BusinessMagazin

Blog

  • Repere in 2005

    Repere in 2005

    • FINANTARE: Cota detinuta de leasing s-a mentinut la peste 60% in cazul masinilor de import, insa a crescut foarte mult ponderea achizitiilor de masini prin credit.
    • STRUCTURA: Au crescut foarte mult, pana la dublare, vanzarile marcilor bine pozitionate in segmentul masinilor de volum (Renault, Skoda sau Chevrolet).
    • VALOARE: Chiar daca numarul de masini noi vandute a crescut spre 50%, din punct de vedere valoric, cresterea pietei a fost mai mica, deoarece s-au vandut mai multe masini ieftine. 

    De urmarit In 2006

    • PROFITABILITATE: Scaderea in ansamblu a preturilor pentru masini ca urmare a promotiilor permanente se va simti in scaderea ratelor de rentabilitate ale dealerilor, care ar putea fi compensate de dezvoltarea activitatii de service.
    • SECOND-HAND: Intrarea pe piata a dealerilor de masini de ocazie si dezvoltarea unor astfel de divizii in cadrul importatorilor va dinamiza piata de automobile second-hand.
    • INVESTITII: Vanzarea de masini va trebui tot mai mult dublata de oferirea de servicii post-vanzare, ceea ce va determina dealerii auto sa investeasca tot mai multi bani in complexuri auto.

  • Alternative pentru miscat masina

    Preturile ridicate ale titeiului si resursele limitate le-au infipt cutitul in os producatorilor de automobile, care au inceput sa puna la cale nenumarate experimente avand la baza combustibili alternativi, scrie revista Budapest Business Journal.

    Desi biodieselul si bioetanolul – produsi din ulei extras din plante – se folosesc deja pe scara larga in tarile din Vest, in Ungaria legea impozitelor prevede tratarea si taxarea acestora ca derivati din uleiuri minerale, ceea ce creste pretul lor nejustificat de mult.

    Astfel, desi biodieselul este, de obicei, mai ieftin in Vest decat motorina, in Ungaria ramane extrem de scump, cam la acelasi pret cu motorina. Potrivit ultimei hotarari a Biroului pentru Taxe si Impozite Vamale (VPOP), orice substanta folosita drept aditiv sau combustibil pentru motoarele cu combustie interna trebuie tratata.

    Drept rezultat, taxele cumulate urca pretul biodieselului peste cel al motorinei.In consecinta, daca un client isi alimenteaza automobilul cu ulei vegetal cumparat de la un magazin obisnuit, s-ar putea trezi cu o amenda de mii de forinti, fiind acuzat de evaziune fiscala, avertizeaza Budapest Business Journal.

    Intre timp, producatorii de automobile continua experimentele cu combustibili alternativi, printre care gazele naturale comprimate (CNG) si gazele petroliere lichefiate (LPG). Potrivit expertilor din industrie, cele mai cautate optiuni pe termen scurt vor fi cele care necesita cele mai mici modificari ale motorului.

  • Reforme In Rusia

    Liberalizarea sectorului energetic i-ar putea aduce Rusiei in 2006 nu mai putin de cinci miliarde de dolari, scrie revista Moscow Times.

    Continuand reformele din sectorul energetic rusesc, care se vor finaliza in 2008, guvernul planuieste vanzarea de actiuni in incercarea de a atrage investitii in infrastructura existenta si in constructia unor noi capacitati de producere a energiei. Sistemul Energetic Unit, compania care detine monopolul asupra sectorului energetic in Rusia, isi va inceta existenta in momentul incheierii reformelor (in prezent Sistemul Energetic Unit asigura 70% din necesarul de electricitate al tarii).

    Anticipand procesul de restructurare al sectorului energetic (intarziat, deja, cu doi ani) Sistemul Energetic Unit  a inceput separarea activitatilor de productie de cele de distributie si vanzari, pentru a facilita aparitia competitiei pe piata si pentru a atrage banii investitorilor in infrastructura invechita a tarii.

