BusinessMagazin

Blog

  • ACHIZITII SI FUZIUNI: S-au nascut primele multinationale din noua Europa

    Companiile romanesti ar putea invata lectia extinderii de la omoloagele din Cehia, Polonia sau Ungaria. Impinse catre noi piete, firmele din centrul Europei fac achizitii in Est.

     

    Compania ceha CEZ prelua oficial, in urma cu un an, filiala de distributie a energiei Electrica Oltenia. „CEZ are la dispozitie mai multi bani pentru achizitii pe piata de energie din Romania decat valoarea activelor care sunt de vanzare“, spunea atunci Martin Roman, director general executiv al CEZ, cu ocazia finalizarii achizitiei. Intr-adevar, oficialii companiei cehe apreciaza la 3-5 miliarde de euro resursele pe care CEZ le poate aloca pentru achizitii in strainatate in urmatorii trei ani, iar Romania este cea mai interesanta tara pentru ei. Pe lista cehilor mai sunt si Belarus, Bulgaria sau Ucraina. Compania candideaza si la preluarea celei mai interesante distributii de electricitate din Romania – Electrica Muntenia Sud, care acopera zona Bucurestiului -, intentionand sa achizitioneze si capacitati de productie a energiei electrice.

     

    Intrarea cehilor pe „taram oltenesc“ este doar un exemplu al extinderii companiilor din centrul Europei spre est. Dupa mai bine de un deceniu in care obiectivul principal a fost intrarea pe piata Uniunii Europene, companiile din Europa Centrala scotocesc pietele in crestere, dar inca slab dezvoltate, din estul continentului, scrie Financial Times. Firme din Romania, dar si din Bulgaria sau Serbia, Rusia sau Ucraina, sunt printre preferatele companiilor cehe, poloneze sau ungare.

     

    Avantajul companiilor din centrul Europei in fata jucatorilor mai mari din vest este o mai buna cunoastere a economiei regionale si, mai ales, faptul ca aceste piete trec prin aceleasi etape de restructurare si tranzitie prin care au trecut si pietele pe care activeaza actorii respectivi.

     

    Nici managerii romani nu au ignorat potentialul regiunii, dar incercarile de pana acum sunt mai degraba timide si ocazionale. Foarte putine companii romanesti au cumparat jucatori mai mult sau mai putin puternici in tarile invecinate. Mai multe incercari s-au facut pe partea de distributie si retail.

     

    „Pionieri“ au fost proprietarii fabricii de vopseluri bucurestene Policolor. In 1998, la doar un an dupa privatizare, Policolor – controlata de fondurile de investitii RAEF si RIF – a cumparat cel mai mare producator de lacuri si vopsele din Bulgaria, Orgachim. Pentru achizitie, compania romaneasca urma sa plateasca 8,9 milioane de dolari, la care se adaugau investitii de alte cinci milioane de dolari. Dar a urmat o lunga perioada de seceta, in care firmele romanesti au incercat mai degraba sa se concentreze pe piata autohtona, si pe fondul unei situatii economice nu tocmai favorabile. De-abia in ultimii ani, cateva firme au descoperit potentialul de crestere in regiune.

     

    Insa extinderea nu a avut loc in general prin achizitii, cat prin deschiderea de filiale sau reprezentante. Printre exemple se numara companii ca Petrom, La Fantana si retaileri ca Mobexpert, Elvila sau Flamingo. Firmele de software au mers chiar mai departe, deschizandu-si birouri nu numai in est, dar si in Europa Occidentala sau Statele Unite. Produsul fanion al Softwin, antivirusul BitDefender, este distribuit in 90% din marile retele din Europa de Vest, avand birouri de vanzari in Germania, Spania, SUA si Canada, iar GeCAD a inceput sa vanda software in Marea Britanie si in Ungaria.

