BusinessMagazin

Blog

  • Pascariu, Sef la HVB Tiriac

    Banca HVB Tiriac, rezultata in urma fuziunii Bancii Tiriac cu HVB Bank Romania, va fi condusa de presedintele acesteia din urma, Dan Pascariu (foto), care urmeaza sa coordoneze diviziile de management al riscului si de trezorerie. De la Banca Tiriac, in conducerea noii banci vor fi cooptati Florian Kubinschi, ca director financiar, si Catalin Parvu, in prezent responsabil de activitatile de retail si cele legate de IMM-uri. In schimb, presedintele Bancii Tiriac, Selcuk Saldirak, nu va mai ocupa nici o functie in noua institutie bancara. Echipa de conducere a HVB Tiriac ii mai include pe Manuela Plapcianu, responsabil de retail banking, Wolfgang Schoiswohl, responsabil de corporate banking, si Andreas Gschwenter, COO. 

    HVB Tiriac va functiona ca subsidiara a Bank Austria Creditanstalt, cea mai mare banca din Austria, membra a grupului UniCredit. Procesul de consolidare va continua in cursul acestui an prin fuziunea HVB Tiriac cu UniCredit Romania, eveniment care ar putea sa implice o noua serie de schimbari in managementul noii institutii.

  • Un summit fara scop

    Prima intalnire a grupului G8 sub presedintia Rusiei, stabilita pentru 10-11 februarie la Moscova, nu este asteptata cu interes de nici unul dintre statele membre. La mai putin de o luna pana la deschiderea evenimentului, nimeni nu poate spune cu exactitate care este agenda summit-ului, comenteaza publicatia rusa Kommersant. 

    Pana de curand, singura declaratie edificatoare fusese facuta de presedintele rus Vladimir Putin, care, la sfarsitul summit-ului de acum un an tinut in Gleneagles, Scotia, afirma ca tema urmatoarei intalniri se va referi la „securitatea energiei si la educatie“. Sectiunea „agenda“ de pe site-ul oficial al summit-ului – g8russia.ru – este goala. 

    Desi locatia intalnirii fusese stabilita la Moscova, sub prezidiul ministrului de finante al Rusiei, Alexei Kudrin, in decembrie anul trecut a aparut un zvon potrivit caruia ar putea avea loc o intalnire in Washington, pe motiv ca Rusiei nu i s-au acordat drepturi depline la conducerea clubului. 

    In fine, pe 13 ianuarie, John Snow, secretarul trezoreriei Statelor Unite, care ar trebui sa reprezinte SUA in cadrul summit-ului, a declarat ca, din cunostintele sale, intalnirea va avea loc la data si locatia stabilite initial: 10-11 februarie, in capitala Rusiei. Cat despre agenda, lucrurile raman complicate. Pe fondul recentei crize a gazului iscate la inceputul anului de Rusia, e putin probabil ca propunerea americanilor de a dezbate „transparenta“ si pretul energiei pe piata globala va fi pe placul gazdelor.

  • Patru miliarde pentru alimente ecologice

    Incomparabil mai sanatoase, alimentele ecologice sunt si mult mai scumpe decat cele obisnuite (cu E-uri si conservanti). Cu toate acestea, gustul consumatorilor din Germania se rafineaza, tot mai multi preferand produsele naturale. Recentele scandaluri de pe piata carnii din Germania nu sunt singurul motiv pentru care consumatorii de aici au inceput sa prefere produsele ecologice.

    Potrivit cercetarilor Agentiei de Monitorizare a Preturilor din Germania (ZMP), consumatorii cred ca produsele ecologice sunt mai proaspete si au un gust mai bun, pretul trecand de-abia pe al doilea plan. Intre 35-40% dintre consumatori cumpara astfel de produse cel putin o data pe luna, se arata intr-un studiu recent. Cumparatorii sunt persoane educate, cu venituri peste medie, dar si familii cu copii sau chiar pensionari. Anul trecut, germanii au cheltuit aproximativ patru miliarde de euro pe produse ecologice, determinand o crestere de 10-15% a veniturilor producatorilor. 

  • Ramane cum am stabilit

    Dintr-un plan de privatizare aproape anodin, avand in vedere ca de aici nu mai erau sanse sa se obtina nici jumatate din pretul platit pentru BCR, privatizarea CEC a ajuns o poveste destul de suparatoare, dupa sirul de declaratii succesive ale autoritatilor ca vanzarea batranei case de economii ar putea fi amanata chiar cu doi ani.  In primul rand, e vorba de faptul ca ofertele de pret primite pana acum nu sunt multumitoare pentru autoritati, fapt care a determinat Guvernul sa se gandeasca la varianta unei privatizari in trepte, asa cum a fost in cazul BCR, unde mai intai a fost vandut in 2003 un prim pachet de 25% din actiuni catre BERD si IFC, fiindca la acea data nu exista nici o oferta suficient de buna din partea unui investitor strategic. 

