare in urmatorii ani? Marele secret este ca nu exista o
    activitate anume care sa garanteze, singura, succesul unei tinere
    companii. Ar fi insa si cateva mici secrete. Primul: mizati pe
    Internet si servicii. Al doilea: ignorati granitele. Ultimul:
    ignorati, pe cat puteti, si regulile; mai bine le rescrieti.

    Revista americana Business 2.0 oferea in septembrie 2006 cateva
    idei celor dornici sa-si deschida afaceri. Era vorba acolo de
    retele ieftine Wi-Fi pentru turismul brazilian, de productia de
    biodiesel in Argentina, de o retea sociala exclusivista pe Internet
    pentru milionarii din Rusia, de un restaurant in stil american
    intr-un mare oras chinez, despre decoratiuni occidentale pentru
    clasa de mijloc chineza sau despre comertul cu ceea ce pare a fi
    noul hit pe piata vinurilor, cele produse in Grecia.

    Ideile par cosmopolite si ciudate, insa globalizarea le justifica.
    Iar romanii care ar putea cauta idei de afaceri in astfel de
    publicatii straine nu-s deloc prea mici pentru un razboi asa de
    mare; in ziua de astazi esti atat de mare pe cat vrei sa fii si ai
    anvergura pe care ti-o construiesti. Timp de un deceniu si
    jumatate, intrebarea „ce domeniu sa aleg“ pentru un potential
    intreprinzator n-a fost necesara in Romania, o piata care a primit
    firesc, fara probleme, cam orice produs i-a fost propus, de la
    napolitane la servicii de consultanta. Maturizarea pietei,
    deschiderea acesteia in fata competitiei europene in urma
    integrarii in UE, schimbarile de pe piata fortei de munca,
    rafinarea gusturilor clientilor, imbunatatirea nivelului de trai
    sunt insa acum noile coordonate de care afacerile aflate in stadiul
    de proiect trebuie sa tina cont.

    Asadar, care sunt cele mai profitabile si potential de succes idei
    de afaceri ale momentului, cu o valoare a investitiei care sa plece
    de la 50.000 de euro? Un numar de 16 oameni de afaceri si analisti
    au raspuns intrebarilor BUSINESS Magazin legate de succes, spirit
    intreprinzator, piete promitatoare si solutii de finantare. Si in
    majoritatea raspunsurilor oferite, Internetul si serviciile legate
    de online in special, dar si de tehnologia informatiei in general
    au tinut capul de afis. „Productie independenta de software, comert
    online si media online, call-center,
    help-desk sau network operations center“, raspunde scurt Marius
    Ghenea, directorul general al PCFun (distributie online de
    echipamente IT si electronice), fost director executiv la Flamingo
    si fost director general la Flanco. Sorin Stoica, fondator al
    grupului Dasimpex, preluat de fondul de investitii GED, crede ca
    domeniul IT va creste in urmatorii trei ani cu cel putin 30%, atat
    pe partea de software si hardware, cat si in zona comunicatiilor
    integrate.

    Analistul economic Radu Limpede crede ca serviciile bazate pe
    Internet, cu precadere in zonele in care valoarea este adusa de
    utilizatori, isi pot gasi rapid audienta globala si clienti de
    oriunde. Pornind de la exemplul Google, care a intrecut Coca-Cola
    in capitalizare bursiera si in notorietate a brandului in anumite
    tari ale lumii, si continuand cu Softpedia.com si Soft32.com,
    site-uri de servicii online dezvoltate in Romania, dar unde 95% din
    clienti sunt straini, Limpede crede ca zonele de Internet si
    software asigura un teren propice succesului: „Ceva inovator isi
    gaseste imediat audienta globala, pentru ca Internetul este privit
    drept «noul continent», in care nu exista granite dictate de
    distanta, iar cele lingvistice se pot parcurge cu costuri minime“,
    spune Limpede.

    Serviciile IT vor avea mai mare cautare decat in anii anteriori, pe
    masura ce firmele romanesti se vor dezvolta si vor avea nevoie sa
    isi externalizeze o buna parte din activitatile care nu fac parte
    din nucleul afacerii, spune Radu Georgescu, presedintele GeCAD, cel
    care a vandut, in urma cu cativa ani antivirusul RAV companiei
    Microsoft. „Noi mizam mult pe serviciile de securitate IT“,
    precizeaza Georgescu.

    Radu Apostolescu, director executiv la magazinul online Emag,
    completeaza lista domeniilor despre care crede ca sunt de viitor
    pentru o afacere noua: „Servicii logistice integrate, cu
    transparenta informationala maxima, real-time catre clienti.
    Servicii online de furnizare de informatii, pentru ca sunt zeci,
    sute de domenii de la administratie centrala si locala pana la
    turism in care e necesara transparenta si viteza mare de circulatie
    a informatiei“.

