BusinessMagazin

Blog

  • A început cearta pe bugetul din 2012: ce propune PDL, ce propune USL

    Pensiile şi salariile vor fi îngheţate cel puţin în prima jumătate a anului, contribuţia la pilonul II de pensii va creşte de la 3% la 3,5%, nu va fi modificat sistemul de taxe şi impozite şi vor fi concediaţi un număr neprecizat de bugetari, ca o condiţie spre a le putea fi mărite salariile celor rămaşi. După o sugestie a fostului ministru al muncii, Sebastian Lăzăroiu, ar trebui daţi afară circa 300.000 de salariaţi ai statului, cu mult mai mulţi decât a restructurat Guvernul din 2008 încoace, pentru a putea fi mărite salariile bugetarilor rămaşi. Preşedintele Traian Băsescu a spus însă doar că va rămâne în vigoare reglementarea după care la şapte oameni care pleacă din sistem se poate angaja unul singur. Până acum, în virtutea acesteia, numărul de salariaţi la stat s-a redus lunar cu circa 5.000-8.000.

    Cât priveşte calendarul privatizărilor şi al restructurărilor de companii, rămâne de aşteptat decizia FMI, a cărei vizită la Bucureşti se încheie la 7 noiembrie. Într-un interviu pentru TVR, preşedintele Traian Băsescu a dat însă de înţeles că activele statului nu vor fi vândute la orice preţ – cu alte cuvinte, privatizarea nu e un obiectiv în sine, iar statul va prefera să aştepte, aşa cum a făcut în cazul ofertei publice de la Petrom din vară, decât să vândă în pierdere.

    După diverse discuţii despre boicotarea lucrărilor Parlamentului, USL a prins prilejul să se afirme, ameninţând prin vocea lui Victor Ponta că va bloca bugetul pe 2012 în Parlament dacă puterea nu acceptă lista de condiţii puse de PSD şi PNL.

    Între condiţiile expuse de Ponta se numără reducerea CAS cu 3%, revenirea în câţiva ani la TVA de 19%, indexarea după lege a pensiilor cu rata inflaţiei, susţinerea agricultorilor prin reţinerea a numai 9% din TVA, reducerea la jumătate a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, suspendarea programului de investiţii ale MDRT şi anularea majorării cu 0,5% a contribuţiei la pilonul II de pensii. Ponta susţine că măsurile propuse de USL ar aduce la buget echivalentul a 5% din PIB. Ministrul de Interne, Traian Igaş, spune însă că propunerile “iresponsabilului” lider PSD de amendare a bugetului de stat pe 2012 ar determina un dezastru economic, îndatorând România cu miliarde de euro.

  • I-a luat iarna prin surprindere: prima zăpadă lasă fără curent electric 2,7 milioane de americani (VIDEO)

    Peste 650.000 de locuinţe si instituţii din Massachusetts (incluzând biroul guvernatorului Chris Christie), 200.000 din New Hampshire, peste 750.000 din Connecticut, peste 617.000 din New Jersey, peste 423.000 din Pennsylvania, mai mult de 29.000 din Maryland şi mai mult de 70.000 din zona New York nu au la această oră curent electric, relatează AP, citând autorităţile locale.

    Trei oameni au murit, din cauze legate de condiţiile meteo – un bărbat din Pennsylvania peste a cărui casă a căzut un copac din cauza viscolului, o altă persoană din cauza unui accident de maşină în Connecticut, iar o alta în Massachusetts, fiindcă nu a ţinut cont de barajele instalate de poliţie în zonele cu cabluri de electricitate doborâte de furtună. Traficul aerian a fost perturbat, iar autorităţile au declarat stare de urgenţă în statele New Jersey, Connecticut, Massachusetts şi o parte din New York.

    Guvernatorul de Connecticut, Dannel Malloy, a declarat că localnicii ar putea rămâne fără electricitate timp de o săptămână, numărul celor aflaţi în această situaţie fiind mai mare decât în perioada uraganului Irene. “Dacă nu aveţi curent, e posibil să rămâneţi în această situaţie pe o perioadă mai îndelungată”, a spus Malloy.