    In al doilea rand, Guvernul a cerut conducerii bancii sa intocmeasca un plan de afaceri pana in 2008 – „pornind de la diferite asumptii, dar ignorand intr-o anumita masura daca se face privatizarea“, dupa cum spune presedintele CEC, Eugen Radulescu.  Daca acest plan va convinge comisia de privatizare ca restructurarea si dezvoltarea CEC sunt posibile si fara atragerea unui investitor strategic, atunci e posibil ca privatizarea sa se amane cu doi ani.

    In privinta privatizarii BCR, lucrurile par sa mearga inainte fara complicatii. Textul contractului cu Erste urmeaza sa fie facut public in cursul acestei saptamani, pe pagina de Internet a AVAS, cu exceptia business planului pentru CEC. 

    In privinta banilor de la Erste Bank, noul proprietar (3,75 miliarde de euro minus suma pe care o vor incasa BERD si IFC), acestia urmeaza sa intre in conturile statului in trei luni, „daca totul merge bine“, potrivit lui Sebastian Vladescu, ministrul finantelor. 

    Pentru plata celor 61,88% din actiunile BCR, banca austriaca a lansat o emisiune de actiuni in valoare de 2,55 miliarde de euro, prin care vrea sa obtina cea mai mare parte din bani, data limita de subscriere fiind 26 ianuarie. Erste Bank urmeaza sa preia controlul efectiv al BCR in 3-6 luni de la semnarea contractului.

  • 3 In 1, acum online

    Oferta „vedeta“ a anului 2006 in materie de telecomunicatii va fi, fara indoiala, serviciul „triple-play“, care aduna laolalta, cu ajutorul Internetului, transmisia de voce, video si date. Daca producatorii s-au gandit deja la varianta mobila a serviciului triple-play, clientii par usor depasiti de varietatea ofertelor. Pana acum, doar 5% dintre europeni au optat pentru noul serviciu, insa 35% spun ca sunt interesati, scrie revista Time, citand un studiu al Forrester Research, o companie de consultanta in tehnologie. 

    Piata de „triple-play“ are un potential imens, de unde si goana companiilor de telecomunicatii dupa fuziuni si achizitii strategice. La sfarsitul anului trecut, de exemplu, NTL, o companie din Marea Britanie care ofera servicii de telefonie, cablu si Internet in banda larga, a facut o oferta de 1,4 miliarde de dolari celor de la Virgin Mobile, pentru a-si putea adauga in portofoliu si telefonia mobila si a oferi, astfel, un serviciu „quadruple-play“, scrie Time. Desi Virgin Mobile a respins oferta initiala, analistii sustin ca anul acesta NTL si-ar putea plusa oferta cu 10%. 

    In plus, operatorul britanic Sky Broadcasting, care ofera servicii de pay-TV, urmeaza sa achizitioneze reteaua de banda larga Easynet in schimbul a 367 de milioane de dolari.  Intre timp, Deutsche Telekom incearca sa-si rascumpere actiunile la compania de servicii de Internet T-Online, vandute in timpul crizei dotcom-urilor.  

    Desi in unele cazuri aceste achizitii s-ar putea dovedi riscante, companiile de telecomunicatii nu vad alta solutie pentru a iesi din impas. Pe masura dezvoltarii retelelor mobile, liniile fixe de telefonie au inregistrat pierderi financiare importante, iar serviciul VoIP (Voice over Internet Protocol), care permite utilizatorilor sa telefoneze gratuit, le inrautateste situatia, fortandu-le sa-si imbunatateasca serviciile. Implementarea strategiei triple-play la scara larga nu este lipsita de obstacole. 

    In prezent, numai 2% dintre familiile europene au acces la banda larga, dar numarul acestora ar putea creste la 41% in 2010, potrivit Forrester Research. Serviciul VoIP este folosit de numai 2% dintre europeni si numai trei din zece au auzit de el.

  • Salvati sufletul stangii

    In lipsa oricarei inculpari oficiale ori dovezi de ilegalitate, scandalul legat de averea lui Adrian Nastase a ridicat in primul rand o problema de ordin moral. Nu ca un lider social-democrat ar trebui automat sa fie sarac, ci fiindca in orice chestiune legata de avere ori de avantaje economice, ceea ce i se iarta unui liberal i se reproseaza intotdeauna unui politician de stanga. 