    Un punct de vedere diferit are Vladimir Sterescu, directorul
    executiv al EasyCall: „Personal, as investi in zona de creare de
    continut pentru diverse industrii conexe celei a comunicatiilor.
    Romania sta bine la capitolul infrastructuri, toti ne dorim sa avem
    acces la diverse retele de comunicatii, insa cand cauti un continut
    de calitate, versiunile in limba romana reprezinta o mica parte din
    ceea ce gasesti in strainatate“, spune Sterescu, a carui afacere de
    debut, call-center-ul EasyCall, a fost recent cumparata de compania
    americana CGS.

    Cei mai putin familiarizati cu Internetul si productia de software
    se pot orienta spre activitati cu un grad ridicat de concret.
    „Reciclarea aparatelor electronice, electrocasnice, IT & C.
    Daca n-as avea alte preocupari, as investi in turism de tip
    wellness sau de aventura, mici hoteluri in locuri pitoresti, cu
    facilitati de spa si activitati in aer liber, sau intr-o firma de
    amenajari interioare“, spune Lorand Szarvadi, directorul executiv
    al retelei de magazine Domo.

    Francisc Bodo, director de investitii la fondul GED Capital,
    extinde lista: „Consultanta in afaceri, training, servicii privind
    protectia mediului, inclusiv audit si consultanta, forme speciale
    de turism, inclusiv cel rural, petrecerea timpului liber
    (spectacole, sport), ingrijirea sanatatii, retail specializat,
    fast-food, cafenele, catering, administrarea imobilelor. In general
    orice servicii care se preteaza la outsourcing – contabilitate, IT,
    evidenta si administrare personal, paza si securitate, call
    centers, professional cleaning“. Si pentru a fi si mai precis, Bodo
    ofera si variantele finantarii: „Cu experienta si finantare, orice
    activitate din lista; cu experienta si fara finantare, activitati
    care nu presupun investitie initiala mare, cum sunt consultanta sau
    trainingul; fara experienta si cu finantare, turism rural; fara
    experienta si fara finantare, greu de spus, poate doar cleaningul,
    insa si acolo este necesar un minim de know-how sau macar sa ai un
    client de inceput“.

    Mai spre zona hard-pragmatica inclina Gelu Lupas, patronul firmei
    clujene Solara: „Constructii si instalatii pentru case individuale,
    instalatii si sisteme cu consum redus de energie, case low-energy.
    Productie de materiale de constructie si pentru izolatie bazate pe
    materiale naturale, obtinute din produse agricole. Biodiesel,
    izolatii termice si fonice, srot de seminte pentru brichete de
    combustibil“.

    La granita dintre Internet si concret se afla Andrei Georgescu,
    directorul companiei de marketing White Image: „In prezent pe piata
    exista un mare vid de informatii si ar fi cazul sa inceapa sa apara
    integratorii de date, nu in sensul de a colecta informatii din zeci
    de surse, ci de a aduce valoare adaugata, prin crearea de modele de
    analiza a acelor date si crearea de previziuni“.

    In fine, Dragos Dinu, CEO al A&D Pharma, vede dezvoltarea in
    spatiul „serviciilor de consultanta in domeniul aducerii
    reglementarilor din diverse domenii in acord cu legislatia Uniunii
    Europene“.

    Asadar, servicii si Internet. Care ar fi, prin comparatie,
    potentialele succese pentru creatorii de start-up-uri din
    strainatate? CNN ofera exemplul unui start-up multinational – o
    firma americana de mobilier pentru copii, ElevateHome, care detine
    doua fabrici, una in Thailanda si una in India. La 18 luni de la
    infiintare, firma, cu birouri in locuinta proprietarului si numai
    trei angajati in SUA, asteapta primele profituri si o cifra de
    afaceri de 750.000 de dolari in 2006. O alta afacere dezvoltata de
    la zero, Bulbs.com – un retailer online din Massachusetts – vinde
    pur si simplu becuri; trimite si in strainatate comenzi mai mari de
    100 de dolari, iar cifra de afaceri i-a crescut cu cate 50% anual
    in ultimii trei ani.

    O
    alta companie, cu numai 10 angajati, este interfata prin care 90 de
    fabrici din China, Malaiezia si Singapore vand pe piata americana
    produse ce pornesc de la banale lupe pentru filatelisti si ajung la
    lasere industriale. Crema prajiturii o reprezinta cinci studenti de
    la Rensselaer Polytechnic Institute, cea mai veche universitate
    tehnologica din SUA, care au creat in 2004 un program de training
    pentru folosirea eficienta a stingatoarelor pentru incendii;
    vanzarile au crescut in primul an de doua ori mai repede decat au
    estimat intreprinzatorii.

