Colecţia a fost formată din 106 chitare, unele piese valoroase precum Gibson şi Fender, deţinute de cântăreţi precum Albert King, Peter Tosh sau Bob Marley. Dintre toate piesele, doar patru nu au fost vândute. Cea mai importantă piesă a licitaţiei a fost o chitară electrică Gibson din 1960, care i-a aparţinut unui chitarist american de jazz, Les Paul, şi a fost vândută cu 98.500 de dolari.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Fanii Apple au făcut deja cozi în faţa magazinelor în aşteptarea lansării telefonului, programată pentru ora 8:00 în SUA (ora 15:00 a României). iPhone 4S se mai lansează vineri în Marea Britanie, Canada, Australia, Franţa, Germania şi Japonia.
Ce spun jurnaliştii străini despre iPhone 4S
În Japonia, iPhone 4S este primul telefon Apple care va fi vândut de mai mulţi operatori de telefonie mobilă. Softbank a fost unicul distribuitor de pe piaţa niponă, până astăzi, când va concura cu KDDI.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Această tendinţă de creştere a inechităţii, lăsată liberă în ultimele decenii, ar putea condamna Wall Street, timp de o generaţie, la profituri mediocre şi ar putea provoca chiar instabilitate socială, potrivit analiştilor şi directorilor din sectorul financiar. “Diferenţele de venituri din această ţară devin din ce în ce mai grave”, a declarat James Chanos, preşedinte fondator al companiei Kynikos Associates din New York. El a arătat că tendinţa nu este o reţetă de creştere economică stabilă, atunci când bogaţii devin mai bogaţi iar toţi ceilalţi sunt lăsaţi în urmă. Din 1980, circa 5% din venitul naţional anual a trecut de la clasa de mijloc la familiile cele mai bogate.
“Evaluarea proiectelor se face de evaluatori independenţi. Depindem de această piaţă. În plus, au fost situaţii în care am avut posibilitatea de a constitui comisii de evaluare în paralel, dar nu aveam experţi care să facă parte din aceste comisii. Avem şi bucătăria internă, pentru că nu sunt foarte mulţi oameni la autoritatea de management, ceea ce poate avea implicaţii în zona încheierii efective a contractelor”, a declarat joi, la conferinţa MEDIAFAX Talks about European Funds, Gabriel Friptu, şeful Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Regional. El a arătat că autoritatea pe care o conduce a recuperat mult în acest sens, menţionând însă că regulile sistemului nu pot fi modificate “în timpul jocului”.
Shuichiro Nishioka este directorul general al biroului Mitsubishi Corporation de la Bucureşti şi primul client al unui automobil electric din Capitală, care, nicio surpriză, este un Mitsubishi iMiEV. “M Car Trading este distribuitorul Mitsubishi Motors în România. Ei importă direct de la ei maşinile. Mitsubishi Corporation face parte din acelaşi concern cu Motors, dar sunt două companii distincte. Noi îi susţinem şi mai achiziţionăm maşini de la ei, dar nu există un contract direct cu ei. Noi suntem interesaţi de ei deoarece brandul este foarte important pentru noi. Şi din punct de vedere al imaginii este bine să avem la firmă o astfel de maşină. Cei de la Mitsubishi au anunţat deja că vor lansa şi o versiune îmbunătăţită a lui iMiEV şi atunci probabil vom mai achiziţiona încă una”, spune Shuichiro Nishioka.
În România Mitsubishi Corporation se ocupă de comerţ şi investiţii. Japonezii au deschis biroul de la Bucureşti în 2006 şi de atunci au fost implicaţi în proiecte din sectorul energetic, cum este cel de modernizare a centralei de la Turceni, proiect pentru care Banca Japoniei pentru Cooperare Internaţională a acordat un împrumut de 150 de milioane de euro. Proiectul prevede construirea unui sistem de desulfurare a gazelor arse şi construcţia altor facilităţi pentru patru din blocurile energetice.