    Lucrul s-a vazut cel mai bine cu ocazia celuilalt scandal din PSD, cel legat de Dan Ioan Popescu, seful (autosuspendat) al organizatiei de Bucuresti, in cazul caruia justitia a decis deja instituirea sechestrului pe avere, dupa ce fruntasul social-democrat sustinuse ca tot ce are (bunuri de peste 40 de miliarde de lei) provine din salariul lui si al sotiei sale. Aceasta este explicatia cea mai profunda pentru care au reaparut discutiile despre o posibila revenire in fruntea partidului, chiar daca fara vreo functie oficiala, a lui Ion Iliescu, considerat simbol al stangii nealterate de „fripturisti“. 

    Logic, discutia s-a prelungit cu reluarea ideii unei noi formatiuni de stanga, structurate in jurul lui Ion Iliescu si Petre Roman, iar pentru aceasta saptamana este prevazuta o noua iesire la rampa a lui Iliescu, pe tema reformei morale in partid. 

    Pentru moment, presedintele Mircea Geoana a reusit sa linisteasca spiritele, anuntand la finalul sedintei cu liderii locali de la Poiana Brasov ca PSD are o linie de comanda unica si centrala si ca partidul nu-i va mai tolera pe cei ce nu o respecta. 

    E vorba si de fidelii lui Nastase, dar si de cei ai lui Iliescu, prost vazuti de actuala conducere, nu numai fiindca ei reprezinta trecutul partidului, dar si fiindca revenirea fostului presedinte n-ar asigura nicidecum linistea PSD in raport cu problemele in justitie. Chiar pentru aceste zile, Ion Iliescu are o convocare de la Parchetul Militar in eternul dosar al mineriadei. 

    Mai mult, in partid exista opinia ca puterea ar fi ea insasi interesata de un PSD cu Iliescu in frunte, fiindca imaginea partidului ar avea astfel de suferit inca mai tare decat cu Adrian Nastase la carma.

  • Tranzactie in familie

    Tranzactia prin care Petrom a preluat benzinariile OMV din Romania, Bulgaria si fosta Iugoslavie poate fi un plus, un minus sau un „egal cu zero“ pentru piata de profil si pentru companiile implicate.

    Rainer Schlang, actualul director general al OMV Romania Mineraloel si actualul vicepresedinte OMV pentru activitatea comerciala si de retail pentru Bulgaria, Romania si Serbia, va coordona de la Bucuresti, din cea mai mare cladire de birouri din Capitala, cele trei companii pe care Petrom le-a cumparat saptamana trecuta, intr-o tranzactie de 234,4 milioane de euro. Asadar, pentru cele trei companii cumparate (OMV Romania Mineraloel s.r.l., OMV Bulgarien EOOD si OMV Jugoslavija) nu se va schimba mai nimic: nici seful, nici numele, nici statutul juridic, dupa cum arata datele furnizate BUSINESS Magazin de Petrom.

    Se va schimba doar destinatia profitului acestor companii, care va lua intai drumul Bucurestiului, pentru a aparea in raportarile financiare ale Petrom si a fi impartit cu actionarii minoritari (statul roman fiind cel mai important), iar apoi va figura in raportul financiar al OMV de sfarsit de an. Numai ca actionarii minoritari pot si sa nu primeasca deloc dividende, daca actionarul majoritar, compania austriaca, decide sa reinvesteasca tot profitul. Mutarea benzinariilor dintr-un buzunar al OMV in altul poate parea surprinzatoare, dar si previzibila, dat fiind ca, inca de la preluarea Petrom de catre OMV, piata ridica intrebari despre cum doua lanturi de benzinarii de pe piata romaneasca (Petrom si OMV) pot actiona in raport de concurenta, atata vreme cat au acelasi proprietar. 

    Ipoteza vehiculata oficial este ca aceasta tranzactie va da greutate companiei Petrom in zona est-europeana. Aceasta ipoteza este insa contrazisa de faptul ca brandul Petrom nu va aparea decat in acte, statiile de distributie preluate continuand sa poarte sigla OMV. O alta ipoteza ar fi ca benzinariile din Bulgaria, Romania si Serbia-Muntenegru (lanturi cu o cota de piata mica in fiecare tara) nu dadeau tocmai bine in cotarea OMV la bursa austriaca. Mai mult, este posibil ca ele sa fi tras in jos evaluarea OMV, deoarece Serbia si Muntenegru, mai ales, raman zone cu risc crescut si nu sunt bine vazute de investitori.