    In urma reformelor guvernamentale vor fi create sase companii producatoare de electricitate pentru vanzare en-gros si 14 companii teritoriale. Vanzarea unui pachet de 25% din patru companii de electricitate ar genera doua miliarde de dolari, e de parere Andrei Zubkov, vicepresedinte al bancii de investitii Trust.

    „Daca vom strange 500 de milioane de dolari, va fi suficient pentru achizitionarea unei statii electrice de 1.000 de megawati, care va putea servi un oras de un milion de persiane, sau o zecime din populatia Moscovei“, a adaugat Andrei Zubkov.

  • AGRICULTURA: IROZII GAINILOR

    Greu de ales evenimentul anului agricol 2005, in conditiile in care am avut de-a face cu inundatii care au generat pagube importante sau cu o imprevizibila epidemie de gripa aviara, care i-a transformat pe romani in „Irozi ai gainilor“.

    Dar cum tonul unui material de sinteza trebuie sa fie optimist, sa convenim ca evenimentul anului a fost venirea pe lume a vitelusei Europa, nasita de ministrul Gheorghe Flutur. Evenimentul s-a petrecut la inceputul lunii noiembrie, cu ocazia manifestarii Indagra, targul national al agricultorilor, si a fost, in opinia ministrului, un semn de bun augur pentru programul Fermierul, lansat tot atunci. Pentru o imagine completa, mai trebuie pomenite si numele parintilor, Naiv si Suraia, precum si nedumerirea ministrului agriculturii in ceea ce priveste numele tatalui – „boul este mai degraba consecvent decat naiv“.

    Consecvente, autoritatile promit, periodic, sa indrepte deficientele fundamentale ale agriculturii romanesti, iar pomenitul program Fermierul ar trebui sa furnizeze fermierilor circa 200 de milioane de euro, bani ce ar urma sa pregateasca si sa „netezeasca“ integrarea agriculturii romanesti in Uniunea europeana. Prin respectivul program, agricultorii pot asigura cofinantarea de 50% necesara pentru proiecte SAPARD. Raportul Comisiei Europene semnala in acest an, la capitolul Agricultura, o serie de puncte slabe, legate de constituirea agentiilor de plati si de sistemul integrat de administratie si control, precum si ale sistemului de control veterinar pe piata interna si privind aplicarea standardelor UE in domeniul sanatatii publice in sectorul veterinar.

    Sectorul veterinar romanesc a traversat in a doua parte a anului o situatie de criza, dupa depisatarea, in Delta Dunarii a virusului gripei aviare. Identificarea in Romania a virusului H5N1 a generat o reducere a consumului de carne de pasare cu 10-15 procente in perioada imediat urmatoare depistarii infectiei, iar autoritatile au cheltuit cateva sute de mii de dolari pentru despagubirea celor carora le-au fost omorate pasarile din curte. Cele mai mari temeri sunt iscate in prezent de raspandirea tot mai mare a virusului, purtat de pasarile migratoare si de pericolul unei pandemii la nivel mondial, in cazul in care acesta va suferi mutatii care sa-l faca mult mai periculos pentru oameni. Banca Mondiala estima, la inceputul lunii noiembrie, ca o pandemie de gripa aviara ar costa statele industrializate 550 de miliarde de dolari.

    O alta problema majora cu care s-a confruntat agricultura romaneasca in 2005 au fost inundatiile, in urma carora s-au inregistrat pagube de peste 270 de milioane de euro. Cele sase valuri de inundatii, care au inghitit pe rand toate zonele Romaniei, au afectat peste 600.000 de hectare de culturi agricole, din care 140.000 de hectare au avut culturi distruse in totalitate. La grau, Ministerul Agriculturii a anuntat o productie de 7,2 milioane de tone, in usoara scadere fata de cele 7,4 milioane de tone recoltate anul trecut. Daca productia nu a scazut foarte mult, calitatea graului a avut de suferit, tot din cauza inundatiilor, estimarile oficiale indicand compromiterea a peste o treime din recolta, grau care ar putea fi folosit numai pentru furajarea animalelor. In aceasta situatie procesatorii romani vor fi nevoiti sa recurga la importuri, probabil incepand cu al doilea trimestru al anului viitor.