    Ninsoarea viscolită a depus un strat de 70 cm de zăpadă în Massachusetts, unde intensitatea furtunii a fost cea mai mare. PSE&G, cea mai mare companie de furnizare a gazului şi a electricităţii din New Jersey, şi-a avertizat clienţii să se pregătească pentru pene de curent prelungite şi a comunicat că până miercuri nu se întrevede reluarea furnizării.

    Singurii care s-au bucurat de iarna prematură au fost schiorii: două staţiuni de schi din Vermont, Killington şi Mount Snow, precum şi staţiunea Sunday River din Maine, au deschis sezonul de schi. Casa Albă şi-a întrerupt petrecerea de Halloween, iar preşedintele Barack Obama a încercat să-i consoleze pe copiii înfofoliţi care au venit să-l colinde cu această ocazie şi să capete prăjiturele, bomboane şi fructe uscate, scrie The New York Times. “Ştiu că e frig aici; sunteţi în regulă? Nu e din cale-afară de plăcut pe aici”, le-a spus preşedintele.

  • Ce ii nemultumeste pe romani: calitatea cosmeticelor, a bauturilor alcoolice si furnizorii de petrol si gaze

    In schimb, serviciile care se claseaza pe un loc mai bun in clasament, comparativ cu media UE, sunt telefonia mobila si serviciile de furnizare internet, precum si electrocasnicele de dimensiuni mari, produsele electronice si produsele IT.

    De asemenea, in comparatie cu anul trecut, ocupa un loc mai bun din perspectiva consumatorilor romani asigurarile pentru vehicule, pachetele turistice pentru vacanta si serviciile de transport local. Dintre produse, se claseaza pe un loc mai bun decat anul trecut bauturile nealcoolice.

    Comisia Europeana a publicat rezultatele Scoreboard – tabloul de bord al pietelor de consum, editia a VI-a, un studiu care are ca scop furnizarea de informatii cu privire la modul in care functioneaza piata, din perspectiva consumatorilor. A fost analizat pe baza de sondaje nivelul satisfactiei consumatorilor fata de produsele si serviciile achizitionate in 2011, pe 51 de domenii de piata, impartite in produse si servicii care insumeaza mai mult de 60% din bugetul unei gospodarii.

    La nivel european, ca si in 2010, si in 2011 piata serviciilor continua sa fie mai putin performanta decat piata produselor. Toate serviciile financiare (de exemplu creditele) si utilitatile (de exemplu electricitatea) au obtinut un scor sub medie. Dintre servicii, se claseaza pe ultimele locuri din punctul de vedere al consumatorilor serviciile financiare, investitiile (inclusiv pensiile si titlurile de valoare), creditele ipotecare si serviciile imobiliare.

    Dintre produse, se claseaza pe ultimele locuri din punctul de vedere al consumatorilor europeni autoturismele second-hand, ca si in 2010, si carburantii.

    Piata de electricitate si cea de combustibili s-au degradat cel mai mult in 2011 comparativ cu 2010, fapt care poate reflecta atitudinea consumatorilor fata de tarifele practicate de furnizori. In ceea ce priveste schimbarea furnizorului (switching), pe piata de electricitate, a creditelor ipotecare si a investitiilor, consumatorii au considerat ca este mai dificil fata de alte piete sa schimbe furnizorul.

    Comisia Europeana monitorizeaza pietele de consum din statele membre ale Uniunii Europene pentru a identifica domeniile care nu ofera rezultatele economice si sociale asteptate de consumatori si pentru a analiza progresele inregistrate in ceea ce priveste integrarea pietei interne. Deoarece consumul reprezinta 56% din PIB-ul UE, imbunatatirea conditiilor de pe piata si a satisfactiei consumatorilor ar putea conduce la cresterea competitiei pe piata si la inovatie, ceea ce ar determina crestere economica.

    Studiul Scoreboard VI a avut in vedere increderea si satisfactia consumatorilor fata de bunurile achizitionate, posibilitatea de a schimba furnizorul de servicii, usurinta de a compara ofertele de pe piata, problemele cu care s-au confruntat consumatorii pe piata, preturile practicate de comercianti.