    Cu toate acestea, in 2004, cele trei firme au avut in total vanzari de peste 400 de milioane de euro. O ultima varianta ar fi cea a orgoliului: recenta preluare a companiei franceze Dyneff de Rompetrol Group ar fi insemnat ca Petrom sa treaca, cel putin din punctul de vedere al valorii companiei, pe locul al doilea pe piata romaneasca. Or, prin preluarea activitatilor OMV din estul Europei, Petrom isi va creste cifra de afaceri cu 15-20%.  „Aceasta tranzactie este castig-castig pentru compania mama si subsidiara sa, de vreme ce  Petrom va castiga know-how semnificativ si va putea functiona ca un centru al grupului OMV in Europa de Sud-Est. Pentru companiile OMV, tranzactia va facilita managementul aprovizionarii prin asigurarea accesului direct catre rafinariile din Romania“, spune Wolfgang Ruttenstorfer, CEO OMV. Dincolo de motivele pentru care aceasta tranzactie a avut loc, ea este primul pas important pentru Petrom in 2006, dupa ce anul trecut, tot in scopul consolidarii pozitiei, compania a anuntat rascumpararea unor active, dar si renuntarea la o buna parte din reteaua de benzinarii (pe care a dat-o in administrare sau in franciza). In urma preluarii subsidiarelor OMV, grupul Petrom-OMV isi sporeste numarul de benzinarii cu 178. In Romania, Mineraloel detine 73 de statii, in Bulgaria 74 de statii si doua depozite, iar in Iugoslavia 31 de benzinarii. 

    KPMG, evaluatorul mandatat de Petrom, a evaluat cele trei companii la 234,4 milioane de euro. „Aceasta este si valoarea tranzactiei, care va suferi ajustari uzuale cu privire la capitalul de lucru si datorii“, spun oficialii Petrom. Suma va fi platita in numerar, „din resursele financiare existente, prezente in companie atat din majorarea de capital prin care OMV a devenit actionar majoritar al Petrom, cat si din fonduri proprii“, declara oficialii Petrom-OMV pentru BUSINESS Magazin. Suma reprezinta aproximativ o treime din cea platita de OMV in urma cu doi ani pentru achizitionarea Petrom (OMV a platit statului roman 669 de milioane de euro pentru achizitia a 33% din Petrom, iar restul sumei, pana la 1,5 miliarde de euro, a reprezentat majorare de capital). 

    Prin achizitia facuta, Petrom si-a asigurat si prezenta cu depozite in Bulgaria, unde va avea o cota de piata de 15% si va concura pe acest segment si cu Rompetrol, si cu Lukoil, care detin cote de piata de 9%, respectiv 8% pe distributia de carburanti in zona. Numarul de statii Petrom (operate sub sigla OMV) va fi insa mult mai mic fata de cele ale rivalului rus Lukoil. „Petrom va continua sa dezvolte companiile achizitionate, atat prin investitii de tip greenfield, cat si prin achizitia unor noi active pe piata din Bulgaria, daca vor fi identificate oportunitati“, declara oficialii Petrom. Lukoil intentioneaza sa deschida pana in 2010 inca 140 de benzinarii in Bulgaria si 20 in Serbia si Muntenegru. Cat despre benzina care va alimenta statiile si depozitele din cele doua tari, aceasta va avea „si“ provenienta Petrom, dupa cum spun oficialii companiei. 

    Pentru a avea o imagine cum se cuvine, pentru noua companie regionala va incepe din acest an constructia unui nou sediu de birouri, in care Petrom-OMV va reinvesti o buna parte din profitul obtinut in 2005 (de aproximativ 500 de milioane de euro).  Noul sediu va fi construit in localitatea Straulesti, situata la nord de Bucuresti, in locul unui depozit Petrom, si va costa in jur de 70 de milioane de euro, fiind pana la aceasta ora cel mai mare proiect de pe piata imobiliara a Capitalei, dupa cum au declarat pentru Ziarul Financiar oficialii Petrom. Petrom City va reuni din 2009 toti angajatii Petrom de la birourile din Bucuresti si din tara, in total peste 3.000 de persoane. 

    Scopul tuturor acestor miscari de trupe in interiorul Petrom pare a fi reducerea costurilor. Cu alte cuvinte, o singura companie, un singur sediu, un singur sef pentru operatiuni in trei tari. Si un singur profit, a carui destinatie va fi decisa de OMV – care este aici si atacant, si fundas, si portar.  