  • Repere in 2005

    Repere in 2005

    PIATA: Piata constructiilor a inregistrat in acest an o crestere de 7-8%, sub estimarea de la inceputul anului, de aproximativ 10%, potrivit Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii (ARACO). Organizatia evalueaza piata romaneasca a constructiilor la circa sase miliarde de euro.

    CARTEL: Consiliul Concurentei a terminat in acest an analiza asupra preturilor la ciment pe piata romaneasca, sanctionand cei trei mari producatori cu amenzi in valoare totala de 27 mil. euro. Holcim, Lafarge si Carpatcement au negat ca ar fi constituit un cartel pentru fixarea preturilor, dar au platit amenzile.

    PRETURI: In acest an, preturile lucrarilor de constructii au crescut, pe fondul scumpirii materialelor, precum otelul sau cimentul, dar si a utilitatilor. 

    De urmarit in 2006

    PIATA: Conducerea ARACO estimeaza pentru anul viitor o crestere a pietei de peste 10%, mizand pe depasirea obstacolelor din acest an, cum ar fi lipsa finantarii proiectelor sau accesul limitat la fondurile comunitare.

    PROIECTE: Pentru anul viitor se anunta importante finantari externe (circa 1,4 mld. euro, potrivit MTCT). Ministerul a anuntat ca  prioritatea zero o constituie coridorul IV pan-european, care traverseaza tara noastra de la est la vest, pe traseul Constanta-Bucuresti-Pitesti-Sibiu-Oradea-Deva-Arad-Nadlac.

    PRETURI: Preturile materialelor de constructii vor creste si in 2006 cu aproximativ 10-15%, considera reprezentantii ARACO.

  • PIATA AUTO: IN VITEZA A CINCEA

    Pentru piata auto, 2005 a fost ceea ce anul 2003 a fost pentru electronice si electrocasnice: un an cum n-a mai fost altul. Un an-record, in care dealerii si-au rectificat de mai multe ori, in crestere, estimarile, pe o piata a carei expansiune are la temelie dezvoltarea sistemelor de finantare.

    In Europa Occidentala si in Statele Unite eforturile dealerilor au acum un singur scop: mentinerea vanzarilor. In Romania insa, dealerii se misca pe o piata care traverseaza cea mai fasta perioada din intreaga sa istorie. Ce inseamna asta, in cifre? Inseamna, dupa primele zece luni ale lui 2005, o crestere de aproape 50% a vanzarilor la autoturismele noi fata de anul precedent – adica peste 212.000 de unitati – in conditiile in care in industrie se estima, la inceputul anului, o crestere anuala de doar 15% fata de 2004.

    Astfel ca in primele noua luni din 2005 s-au vandut circa 188.000 de masini noi, depasindu-se pragul de vanzari realizat in cele 12 luni ale lui 2004, cel mai bun an al pietei auto din Romania de pana acum.

    CATEVA ARGUMENTE. Cum se explica o astfel de explozie, in conditiile in care cu doar un an in urma vanzarile de masini noi inregistrasera cel mai mare ritm de crestere de dupa 1990, de peste 30%?

    Companiile vorbesc de un set de factori care au actionat concertat, stimuland atat productia de automobile, cat si vanzarile interne. Un prim factor ar fi devalorizarea constanta si accentuata a euro. Un altul – promotiile permanente. Combinati, cei doi factori au dus la scaderea preturilor, care a inviorat vanzarile. Un alt factor care a stimulat piata auto a fost o masura fiscala: introducerea cotei unice de impozitare a generat – sau cel putin a lasat impresia ca va genera – bani in plus in buzunarele oamenilor; in plus, scaderea dobanzilor bancare a facut ca ratele sa fie mai mici, deci mai accesibile. Ar mai fi un motiv: dealerii auto au avut bugete de publicitate mai mari si au facut investitii consistente in showroom-uri, ceea ce le-a adus vanzari mai mari si in orasele mai mici, pe care le-au putut deservi in 2005 cu mai multa atentie.