  • Cei mai ingenioşi stâlpi de înaltă tensiune din lume (GALERIE FOTO)

    Un birou de arhitectură şi design industrial danez, Bystrup Arkitekter og Designere, a câştigat recent un concurs organizat de către Departamentul pentru Energie şi Schimbări Climatice al Marii Britanii, transportatorul de electricitate al ţării şi Institutul Regal al Arhitecţilor Britanici.

    Concursul a atras o varietate de propuneri din partea unor designeri şi case de arhitectură din Marea Britanie şi din alte ţări. Unii dintre stâlpii imaginaţi de concurenţi vor să semene cu nişte monumente de artă abstractă în aer liber, alţii închipuie perechi de bărbaţi şi femei, alţii seamănă cu nişte pomi de Crăciun, în timp ce alţii invadează peisajul într-un mod încă şi mai agresiv decât stâlpii obişnuiţi din zilele noastre.

    Cei mai ingenioşi stâlpi de înaltă tensiune din lume (GALERIE FOTO)

    Una dintre variantele propuse de danezii câştigatori de la Bystrup este un stâlp cu aparenţă transparentă în formă de T, a cărui siluetă aminteşte de turbinele eoliene, în timp ce o alta este pur şi simplu un panou cu oglinzi, menit să se confunde cât mai mult cu peisajul din jur. Avantajele noilor stâlpi, faţă de cei utilizaţi în prezent, ce seamănă cu nişte turnuri şi al căror design datează din anii douăzeci, sunt simplitatea şi faptul că pot fi construiţi cu o înălţime mai mică decât a stâlpilor actuali (32 de metri faţă de 55), ceea ce le permite să se încadreze mai bine în peisaj.

  • CARICATURA ZILEI

    Remarca lui Jalil intervine în contextul în care ţările europene cu o creştere necontrolată a datoriei externe se confruntă cu o creştere a dobânzilor cerute de investitori. Preşedintele Traian Băsescu a acuzat recent statele din zona euro că indecizia lor în rezolvarea problemei datoriilor afectează şi ţări disciplinate fiscal ca România, presată de băncile străine să ofere dobânzi tot mai mari pentru finanţarea deficitului bugetar.

    Caricatură de Dan Dumitrescu “Uxi” ©

  • Mihai Tănăsescu: Ce se întâmplă dacă România nu face ceea ce îi cere FMI

    Oficialii FMI consideră că numirea managerilor privaţi la companiile de stat este o măsură insuficientă şi vor cere autorităţilor române să modifice legislaţia astfel încât managerii să aibă şi puterea de a decide acţiuni strategice. În plus, FMI insistă ca Guvernul să cedeze controlul la mai multe companii de stat, în special din transporturi şi energie, considerând că investitorii sunt mai degrabă interesaţi de pachete majoritare decât de preluarea unor participaţii minoritare.

    Întrebat dacă neîndeplinirea angajamentelor ar putea pune în pericol acordul FMI, Tănăsescu a arătat însă că în cazul unui astfel de scenariu, impactul negativ ar fi mai degrabă în planul imaginii României. “Vedeţi, este un acord de tip precaut, nu este un acord care necesită neapărat tragerea banilor necesari. Dar mai important decât banul în momentul de faţă este imaginea, este modul în care o ţară se prezintă în faţa directorilor executiv şi modul în care programul este pus în valoare”, a arătat Tănăsescu.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Cota unică de impozit, acum şi în SUA

    Magnatul media Steve Forbes, care a insistat pe cota unică şi în propriile sale campanii pentru nominalizare la candidatura republicană, din 1996 şi 2000, s-a raliat cu toate forţele variantei lui Rick Perry, numind-o “cel mai interesant plan de la Reagan încoace”.

    Herman Cain, fostul CEO al companiei Godfather’s Pizza, a propus un impozit unic pe venit de 9%, o taxă unică de 9% pe vânzările pe piaţa internă şi un impozit unic de 9% pe profitul companiilor. Reforma lui fiscală ar însemna o reducere masivă de impozite pentru americanii cu venituri mari, adică exact opusul a ceea ce vor democraţii.