Cel de-al doilea proiect de care sunt acum interesaţi cei de la Mitsubishi Corporation este cel al liniei de metrou care va face legătura cu aeroportul Otopeni, în condiţiile în care guvernul Japoniei a luat la începutul lui 2010 decizia de a acorda României un împrumut de tip ODA (asistenţă de stat pentru dezvoltare)” în valoare de aproximativ 315 mil. euro. “Economia României încă nu nu a depăşit perioada de criză, aşa cum nici volumul businessului nu şi-a revenit încă. Mai mult, anul acesta, în martie, Japonia a fost afectată de cutremur şi tsunami iar o parte a industriei japoneze încă nu şi-a revenit. Spre exemplu, noi doream să exportăm anvelope din Japonia, dar fabrica a fost afectată şi nu au mai avut capacitate şi pentru export. Momentan yenul japonez este puternic faţă de euro. Din punct de vedere al comerţului, nu este un lucru bun, dar atunci când vine vorba de investiţii, ne avantajează. Iar noi acum monitorizăm posibile investiţii în România”, spune şeful biroului local al Mitsubishi Corporation. Demersul Mitsubishi nu este chiar singular pe piaţa românească, unde mai activează şi alte companii japoneze, implicate în producţia de componente auto. Spre exemplu, firma Flexitech Ro este o companie mixtă deţinută de Mitsubishi Corporation, în timp ce Meiji Flow System produce conducte pentru sistemul de frânare în România. “Sunt deja companii japoneze care investesc în industria auto locală, precum Yazaki sau Sumitomo. În următorii zece ani estimăm că venitul mediu în România se va apropia de cel din Europa şi implicit va exista şi un volum ridicat de business. Economia României a atins punctul de minim, iar acum îşi revine încet; nu este o situaţie tipică României, ci mai multor economii europene”, a subliniat Nishioka. Printre cele mai mari investiţii ale companiilor japoneze în România sunt cele ale producătorilor de componente precum Yazaki, Sews sau Takata Petri. Yazaki România a investit pe piaţa locală peste 85 de milioane de euro şi are 5.000 de angajaţi. Ultima investiţie a companiei se ridică la 2 milioane de euro într-o nouă unitate de producţie la Caracal, care va livra de anul viitor cablaje pentru modelul Ford B-Max asamblat la Craiova. Până în primul trimestru al anului viitor investiţia de la Caracal va creşte la 4 milioane de euro, liniile de producţie pentru componentele viitorului B-Max fiind deja instalate. Producţia la Caracal a demarat în luna martie a acestui an, în prezent acolo fiind produse cablaje pentru modelul Ford Fiesta asamblat în Germania, la Köln.
Raportat la celelalte investiţii realizate de furnizori ai Ford, cum este fabrica de componente auto IAC Group de la Balş în care americanii au investit 58 de milioane de euro sau chiar cele de pe platforma industrială de la Craiova, precum Johnson Controls care investeşte 10 milioane de euro, unitatea din Caracal este de dimensiuni mai mici, dar cu un impact mai mare asupra zonei, pe fondul numărului mai mare de şomeri. Spre exemplu, la IAC vor lucra 400 de salariaţi atunci când fabrica va produce la capacitate maximă, iar Johnson Controls aproximativ 200. Potrivit declaraţiilor lui Jorge Damasceno, directorul general al Yazaki România, la noua fabrică lucrează deja peste 500 de salariaţi, urmând ca anul viitor numărul acestora să crească la 1.000, cu 200 mai mult decât planurile iniţiale ale japonezilor.
“Estimăm o creştere de 20-25% a businessului Yazaki în România anul viitor pe fondul noii fabrici din Caracal. Vom demara producţia pentru Ford România la începutul anului viitor. Anul viitor vom produce în continuare şi pentru Fiesta în paralel cu B-Max. Momentan nu există planuri pentru alte modele Ford, dar dacă vor exista oportunităţi, le vom lua în calcul”, spune şeful Yazaki România.
Erkki Liikanen, membru în conducerea BCE, a subliniat totuşi că banca nu a decis deja să reducă dobânda cheie la şedinţa de politică monetară din noiembrie. Reprezentanţii BCE au optat săptămâna trecută pentru menţinerea dobânzii cheie la nivelul de 1,5%, chiar dacă unii dintre membrii consiliului guvernatorilor au cerut reducerea ratei din cauza semnelor de înrăutăţire a condiţiilor economice în zona euro şi a temerilor privind intrarea Greciei în încetare de plăţi. Inflaţia din zona euro s-a accelerat la 3% în septembrie, dar mai mulţi membri ai conducerii BCE consideră că indicatorul va coborî anul viitor sub ţinta de 2%, opinie împărtăşită de Josef Makuch, şeful băncii centrale din Slovacia.
Primarul oraşului New York, Michael Bloomberg, a venit personal miercuri seară pentru a discuta cu protestatarii, insistând asupra dreptului lor de a manifesta. În cursul zilei de joi, membri ai administraţiei parcului Zuccotti, escortaţi de poliţişti, au distribuit o notă explicativă privind acţiunea de curăţenie care va începe vineri, la ora 7.00, şi care va dura toată ziua. Piaţa unde s-au instalat manifestanţii şi unde au amplasat un serviciu de catering, o infirmerie, un spaţiu de informare, un centru video şi chiar o bibliotecă, ar urma să fie evacuată complet.
Şcolile de Master of Business Administration şi Executive Master of Business Administration, adică MBA sau EMBA, aşa cum le cunoaşte toată lumea, au fost primele care au făcut din manageri învăţăcei. I-au adus la cursuri, i-au evaluat, le-au dat să rezolve studii de caz şi, în general, au încercat să-i alinieze la practicile şi stilul de management ale şefilor din companiile de afară. Criza a pus sub lupă competenţele managerilor şi a ieşit la iveală un lanţ al slăbiciunilor care se impunea corijat. A fost momentul potrivit pentru apariţia unor noi programe de perfecţionare a celor care au dat până la un punct senzaţia că ştiau tot ce e de ştiut şi stăpâneau tot ce e de stăpânit în business.