    Si pe langa toate astea, cireasa de pe tort: au intrat in vigoare masurile de stimulare a parcului auto, asa-numita „prima de casare“, care i-a convins pe multi romani sa scape de masinile vechi si sa-si ia masini noi: o masura fara precedent in Romania, dar destul de frecvent aplicata in Europa Occidentala, care a determinat o crestere a vanzarilor in special pentru Dacia, dar si pentru variantele mai ieftine de echipare ale Skoda sau Renault.


    CRESTERI PE LINIE. Companiile auto si-au modificat de mai multe ori obiectivele de vanzari anul acesta – au facut-o atat producatorul local Dacia, cat si distribuitorii de autoturisme de import precum Renault, Skoda sau Volkswagen.

    Renault Romania, de exemplu, importator pentru piata locala al marcilor Renault si Nissan, estima la inceputul anului ca va vinde 15.000 de unitati. Targetul s-a modificat de cateva ori, ultima cifra anuntata de Nicolas Ianculescu, directorul general al companiei fiind de 26.000 de unitati (24.000 de Renault si 2.000 de Nissan), cu o valoare de aproximativ 300 de milioane de euro.

    La fel s-a intamplat si la Porsche Romania, cea mai mare companie de pe piata romaneasca. Brent Valmar, directorul general al companiei, anticipa vanzari de 20.000 de automobile pentru 2005, in crestere cu 10% fata de anul precedent. Insa ceea ce s-a intamplat pe parcursul anului l-a determinat pe Valmar sa ridice treptat obiectivul de vanzari pana la 30.000 de unitati, valoare pe care de altfel Porsche a atins-o anul acesta. Ritmul de crestere al numarului de masini vandute, de 50%, se regaseste insa intr-o masura mai mica in cifra de afaceri, programata pentru acest an la 380 de milioane de euro.

    Explicatia ar fi, potrivit oficialilor companiei, ca vanzarile au crescut in principal la gama de autoturisme ieftine si intr-o masura mai mica la cele scumpe. Si in cazul Automobile Bavaria, importatorul grupului BMW pe piata locala, a fost nevoie de modificari ale obiectivelor: daca la inceputul anului compania estima vanzari de 1.200-1.300 de bucati si o cifra de afaceri de 120 de milioane de euro, in toamna directorul general Michael Schmidt a anuntat un nou obiectiv – 1.400 de masini si o cifra de afaceri de 130 de milioane de euro.

    Compania a inregistrat mai multe comenzi si pentru modelul de lux Rolls-Royce Phantom, un astfel de automobil fiind deja livrat omului de afaceri Ioan Niculaie, iar altul ajungand la un alt proprietar pana la sfarsitul lui 2005. TiriacAuto, divizia de profil a grupului de firme detinut de omul de afaceri Ion Tiriac, si-a ridicat la randul sau obiectivele de vanzari pe parcursul anului. Dupa 320 de milioane de euro anul trecut, TiriacAuto, care coordoneaza activitatea a cinci importatori de autovehicule, a anuntat pentru acest an afaceri de 430 de milioane de euro, pentru ca ulterior grupul (reprezentant al marcilor Mercedes-Benz, Smart, Chrysler, Mitsubishi, Ford, Mazda, Jeep, Jaguar, Land Rover si Hyundai) sa-si ridice obiectivul pentru acest an la peste 470 de milioane de euro.

    NU AVEM DESTULE LOGAN. Un caz aparte este, in 2005, producatorul local Automobile Dacia, care pentru prima data in ultimii ani nu a reusit sa produca automobile pe masura cererii. „Nu avem indeajuns de multe masini pentru a satisface cererea“, au declarat de mai multe ori, pe parcursul anului, reprezentantii Dacia. In primavara, conducerea Dacia a decis sa stopeze productia modelului Solenza pentru a se putea concentra asupra celui mai nou model, Logan, care a inregistrat vanzari cu mult peste asteptari pe toate pietele in care a fost lansat.