    Atât Cain, cât şi Perry au promis însă măsuri de protejare a familiilor cu venituri mici, care ar plăti sume mai mari la fisc în varianta cotei unice; coroborat cu faptul că americanii bogaţi sunt din start avantajaţi de o cotă unică, povara fiscală cea mai mare ar cădea tot pe clasa medie, lucru neconvenabil pentru o categorie importantă a electoratului vizat de republicani.

  • Străinii din istoria românilor

    Monarhi, principi, şefi de state şi de guverne, comandanţi militari, diplomaţi, secretari particulari de domni etc. Veniţi să cucerească şi să supună, să impună sau să negocieze, să slujească sau să instruiască, ei au marcat direct, în bine sau în rău, istoria acestor meleaguri.

    Dicţionarul “Personalităţi străine în istoria românilor” se constituie într-o adevărată punte către cei din afară, oferind tabloul persoanelor marcante, dintr-o ţară sau alta, care au fost într-o relaţie cu românii sau spaţiul românesc. Indirect, el este şi un mijloc de cunoaştere a măsurii în care personalităţile străine au contribuit la desfăşurarea istoriei noastre naţionale. Când şi cum au influenţat oficialii străini destinul istoric al românilor şi al strămoşilor lor, din Antichitate până la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, aflăm din cele 250 de articole care, într-un prim segment, înfăţişează datele biografice ale personalităţilor respective, şi apoi detaliază acţiunile lor concrete în contact cu românii.

    Criteriul de selecţie l-a constituit prezenţa nemijlocită pe sol românesc, fie ea şi episodică, a tuturor personajelor incluse în dicţionar şi implicarea lor directă în deciziile politice, militare sau diplomatice ale acestui spaţiu.

    Unii s-au acoperit de glorie sau de ruşine în confruntările respective. Diplomaţii marilor puteri au reprezentat uneltele prin care acestea şi-au impus interesele în spaţiul românesc. Unii s-au ataşat de aceste locuri şi de firea ospitalieră a românilor, alţii au pus în practică cu detaşare, sau exces de zel, în anumite situaţii, sugestiile sau ordinele primite de la superiorii lor.

    O carte care poate fi consultată ca un dicţionar, în funcţie de interesul punctual faţă de o personalitate sau alta, dar care, în acelaşi timp, poate fi citită ca o naraţiune caleidoscopică, plină de aventuri şi palpitante răsturnări de situaţie.

    Ioan Stănel (coordonator), “Personalităţi străine în istoria românilor. Dicţionar biografic”, Editura Meronia, 2011

  • Unde găsim marfă de lux la second-hand

    Colecţiile semnate de nume importante nu sunt în sine ceva ieşit din comun, existând unele permanente pentru diverse reţele de magazine. Cele care atrag însă atenţia publicului şi sunt intens discutate şi promovate online prin intermediul reţelelor sociale online sunt colecţiile unicat: prima de acest fel care a devenit un adevărat eveniment a fost aceea realizată de Karl Lagerfeld pentru H&M în 2004, scrie The New York Times.

    Atunci când într-o reţea de magazine apare o asemenea colecţie, lumea se înghesuie să cumpere articolele care o compun, iar unii fac achiziţia cu scopul de a revinde ulterior, dar nu mai ieftin, ci la preţuri mai mari. Întreprinzătorii de acest fel optează, de regulă, pentru comercializarea online prin eBay sau prin Craiglist.

    Preţurile pot fi cu 100 sau 200 de dolari mai mari decât cele la care s-au putut cumpăra produsele din magazin, în cazul unor vânzători, în timp ce alţii reuşesc să vândă cu un adaos de 25 până la 400 la sută din preţul iniţial. O geantă Mulberry, spre exemplu, creată pentru lanţul Target s-a vândut cu 219 dolari, faţă de 49 de dolari cât costase iniţial, în timp ce o bicicletă Missoni realizată pentru aceeaşi reţea de magazine s-a vândut pentru aproape 1.300 de dolari, faţă de 399,99 iniţial.