  • ACELEASI PIETE, ACEIASI COMPETITORI

    Si in Bulgaria, si in fosta Iugoslavie, Petrom va avea aceiasi competitori din Romania: Rompetrol, Lukoil, MOL.

    Benzinarii In Bulgaria, Petrom-OMV va detine 74 de statii, iar rusii de la Lukoil au 150 de statii. Ambele companii au ambitii de extindere – pentru Lukoil, 292 de statii pana in 2010. 

    Depozite Rompetrol controleaza nordul Bulgariei (in regiunea Ruse), unde are cel mai mare depozit din zona. Petrom va detine in Bulgaria doua depozite, cate are si Lukoil.  

    Iugoslavia Pe piata din Serbia si Muntenegru, Petrom va concura cu Lukoil.

  • AFACERI: Invataminte valutare

    Pentru 2006, bancherii anticipeaza, aproape in unanimitate, o apreciere a leului in raport cu principalele valute dar si o volatilitate crescuta a cursului. Cat sunt de pregatiti oamenii de afaceri pentru un 2006 agitat, dupa un 2005 in care multi si-au vazut profiturile subtiate de intarirea leului?

    Este greu sa previzionezi cat va fi cursul. Suntem producatori de mobila, nu analisti finaciari“, spune Viorel Catarama, presedintele si directorul general al Elvila. Perfect adevarat: previziunile pe curs nu sunt treaba oamenilor de afaceri, ci a bancherilor si a analistilor financiari. 

    Iar bancherii, la solicitarea BUSINESS Magazin, au avansat la inceputul lunii ianuarie cateva previziuni privind cursul la jumatatea anului, vorbind de miscari „mai putin previzibile“ si despre un an cu volatilitate accentuata. Si, chiar daca nu vor mai exista fluctuatii mari ca in 2005 – cand euro s-a depreciat cu 8% fata de leu – diferentele mari dintre previziunile bancherilor au semnificatia lor pentru orice director financiar sau manager: cele cateva mii de lei pentru un euro sau un dolar (cat este marja in care se incadreaza previziunile bancherilor) pot insemna, pentru un om de afaceri, diferenta dintre profit si pierdere. E o lectie pe care in 2005 au invatat-o multe companii romanesti, in special cele cu operatiuni de export.

    Au tras managerii romani invataminte din socul din 2005? Companiile cred, in general, ca 2006 nu va mai fi un an atat de agitat ca 2005 (Cramele Halewood), ci mai linistit (supermarketurile Mara), chiar daca va exista o usoara apreciere a leului (Ibis Constanta), iar cursul va ramane total impredictibil (Borsec). Cu fluctuatii mai mici sau mai mari, impredictibil sau ceva mai previzibil decat anul trecut – cursul ramane si in 2006 una dintre principalele preocupari ale managerilor. O parte dintre managerii ce au discutat cu BUSINESS Magazin despre invatamintele anului trecut spun ca s-au indreptat deja catre banci in cautarea instrumentelor de acoperire a riscului valutar. O alta parte spune insa ca, si fara fara ajutorul bancilor, experienta din 2005 i-a invatat sa-si gestioneze mai bine riscul. 

    Bancherii confirma, la randul lor, o schimbare, chiar daca nu radicala: oamenii de afaceri, si nu doar cei care reprezinta companii mari sau multinationale, au inceput sa le calce pragul. Motiv pentru care sfarsitul lui 2005 a adus din partea bancherilor si o atitudine ceva mai agresiva: multe banci au lansat produse complicate pentru gestionarea riscului valutar si de dobanzi. 

    „Ponderea companiilor care au inceput sa-si gestioneze riscul valutar intr-o maniera activa este din ce in ce mai mare“, este de parere Sergiu Puianu, directorul de vanzari produse trezorerie la HVB Bank Romania. „Din pacate“, adauga el, „exista in continuare multi manageri care nu se gandesc la acoperirea riscului valutar decat dupa miscari violente ale cursului de schimb“. Instrumentele care, la acest moment, prezinta interes intr-o masura mai mare sunt forward-ul si optiunile pe cursul de schimb. 

    „Desi nu e chiar o stare de efervescenta generalizata“, povesteste si Cosmin Bucur, director vanzari piete financiare la ABN Amro, „si managerii romani au inceput sa intrebe de astfel de produse“. In opinia sa, companiile din domenii mai competitive cauta sa-si asigure riscul, in timp ce in domeniile cu o concurenta mai redusa o eventuala pierdere valutara poate fi transmisa mai usor in preturile finale. „2005 a fost o lectie dureroasa“, adauga Bucur, „si a fost doar inceputul“. Pe de alta parte, volatilitatea scazuta din ultima perioada a mai calmat lucrurile, „si i-a facut pe multi sa uite“. 