    Desi nu era programat pentru vanzare in tarile din Europa de Vest, Logan a intrat in 2005 pe cele mai mari piete europene, precum Germania, Franta sau Italia, stocurile alocate fiind repede epuizate. Explicatia e simpla: Logan a acoperit o nisa care pana acum le-a scapat producatorilor de automobile –  pensionarii vest-europeni, precum si categoriile de persoane cu venituri reduse. Pana la aparitia Logan, acestia se orientau spre automobile second-hand. In aceste conditii, Dacia va produce si vinde pana la finalul anului peste 175.000 de automobile, din care aproximativ o treime vor fi destinate exportului. Vanzarile vor permite companiei sa depaseasca pragul de un miliard de euro cifra de afaceri, urmand sa treaca si pe profit, pentru prima data de la venirea Renault ca actionar in urma cu cinci ani.

    EXCEPTIA DAEWOO. Nu la fel de bine au mers lucrurile pentru al doilea producator local. Confruntat cu un viitor incert, Daewoo Craiova a fost printre putinele companii care si-au redus in acest an vanzarile.

    Cu putin peste 18.000 de automobile vandute in primele zece luni, Daewoo a inregistrat un regres de peste 21% fata de anul precedent, fiind marca auto cu cea mai importanta scadere in acest an. Daewoo Motor detine 51% din actiunile Daewoo Automobile Romania. Diferenta de 49% din capitalul social apartine Automobile Craiova, societate la care statul controleaza 72,4% din actiuni. In 2002, o data cu preluarea unora dintre activele Daewoo Motor de catre General Motors, nou infiintata companie General Motors Daewoo Auto and Technology (GMDAT) a anuntat ca va continua sa livreze componente pentru fabrica de la Craiova timp de trei ani. Acordul urma sa se incheie in toamna acestui an, insa GMDAT l-a prelungit pana la inceputul anului viitor.

    Nici in prezent situatia Daewoo Craiova nu este clara, insa pana la finalul anului, spun autoritatile romane, producatorul local va reintra in proprietatea statului. Ulterior, afirma reprezentantii autoritatilor romane, producatorul de la Craiova va fi scos la vanzare, printre companiile interesate aflandu-se pana acum General Motors, Ford si Renault.

    SIAB DE 20 DE MILIOANE DE EURO. Anul 2005 a marcat o alta premiera pentru piata auto locala. La fel ca si la editia anterioara a SIAB, din 2003, pe lista participantilor nu a figurat TiriacAuto. Divizia de profil a grupului detinut de Ion Tiriac a decis sa isi organizeze propriul eveniment – Parcul TiriacAuto. SIAB 2005 a reprezentat o afacere mult mai buna atat pentru organizatori, cat si pentru participanti, fata de editia anterioara.

    Cu peste 230.000 de vizitatori, SIAB 2005 a generat o cifra de afaceri de peste 1,5 milioane de euro, din care aproximativ o treime a fost reprezentata de incasarile din bilete. Chiar daca rolul principal al oricarui salon auto este acela de informare, participantii au inregistrat la SIAB 2005 un numar cu mult mai mare de precontracte si de comenzi ferme decat la editia anterioara – 1.500-2.000 de automobile, cu o valoare de 20 de milioane de euro.

    Nu in ultimul rand, anul 2005 a marcat si intrarea pe piata locala a primului dealer regional de automobile de ocazie, AAA Auto. Compania, cel mai mare dealer de masini de ocazie din Cehia, detine incepand din acest an un show-room in zona de vest a Capitalei si urmeaza sa investeasca 20 de milioane de euro, in urmatorii ani, pentru extinderea retelei si a stocului de automobile importate sau cumparate de pe piata locala.  In paralel, dealerii de automobile noi si-au dezvoltat gama de servicii cu activitati de buy-back (automobilul uzat este primit de dealer, evaluat, iar valoarea este considerata avans pentru unul nou). Importurile de automobile second hand au crescut la randul lor puternic in acest an. Cu cele peste 50.000 de automobile second hand anticipate a fi importate in acest an piata auto va trece de 300.000 de unitati, Romania devenind a doua tara ca dimensiune din regiune, dupa Polonia, insa inaintea Bulgariei sau Ungariei.