    Clienţi foarte buni pentru asemenea produse sunt, după explică vânzătorii, sunt cei din Europa sau Asia unde nu există reţelele de magazine pentru care s-au creat respectivele articole, dar chiar şi americani, îndemnaţi la achiziţie de toate cunoştinţele lor pe Twitter sau Facebook care susţin că un articol sau altul merită neapărat să fie cumpărat.

  • Cele două învăţături ale lui Mugur Isărescu pentru guvernanţi

    România are de acţionat în două planuri, spune Isărescu. În primul rând, România are nevoie să atragă capital şi investiţii. “E de analizat aici partea de politici fiscale în raport cu investitorii străini şi nivelul salariilor comparativ cu alte destinaţii investiţionale, dar nu sunt de neglijat nici unele dezavantaje competitive, precum infrastructura insuficientă sau percepţiile externe referitoare la birocraţie şi corupţie.”

    Potrivit Raportului Competitivităţii Globale pe 2011-2012 elaborat de Centrul pentru Competitivitate Globală si Performanţă al World Economic Forum, competitivitatea unei ţări este dată de setul de instituţii, politici si factori care determină nivelul productivităţii acesteia. Din această perspectivă, raportul arată că Elveţia îsi păstrează titlul de cea mai competitivă ţară din lume, graţie continuării unei puternice performanţe în afara ţării, iar Nordul şi Vestul Europei domină în top 10 (cu Suedia, Finlanda, Germania, Olanda, Danemarca şi Marea Britanie).

    Estonia şi Cehia rămân cele mai competitive ţări din Europa de Est, clasându-se pe locurile 33, respectiv 38, în timp ce România se plasează după Bulgaria (74), ocupând locul al 77-lea. Indicatorul la care România stă cel mai bine este mărimea pieţei, următoarele fiind educaţia superioară şi trainingul (locul 55) si uşurinţa în însuşirea tehnologiei (60). Cel mai prost stăm la gradul de sofisticare a afacerilor (102), instituţii (99), eficienţa pieţei de bunuri (96), inovaţie şi infrastructură (locul 95 în ambele cazuri).

    “Dacă ne uităm, de pildă, la Estonia, vedem că se plasează pe o poziţie mai slabă acolo unde stăm noi cel mai bine, adică la mărimea pieţei, în timp ce, în materie de sofisticare a afacerilor şi a inovaţiei, Estonia este cu zeci de locuri mai sus în top”, remarcă guvernatorul.

    În al doilea rând, România are nevoie de exporturi de bunuri şi servicii, mai ales în condiţiile în care criza economică accentuează competiţia globală, consideră Isărescu. “Cum ne situăm la acest capitol, pe plan european sau global? Sigur, vor spune probabil exportatorii, cursul de schimb este un factor important care influenţează competitivitatea exporturilor românesti, atât direct, cât si indirect. Dar cântăreşte acest factor mai mult decât calitatea produselor sau a serviciilor, lipsa caracterului inovator al afacerilor sau birocraţia?”

    Este timpul ca toate eforturile să se orienteze înspre creşterea competitivităţii, coroborată cu creşterea economisirii, investiţii în creştere economică şi nu în consum, apreciază Isărescu: în timp, aceste economii se vor duce nu în consum, ci în investiţii, iar apoi, odată cu creşterea economică, va apărea posibilitatea unei creşteri pe baze sănătoase a consumului. “Nu există decât o singură soluţie: să avem o strategie de dezvoltare, o perspectivă, o viziune – cu deficite rezonabile, sustenabile, care să poată fi finanţabile, să fie acoperite cu intrări de capital autonome sau mai puţin autonome – să asigurăm o creştere economică de durată, cu cât mai puţine suişuri si coborâşuri – o creştere care să ne dea posibilitatea să economism mai mult, fără să consumăm mai puţin.”

    În lumina acestei realităţi, “cred cu tărie că problema competitivităţii este vitală de acum înainte pentru viitorul pe termen mediu şi lung al României, dar şi al Europei. Esenţială este maniera în care fiecare va reusi să-şi găsească locul într-o piaţă funcţională, globală”, a conchis guvernatorul.