“Totul a plecat de la timpul şi accesul la educaţie pe care îl au antreprenorii şi managerii români. Sunt oameni foarte ocupaţi, care îşi doresc în mod autentic un upgrade de informaţie, dar nu au neapărat vreme să parcurgă lecturi elaborate sau să urmeze cursuri de unul sau doi ani”, spune Ilie Drăgan, coordonatorul proiectului Trans European Business Academy (TEBA), care reprezintă un concept educaţional destinat managerilor din primul şi al doilea eşalon al companiilor.
Ca majoritatea programelor de acest tip, a fost gândit pe o structură şi un set de proceduri destul de diferite faţă de cele ale şcolilor de MBA. Pentru că se derulează pe intervale de timp mult mai scurte, cursurile se concentrează în special pe multiplicarea experienţelor practice şi mai puţin pe teorie. Mai exact, managerii participanţi învaţă cum să negocieze mai bine, cum să interacţioneze cu angajaţii, dar şi cum să gestioneze situaţiile de criză. În plus, pot să coste şi până la de zece ori mai puţin decât un program de MBA. Banii, pe care managerii îi consideră un cost, iar furnizorii de programe de instruire o investiţie, rămân însă o problemă. “Românii nu sunt foarte dispuşi să plătească pentru educaţie extra-curriculară, chiar dacă recunosc că sunt arii pe care nu le stăpânesc deplin”, spune Peter Barta, directorul executiv al Fundaţiei Post-Privatizare, care derulează în România un program de mentoring pentru manageri, susţinut de profesori din cadrul MIT.
La proiectul pilot, început anul trecut, au participat 40 de manageri, care au plătit 1.500 de euro pentru a-şi dezvolta competenţele. Pentru următoarea sesiune, care va începe în luna ianuarie, Peter Barta estimează că se vor înscrie între 80 şi 100 de participanţi. Dacă lucrurile vor merge conform planului, tot de anul viitor este posibil ca la aceste cursuri să participe şi manageri din sud-estul Europei. Şi TEBA are aceleaşi planuri pentru perioada următoare. “Ne-am propus să oferim specializări jucătorilor din businessul românesc, dar, într-o etapă ulterioară, ţintim publicul din centrul şi estul Europei”, spune Ilie Drăgan.
Rămâne de văzut în ce măsură aceste cursuri vor fura terenul şcolilor de MBA, mai ales că au avantajul de a furniza setul de informaţii într-un timp mai scurt şi în schimbul unui preţ mai mic. Nici capitalul de imagine creat de atragerea în calitate de mentori a unor manageri şi profesori din afara ţării nu este de neglijat. “Toţi aceşti oameni învaţă, realmente, cum să-şi conducă afacerea de la oameni care au construit ceva, au trecut şi prin eşecuri şi apoi au cunoscut succesul, luând-o, din nou, de la capăt”, precizează Barta. El crede că varianta ideală ar fi ca fiecare manager care începe acest program să vină însoţit de alţi doi sau trei membri ai echipei sale, pentru ca apoi informaţiile să fie mai uşor internalizate şi transmise mai departe celorlalţi oameni din echipă.
“Clivajul între ceea ce se întâmplă în România, în general, şi ce se întâmplă în companiile din afară, în special în cele din Statele Unite ale Americii, este uriaş. Aşa că a fost foarte util să primesc informaţii de la oameni care vin de acolo şi care au lucrat pe acea piaţă”, spune Bogdan Tudor, directorul general al Class IT, companie care externalizează servicii de IT, şi unul dintre absolvenţii programului. Dincolo de acumularea acestor cunoştinţe şi de interacţiunea cu oameni care au condus companii mari din afara României, pentru participanţii la programele de mentoring importantă este şi oportunitatea de a socializa cu alţi manageri. Nu de puţine ori, aceste cursuri au fost baza încheierii unor parteneriate de afaceri. Interesant este şi faptul că, dacă la şcolile de MBA participă în special middle şi top manageri din companii multinaţionale, programele de instruire a managerilor se adresează în primul rând antreprenorilor.
Deşi marţi firma canadiană anunţase că problema a fost rezolvată, pentru unii utilizatori din România problemele au continuat să se manifeste. În acest context, Orange, Vodafone şi Cosmote au făcut gestul rar de a transmite un mesaj comun prin intermediul Asociaţiei Operatorilor Mobili din România (AOMR) – organizaţie în care cei trei operatori sunt membri. Mesajul comun? Echipele tehnice ale celor trei operatori nu au nicio vină pentru această situaţie şi nici nu pot face nimic câtă vreme problema este în “inima” reţelei centrale a Blackberry. “Printre utilizatorii de BlackBerry afectaţi sunt şi cei ai reţelelor de telefonie mobilă din România. RIM a anunţat că sistemul de rezervă nu a funcţionat corespunzător în momentul apariţiei defecţiunii. Compania canadiană lucrează pentru remedierea situaţiei în cel mai scurt timp posibil”, potrivit comunicatului AOMR.
Fotografia atrage atenţia asupra faptului că un copil moare de foame la fiecare secundă, iar un share pe Facebook poate ajuta un copil din Africa să trăiască, scrie Mediafax.