  • Repere in 2005

    • Repere in 2005
      DEZECHILIBRU: Cererea de profesionisti a depasit cu mult oferta, fapt care a dus la cresterea spectaculoasa a salariilor celor mai solicitati dintre acestia.
      NOI ORIENTARI: Managerul de resurse umane e tot mai cautat si mai bine platit.
      FRANCIZE: 2005 a fost si anul francizelor de training. Totodata, a fost anul aliantelor romanesti intre companii si specialisti. 
    • De urmarit In 2006
      CRESTERI SALARIALE: Cresterile salariale in companii vor fi, in medie, de 10-20%, iar in unele profesii chiar de 40-50%, estimeaza specialistii
      PROVOCAREA ANULUI: Retinerea persoanelor-cheie va deveni cea mai mare problema a angajatorilor, cred analistii
      LINIA DE MIJLOC: „2006 va fi fara indoiala anul liniei de mijloc“, crede Marius Balasoiu de la BIA. „Cele mai multe firme vor investi in training pentru nivele primare de supervizare si pentru middle manageri.“

  • Acum au si ei falisii lor

    Pe masura ce marile lanturi de retail patrund in Europa Cetrala si de Est, intreprinzatorii independenti care comercializeaza produse alimentare incep sa dispara. Trendul, generalizat, este mai accentuat in Republica Ceha, preferata de investitori pentru climatul politic stabil si economia performanta, dar si in orasele cu infrastructura puternica si piata mare de desfacere.

    In urma unui studiu intreprins de Coface Intercredit, o organizatie de monitorizare a mediului de afaceri, reiese ca 17,8% din numarul total de falimente inregistrate in Cehia provin din sectorul de retail, cu aproape trei procente mai mult decat media de 15% din regiune.

    Potrivit unui alt studiu realizat de agentia de cercetare de piata Incoma Research, doar 13% dintre cehi isi fac cumparaturile alimentare in magazine independente. In tari ca Polonia sau Ungaria, procentele sunt de 28%, respectiv 49%.

    Retailerii de talie mare s-au raspandit in Cehia intr-un ritm care l-a depasit chiar si pe cel din vestul Europei, unde cresterea se realizeaza treptat, spune Petr Barák de la Coface.  Exista totusi si unele vesti bune pentru magazinele independente care au reusit sa supravietuiasca pana in prezent: piata se asaza.

    „Cel mai mare declin a fost in anii ‘90. Acum, tendinta s-a atenuat“, spune Zdenek Skála, cercetator pe retail la Incoma. Micii retaileri nu impartasesc optimismul lui Skála. „De ce ar veni oamenii sa cumpere in centru, cand au un supermarket aproape de casa?“, se intreaba Hana Musálková, proprietara unei bacanii din centrul Pragai.

  • REAL ESTATE: VALURI IN CONSTRUCTII

    Imaginea anului: presedintele Traian Basescu, premierul Calin Popescu-Tariceanu si ale lor cohorte de insotitori in vizita la Maracineni. Podul din localitatea buzoiana a fost fara indoiala cea mai mediatizata lucrare de constructii a lui 2005, depasind in „notorietate“ pana si autostrada Brasov-Bors. De fapt, intreaga piata a constructiilor a stat in acest an sub semnul inundatiilor.

    Daca in prima parte a anului, o parte din lucrari au fost intarziate de viituri, spre finalul lui 2005 accentul s-a pus pe lucrarile de refacere a infrastructurii inundate. Asta dupa ce anul a debutat cu incercarea de renegociere a contractelor pentru constructia de autostrazi si discutii despre prioritatile Romaniei in materie de infrastructura rutiera. In aprilie, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT) anunta anularea intelegerilor de parteneriat public-privat pentru constructia autostrazii Bucuresti-Brasov. Acelasi minister – dar in guvernarea anterioara – semnase in 2004 mai multe intelegeri cu companiile Strabag (vizand constructia tronsonului Bucuresti-Ploiesti), Vinci (pentru Comarnic-Predeal) si cu un consortiu israelian format din firmele Ashtrom si Roichman (portiunea Predeal-Brasov).

    In paralel se discuta pe tema oportunitatii constructiei autostrazii Brasov-Bors, incredintata companiei americane Bechtel fara licitatie, ceea ce a atras – la vremea respectiva – mania Comisiei Europene. Contractul cu Bechtel – in valoare de peste doua miliarde de euro – a fost renegociat pe parcursul anului, dar lucrarile au avansat in ritm de melc, intrucat statul nu a fost dispus sa plateasca.