    Nu chiar pe toti, insa. „Cresterea cursului valutar ne-a afectat mai ales la finele anului 2004 si in primul trimestru din 2005“, povesteste Simona Mardale, export manager la Cramele Halewood – o companie din productia careia aproape 75% merge la export. Inceputul anului trecut a fost marcat de o volatilitate ridicata a cursului de schimb, ca urmare a relaxarii regimului de flotare controlata anuntata in noiembrie 2004 de BNR. Minimul primului semestru din 2005 a fost atins dupa o luna si jumatate de la inceputul anului, cursul de referinta din 14 februarie plasandu-se la 35.515 lei vechi/euro. 

    Dupa o astfel de experienta, Cramele Halewood au decis sa mearga la banca sa incheie contracte forward: „Am inceput din primul trimestru din 2005, dar rezultatele s-au vazut in al doilea trimestru“, spune Mardale. Compania foloseste si in prezent contracte forward, chiar daca nu anticipeaza pentru 2006 o evolutie la fel de agitata ca in 2005. Lucreaza cu doua banci (Citibank si ABN Amro). „Nu bancile au venit sa ne propuna astfel de produse, ci noi i-am cautat pe ei.“ Pentru sfarsitul lunii iunie, reprezentantii de la Cramele Halewood anticipeaza un curs de 36.000-36.500, curs pe care si-au facut si bugetul. 

    Si la Agrana Romania, filiala firmei austriece Agrana – cel mai mare jucator de pe piata zaharului, cu o cota de piata de 36% – se folosesc instrumente financiare. „Pentru acoperirea riscului valutar folosim instrumente financiare (forward, optiuni) si de asemenea natural hedging“, explica directorul financiar Miruna Tomescu. „Toate bancile cu care lucram ne-au prezentat ofertele lor cu privire la produsele financiare pentru acoperirea riscului valutar.“ 

    In 2005 compania a beneficiat de aprecierea leului, inregistrand venituri financiare, explica Tomescu. Cum vede evolutia leului in 2006? In crestere usoara fata de euro, astfel ca pentru decembrie 2006 „am bugetat un curs leu/euro de 3,45“. 

    In privinta evolutiilor pe plan international, directorul financiar de la Agrana spune ca are motive sa creada, bazandu-se pe informatiile disponibile in prezent, „ca rata dobanzii de referinta pentru dolar nu pastreaza trendul crescator cu care ne-am obisnuit anul trecut“. Astfel ca, incheie ea, „prevedem un curs mult mai stabil dolar/euro“. 

    Din Focsani, Laurentiu-Tigaeru Rosca spune ca pentru afacerile sale foloseste instrumente de protectie pentru riscul valutar, mai ales pe piata futures. „Mai mult“, adauga Rosca, „folosim depozitele – in masura in care ele mai sunt rentabile – si asteptam un curs valutar favorabil“. Rosca conduce cele doua supermarketuri Mara din Focsani, dar afacerile de care se ocupa includ, in grupul Rosca, si alte noua societati. Grupul Rosca e unul dintre clientii traditionali ai BCR si ai Bancii Transilvania.  „Ne-am bugetat pentru anul in curs euro la o valoare de 37.000 si dolarul la 31.000“, spune Tigaeru-Rosca, adaugand ca nu crede ca 2006 va fi la fel de agitat in privinta fluctuatiilor valutare ca 2005. „Oricum, noi revizuim bugetul la jumatatea anului“, adauga el, „mai ales dupa ce am avut experienta faptului ca cursul valutar a fost folosit si ca instrument de stopare a inflatiei…“. Asa ca, daca va fi cazul, la jumatatea anului va face o reasezare a bugetelor. 

    Fara a lucra cu o banca anume pentru un instrument de acoperire a riscului valutar, spune Calin Ilie, manager Ibis Constanta, „am folosit totusi un asemenea instrument“. Practic, explica el, „am calculat tariful in fiecare saptamana la un curs mai mare cu 1% fata de cursul stabilit in fiecare zi de luni de BNR“. Din statisticile facute, adauga Ilie, a constatat ca nu au fost fluctuatii de curs care sa depaseasca 1% pe saptamana. Pentru Ibis Constanta, structura eterogena a preturilor pe care le practica a fost, de fapt, un foarte bun instrument de reducere a riscului. Dat fiind ca practica si preturi in lei dar si in euro, compania nu a fost afectata de fluctuatiile de curs de anul trecut. „Am incasat in euro“, explica Ilie, „doar de la clientii straini“, care au reprezentat cam 5-10% din persoanele cazate in 2005. 