    Setul de intrebari trimis celor 16 oameni de afaceri si analisti
    romani a cuprins si o mica capcana: i-am intrebat spre ce tip de
    afacere s-ar orienta in prezent, daca ar fi sa o ia de la inceput.
    Am vrut sa vedem in ce masura coincid raspunsurile la aceasta
    intrebare cu ceea ce au recomandat in materie de start-up de
    succes. Internetul si comertul online tin capul de afis si la acest
    capitol, urmate de prestarile de servicii, turism, energie verde,
    consultanta si training; apar imobiliarele si constructiile,
    domenii ce implica finantari serioase. Putem deci conchide
    linistiti ca interlocutorii n-au cazut in capcana.

    Mai departe, am solicitat interlocutorilor sa numeasca o piata, un
    domeniu de activitate unde produsele romanesti sa poata spera la
    recunoasterea mondiala, la un succes cel putin asemanator cu cele
    inregistrate in software de antivirusii RAV al lui Radu Georgescu
    sau BitDefender produs de Softwin. Francisc Bodo si Gabriel
    Mardarasevici, directorul Ness Technologies, joaca pe cartea
    turismului. „Promovarea trebuie sa fie insa organizata si finantata
    de catre Guvern“, spune Bodo. „Succesul va aparea in anii viitori,
    in masura in care se va investi masiv in infrastructura“, adauga
    Mardarasevici.

    Marius Ghenea de la PCFun introduce insa o nota de scepticism
    inclusiv in privinta exemplelor noastre de produse romanesti cu
    succes in strainatate. „Atat RAV, cat si BitDefender sunt produse
    remarcabile, ca si companiile care se asociaza acestor nume de
    marca ale industriei software. Dar cred ca, fara a parea
    condescendent, nici unul din ele nu a ajuns la consacrarea
    mondiala, deci nici macar aici nu cred ca putem spune ca «dominam»
    piata mondiala“, considera Ghenea, recunoscand insa ca productia de
    asemenea programe poate fi in continuare un punct forte al
    economiei romanesti. „Piata pe care putem spera sa fim recunoscuti
    in viitorul apropiat pe plan european si, de ce nu, mondial ar
    putea fi cea de outsourcing. Pentru putin timp, insa, trei-patru ani, din cauza evolutiei costurilor fortei
    de munca“, atrage atentia Marius Ghenea.

    Lorand Szarvadi de la Domo se arata insa mult mai optimist: „Eu
    cred ca tot IT-ul romanesc, industria de software, va produce si
    urmatoarele surprize. Categoric, intrarea noastra in Europa ofera
    sanse si celorlalte domenii sa intre in competitie cu toata lumea“.
    Radu Georgescu are un punct de vedere asemanator, dar si o
    precizare de facut: „Putem fi recunoscuti in piata de software,
    pentru ca noi, romanii, suntem capabili sa cream programe foarte
    inovatoare, care pot avea succes pe piata internationala. Piata de
    software insa este o notiune destul de larga. La GeCAD, ne-am
    orientat catre aplicatii pentru comunicarea electronica, pentru
    comert electronic si solutii de securitate IT“.

    Pentru un bun inceput al afacerii, in afara de idei trebuie
    finantare si un spatiu. Pentru cei ce cred ca originalitatea ideii
    lor poate impresiona un posibil finantator mai mult decat detaliile
    planului de afaceri, cea mai potrivita finantare in actualele
    conditii din Romania pare sa vina din partea unui „business angel“
    – un capitalist cu vechime dispus sa acorde, in schimbul unui
    procent din afacere, banii necesari dezvoltarii. La banci, oamenii
    de afaceri pe care i-am consultat recomanda mai degraba accesarea
    unui credit pentru nevoi personale. Este mai scump, dar este si mai
    usor de obtinut si nu necesita garantiile cerute de banca pentru un
    credit IMM.

    Spatiile comerciale si industriale ceva mai mici sunt o problema
    mai delicata, in special in Bucuresti, dar si in orasele mari din
    tara. „Spatii mai mici inseamna circa 500 de metri patrati, pentru
    depozitare, eventual productie. Dar atat timp cat exista cerere
    pentru spatii de peste 1.000 mp, proprietarii vor opta sa satisfaca
    in primul rand acest segment“, spune Costel Alecu, director la
    Regatta. Daca intreprinzatorul este bucurestean, sansa doritorilor
    de spatii mai mici pare sa tina clar de zonele limitrofe Capitalei:
    „Proprietarii situati la 20-30 km de Bucuresti au o presiune mai
    mica la inchirieri, fiind de acord sa ofere si suprafete mai mici.
    Chiria pe metrul patrat poate varia intre 6,5 si 8 euro/mp“.

    Idee, finantatori, tendinte. Ce mai trebuie ca afacerea sa mearga?
    La inceput am promis cateva secrete, desi unii ati mai citit
    probabil lucruri asemanatoare in cartile de afaceri. Asa ca nu
    putem incheia fara inca un secret – ei da, aproape un secret al lui
    Polichinelle: sa faci ceea ce-ti place, ce te atrage, la ce te
    pricepi cu adevarat.

BusinessMagazin