    Cat despre autostrada Bucuresti-Brasov, de mai multe luni nu s-a mai auzit nimic. In schimb, in 2005 a mai fost inaugurat un nou tronson din Autostrada Soarelui (Bucuresti-Constanta), si cam atat. Ceea ce ii indreptateste oarecum pe liderii PSD sa afirme ca 2005 a fost un an ratat pentru constructia de autostrazi. Iar anul de intarziere ar putea sa ne coste foarte mult, dat fiind ca, potrivit secretarului de stat de la Ministerul Integrarii Europene Leonard Orban, dezvoltarea infrastructurii (feroviare si rutiere) in acord cu cerintele Uniunii Europene va presupune investitii de 7-8 miliarde de euro.

    La capitolul planuri de viitor, MTCT sta ceva mai bine, dat fiind ca a anuntat ca va elabora un proiect de dezvoltare pe perioada 2007-2013, care prevede, numai pe partea rutiera, modernizarea a 8.401 de kilometri de drumuri (54% din infrastructura rutiera), constructia a 1.263 de kilometri de autostrada, precum si reabilitarea sau construirea a 2.025 de poduri. Pe de alta parte, numai pentru anul viitor, ministerul incearca sa atraga finantari externe de 1,4 miliarde de euro pentru infrastructura.

    Daca din partea statului sunt intarzieri, companiile private au alimentat puternic in acest an activitatea firmelor de constructii. In special, investitiile imobiliare au fost insemnate in 2005. Mai multe proiecte au fost incepute in acest an, atat in Bucuresti, cat si in alte mari orase.

    Baneasa Investments, companie controlata de omul de afaceri Gabriel Popoviciu, si Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Bucuresti (USAMV), a demarat lucrarile la cel mai mare proiect imobiliar din Romania, in valoare de circa 1,2 miliarde de euro. Complexul Baneasa va cuprinde spatii comerciale, imobile de birouri, circa 3.000 de locuinte (atat apartamente, cat si vile), spatii de agrement pe un teren de 224 de hectare in nordul Bucurestiului – ce apartinea universitatii – si va fi finalizat in 2015, potrivit reprezentantilor firmei. Si daca tot vorbeam de intarzieri din partea statului, un alt proiect de mari dimensiuni – care presupune investitii de circa un miliard de euro – inca nu a fost inceput, desi este anuntat de mai mult de un an si jumatate. MTCT a lansat anul trecut proiectul unui complex multifunctional care ar urma sa fie construit in zona Unirii, pe un teren de 110.000 mp. Compania ungara TriGranit – care, potrivit reprezentantilor sai, are sprijinul grupului financiar american AIG, corporatiei canadiene TrizecHahn, BERD si al familiei Rothschild – a depus anul trecut singura oferta calificanta pentru proiectul Esplanada, propus de minister. Din cauza alegerilor, negocierile s-au amanat.

    Contractul de parteneriat public-privat nu a fost inca semnat, desi conducerea TriGranit anunta in primavara ca spera ca spre sfarsitul anului sa inceapa lucrarile. De altfel, la sfarsitul lunii octombrie, Peter Ramocsa, communications project manager al TriGranit, declara pentru BUSINESS Magazin ca negocierile decurg normal. „Ministerul este in proces de contractare a consultantilor si noi inca speram sa finalizam contractul pana la finele anului“, spunea reprezentantul firmei ungare.


    Un alt contract de parteneriat public-privat privind o constructie din Bucuresti, respectiv transformarea Casei Radio, inca nu a dat roade – desi este semnat din martie 2003. In acest caz, ministerul a inceput procedurile de reziliere a contractului, spunand ca investitorii nu au facut mai nimic si nici nu au adus dovezi ca au banii necesari – 150 de milioane de dolari. In schimb, constructiile de noi centre de afaceri, spatii industriale, complexuri comerciale au avut o evolutie buna in 2005.