    Din aprecierea leului, managerul hotelului a tras chiar si beneficii de imagine pentru turistii romani: „Deoarece am pastrat preturile in euro si am incasat echivalentul in lei, ei au platit un pret mai mic“. A mai fost un punct de vedere din care evolutia din 2005 a cursului valutar i-a afectat pozitiv, spune Ilie. Pentru anul acesta, reprezentantul Ibis anticipeaza tot o usoara apreciere a leului pana la 3,6 lei, cu fluctuatii asemanatoare celor din 2005. „Asa ca vom pastra aceeasi structura de stabilire a tarifelor“, spune el. 

    Un alt exemplu fericit vine din domeniul turismului, unde managerul Megaest Travel, Dragos Raducan spune ca s-au adaptat imediat la fluctuatiile de curs din 2005. „Noi facem incasari in lei la cursul zilei, cumparam euro si ne platim rezervarile mai departe – la hoteluri, curse charter – in euro“, explica Raducan. Agentia de turism pe care o conduce activeaza atat in domeniul turismului intern cat si extern. Aprecierea leului a facut ca pretul pentru client sa fie mai accesibil, iar toate agentiile de turism au avut anul trecut incasari mai mari, spune Raducan. Motivul tine de faptul ca, per total, circulatia turistica externa a avut o crestere de 36,8%, 230.584 de romani petrecandu-si concediul in strainatate. 

    Inca un aspect pozitiv a fost, adauga el, „ca anul trecut multi parteneri externi, in special hoteluri, au marit usor tarifele“, iar aprecierea leului le-a permis sa ofere in lei un pret daca nu mai mic, oricum egal cu cel din anul precedent. 

    O apreciere a leului ar fi avantajoasa si pentru Agricola International, dupa cum explica presedintele companiei, Gheorghe Antochi. „Pe noi ne-ar avantaja o intarire a leului fata de valute, pentru ca acum exporturile pentru produsele noastre (n.r. – din carne de pui) sunt sistate.“ Este insa destul de sceptic ca acest lucru se va intampla, date fiind evolutiile la pretul titeiului si al gazului natural, conflictele internationale dar si calamitatile naturale. Toate, spune Antochi, influenteaza cursul valutelor pe plan international, si implicit si pe piata romaneasca. 

    Oricum, in contrast cu „deficitul catastofal al tarii“, compania a reusit sa-si pastreze un oarecare echilibru, apreciaza presedintele ei. Mai precis, pana in octombrie, exporturile au contrabalansat importurile. Exporturile (catre tari ca Marea Britanie, Franta, Germania, Olanda sau Elvetia) reprezentau cam 10% din cifra de afaceri. Pe de alta parte, Agricola importa tehnologie si surse pentru productie – sroturi, furaje proteice pentru animale etc. – care nu se produc in tara.

    Grupul Agricola cuprinde sapte firme: Agricola International, Avicola, Suinprod, Intertrade Unio, Aicbac, Europrod, Conagra. Zilnic, sub marca Agricola se obtin 100 de tone de carne si produse din carne si peste 300 de mii de oua, din care 70% se comercializeaza prin reteaua proprie de distributie si prin 24 de magazine proprii si opt depozite raspandite la nivel national.

    In cazul in care fluctuatiile valutare vor fi mai mari decat cele pe care Agricola le-a luat in calcul, spune presedintele companiei, cu siguranta ca impactul va fi negativ. „Probabil vom plati mai mult importurile. Nu putem renunta la ceea ce ne-am propus sa aducem din strainatate“. Asa ca, adauga el, va fi nevoit sa se gandeasca la variante de echilibrare a costurilor. Chiar prin marirea pretului la raft a produselor, spune Antochi, mai ales ca deja resimt scumpirile la energie, gaz, carburanti aplicate de la 1 ianuarie. Una dintre industriile cele mai afectate de deprecierea euro din 2005 a fost, fara doar si poate, cea a mobilei. Peste trei sferturi din productia de mobila din Romania este exportata, cea mai mare parte a exporturilor fiind destinata zonei euro.

    Reprezentantii celor mai mari grupuri din industria autohtona a mobilei sunt de parere ca in acest an cursul valutar va fi mult mai stabil. „In 2006 nu ne mai asteptam la diferente majore de curs“, afirma Dan Viorel Sucu, presedintele grupului de firme Mobexpert. Grupul Mobexpert, care include mai multe companii (fabrici de mobila, firme imobiliare si firme de retail), a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 150 de milioane de euro, in crestere cu circa 14% fata de anul anterior. Si Viorel Catarama, presedintele si directorul general al companiei Elvila mizeaza in acest an pe un curs mai stabil, fara fluctuatii majore.