    Dar interesul maxim a fost in acest an piata rezidentiala. Dupa evolutii foarte bune in ultimii ani, pe fondul dezvoltarii creditelor imobiliare si ipotecare, din ce in ce mai multi investitori s-au orientat catre constructia de locuinte. De asemenea, in 2005 se remarca si o schimbare a orientarii dezvoltatorilor rezidentiali. Daca pana acum accentul cadea pe locuinte adresate persoanelor cu venituri mari, tot mai multe proiecte anuntate se adreseaza clasei medii.

    Cu toate acestea, cererea de locuinte continua sa fie cu mult mai mare decat oferta. Iar din cate spun analistii, dezvoltarea unor noi proiecte imobiliare va fi tot mai dificila, din cauza scumpirii terenurilor. De altfel, piata terenurilor este singurul segment al pietei imobiliare autohtone in care preturile au mers intr-un singur sens in ultimul deceniu: in sus. Pretul terenurilor pentru constructii s-a triplat in ultimii trei ani, potrivit unui raport al Institutului de Consultanta Imobiliara – SGA, care avertizeaza ca s-ar putea crea un blocaj pe piata, prin diminuarea rentabilitatii investitiilor. In schimb, piata romaneasca este extrem de atractiva pentru fondurile de investitii imobiliare. Dar, ca si in cazul locuintelor, cererea e mai mare decat oferta, astfel ca preturile proiectelor imobiliare au crescut considerabil.

    Aproximativ 100 de fonduri, potrivit unor analisti, urmaresc piata imobiliara din Romania, dar cladirile interesante sunt mult mai putine, astfel ca randamentul investitiilor este in scadere abrupta. In privinta investitiilor imobiliare, pretul se calculeaza ca randament anual obtinut de cumparator, pe baza caruia se poate stabili perioada in care acesta isi recupereaza investitia. Cu cat randamentul e mai mic, cu atat durata este mai mare, la fel si suma de bani platita efectiv vanzatorului.

    Daca acum doi ani, un randament de 12% in euro era normal pentru piata autohtona, ultimele tranzactii s-au incheiat la preturi apropiate de 8%, nivel similar altor piete din regiune. Si in 2005, cei mai activi investitori au fost fondurile de investitii din Austria – cu Immofinanz pe post de „port-drapel“.

    Scaderea randamentelor si lipsa proiectelor de cumparat au determinat insa fondurile de investitii sa-si readapteze strategiile, din cumparatori devenind dezvoltatori. Dupa inundatiile din acest an, pentru piata romaneasca se pregateste un nou val. De data aceasta, de bani.

  • Investitorii prefera „all-in-one“

    In 2005, investitorii au fost „cuminti“ si, in general, s-au ferit de afacerile cu grad mare de risc. Investitiile in fonduri de actiuni au inregistrat si ele o scadere in 2005, cele mai afectate fiind fondurile de crestere si fondurile „patate“ de scandalurile din 2003, scrie revista Newsweek. Cu mare trecere printre investitori au fost noile fonduri de tipul „all-in-one“, care contin un mix solid de actiuni si obligatiuni oferite intr-un singur pachet.

    In luna septembrie, acest tip de fond a trecut de pragul de 100 de miliarde de dolari si continua sa fie alimentat cu active, spune Don Cassidy, senior research analyst in cadrul Lipper, o firma care monitorizeaza fonduri. Desi circumspecti, investitorii nu au respins cu totul ideea de „nou“ in 2005. Ei au descoperit anul acesta „investitiile alternative“, reprezentate de resursele naturale, aur si fondurile internationale. Ca urmare, fondurile internationale au crescut cu 26% pe pietele emergente, depasind fondurile americane in oricare din ultimii patru ani. Expansiunea globala condusa de China si India a dus la cresterea cererii de produse necesare in procesul de industrializare: petrol, gaze naturale, cupru, nichel. Poluarea mediului inconjurator a dus la cresterea veniturilor de pe urma uraniului (centrale nucleare) si a platinei (catalizatori auto). Investitiile in apa potabila vor fi si ele tot mai profitabile: tot mai multe state au provizii insuficiente (China importa apa din Alaska).