    Pierderi importante, „de 1.400.000 de lei noi numai din diferenta de curs valutar, fata de bugetul planificat“ a suferit in 2005 si presedintele Pasmatex Group, Maria Grapini. Si asta, subliniaza ea, dupa zece ani de activitate in domeniul privat. Mai mult, activitatea de export a fost total nerentabila in 2005, contractele fiind incheiate cu parteneri externi, inainte de „caderea brusca, in forta si imprevizibila a monedei europene“.

    In opinia lui Grapini, 2006 nu va mai avea o fluctuatie la fel de mare si mai ales la fel de brusca.  „Suntem sub semnul incertitudinii, insa din punct de vedere al costurilor pe care le avem pentru realizarea produselor noastre“. Si asta deoarece, explica ea, nu cunoaste costul utilitatilor pe tot anul 2006 si nici ce va prevede Codul fiscal „despre care se spune ca va fi aplicat in noua forma de la 1 iulie 2006“.

    Nu a folosit nici un fel de instrumente de acoperire a riscului valutar, dar nici de banci nu a fost contactata pana acum. Grapini spune ca de fluctuatiile cursului valutar se apara „prin negocierea preturilor la anumite materii prime si materiale necesare productiei in moneda europeana si prin importuri de completare“.

    La stabilirea bugetelor pentru 2006, foloseste un curs de 3,55 lei/euro, conform prognozei de toamna a Comisiei de Prognoza.  La polul opus, presedintele producatorului de ape minerale Borsec, Octavian Cretu, spune ca pe el evolutia cursului valutar nu-l influenteaza prea mult. Explicatia e simpla – doar 2% din productie merge la export, restul pe piata interna. Motiv pentru care nici de instrumente de acoperire a riscului valutar nu are nevoie – „asa ca n-am folosit, si acum nu folosim“, dupa cum spune Cretu. 

    In privinta surprizelor pe care le poate rezerva anul 2006 in materie de curs valutar, Cretu spune ca „nu prea stie ce sa spuna“. Nu de alta, dar „e total imprevizibil, pentru ca totul porneste de la climatul politic“. Climat politic caracterizat de instabilitate, in opinia presedintelui de la Borsec, in care nimeni nu poate sa stie ce va fi maine. 

    „Cu siguranta agitatia de pe ringul politic se va repercuta si asupra cursului valutar si a mersului economiei in general“, adauga el. Fluctuatiile de curs valutar sunt, pana la urma, un lucru normal si trebuie sa se intample, dar numai daca „intarirea este un rezultat al economiei, si nu a interventiei statului pe piata“. 

    Oricum ar fi insa, un lucru este cert: celor care n-au invatat din experienta bulversanta a anului trecut ca volatilitatea cursului valutar e un lucru normal intr-o economie libera viitorul le-ar putea administra, mereu si mereu, alte lectii – la fel de dure.

  • CAT VA FI CURSUL IN IUNIE?

    BUSINESS Magazin a cerut dealerilor din bancile comerciale din Romania sa prognozeze cat vor fi euro si dolarul la mijlocul anului, pe 30 iunie. Rezultatele sondajului au fost publicate in primul numar din acest an, alaturi de comentariile analistilor pe marginea evolutiei cursului de schimb valutar in 2006.  

     Banca   Lei/euro   Lei/dolar
     ABN Amro  3,42  N/A
     Alpha Bank  3,55-3,6  2,8-3,0
     Banca Ion Tiriac  N/A  N/A
     Banca Romaneasca  3,56-3,59  2,89-2,99
     Banca Transilvania  3,4  2,75
     Bancpost    3,5  3,02
     BCR  3,55  N/A
     BRD-GSG  3,60-3,57  N/A
     Carpatica  3,55  2,91
     CEC  N/A  N/A
     Ceska Sporitelna  3,2  N/A
     FiNAnsbank  3,51  2,8
     HVB  N/A  N/A
     ING Bank  N/A   N/A
     Libra Bank  N/A   N/A
     OTP Bank  N/A   N/A 
     Piraeus Bank  N/A  N/A
     Raiffeisen Bank  3,5-3,6  2,9-3,0
     Romexterra  N/A  N/A
     Unicredit   3,57-3,59  N/A
     Volksbank   3,25-3,60  2,65-3,00