     

    Dupa ce pachetul majoritar al companiei a fost preluat de fondurile de investitii administrate de Global Finance, TotalSoft isi deschide filiale in state din Europa de Est. „Suntem in tratative sa mai deschidem birouri in Ucraina, Bulgaria, Albania si Republica Moldova“, declara recent pentru Ziarul Financiar Liviu Dragan, director general si fondator al companiei. TotalSoft este deja prezenta in Serbia, tara in care ar putea sa faca si o achizitie, pe masura ce afacerea se va extinde. De fapt, Bulgaria, Serbia si tarile din fosta Iugoslavie sunt cele mai atractive tinte pentru firmele din Romania. Zona balcanica este inca in plina dezvoltare, pe multe piete nefiind deocamdata prezenti investitori de talie mare.

     

    Ce-i drept, cea mai importanta tranzactie nu s-a realizat in Europa de Est, ci in vest. La sfarsitul anului trecut, Rompetrol facea o achizitie surpriza prin preluarea companiei franceze de distributie a produselor petroliere Dyneff. Pentru o suma estimata de analisti la circa 100 de milioane de euro, grupul condus de omul de afaceri Dinu Patriciu a preluat cel mai mare operator petrolier independent francez, cu o cifra de afaceri anuala de aproape doua miliarde de euro. Rompetrol nu a facut publica valoarea tranzactiei.

     

    Mult mai putin vizibila a fost insa tranzactia prin care furnizorul de servicii online Neogen cumpara o companie cu acelasi profil din Bulgaria. Achizitia firmei Love Eood din Varna, care detinea site-ul love.bg, portal pentru servicii de prietenii/matrimoniale, a schimbat – in urma cu un an – obiectivul Neogen. „Am decis sa modificam misiunea firmei. Din cel mai mare jucator pe piata online din Romania dorim sa fim cel mai mare jucator pe piata online din Balcani“, declara in aprilie 2005 Calin Fusu, directorul general al companiei, dupa achizitia site-ului bulgaresc. Tot zona balcanica este targetata si de Neogen, care are in buzunar 200.000 de euro pentru investitii regionale, suma foarte serioasa pentru afacerile pe Internet. Croatia, Bosnia si Macedonia se numara printre prioritatile companiei.

     

    Cu cateva saptamani inainte de a fi cumparata de indienii de la Ranbaxy Laboratories, producatorul de medicamente Terapia din Cluj-Napoca isi anunta intentia de a cumpara companii farmaceutice din Bulgaria sau din alte tari invecinate. „Terapia este interesata sa faca achizitii, in special pe pietele pe care avem vanzari in crestere, precum Rusia, Polonia sau Ucraina. Pe o piata atat de activa cum este cea farmaceutica nu poti decat sa preiei alti competitori sau vei fi preluat in cele din urma“, spunea Stephen Stead, director general al Terapia.

     

    Planurile privind crearea unui grup farmaceutic puternic in jurul fabricii clujene au fost insa zadarnicite doar cateva saptamani mai tarziu, cand Ranbaxy Laboratories, cel mai mare producator de medicamente generice din India, a platit 324 de milioane de dolari pentru 96,7% din actiunile Terapia, detinute de compania americana de investitii Advent International. In randul achizitiilor intra, de asemenea, si preluarea de catre Petrom a retelelor de benzinarii ale OMV (actionarul majoritar al Petrom) din Romania, Serbia si Bulgaria pentru 234 mil. euro. Aceasta operatiune este parte a strategiei grupului austriac de a face din Petrom o companie mai puternica in aceasta regiune, „o prelungire a OMV in sud-estul Europei“, au explicat oficialii grupului austriac.

     

    De altfel, analistii economici apreciaza ca, desi pana acum achizitiile companiilor romanesti peste hotare au fost sporadice, ar putea urma tranzactii interesante pe piata balcanica. „Sunt absolut convins ca vor aparea mai multe achizitii“, spune Dragos Pislaru, director executiv al Grupului de Economie Aplicata (GEA). El se bazeaza pe consolidarea unor companii romanesti, in ultimii ani. „In conditiile in care exista premise de crestere economica si de stabilitate legislativa, tot mai multe firme din Romania vor miza pe piata balcanica“, considera Pislaru.

     

    Analistul GEA considera ca piata romaneasca abia s-a maturizat suficient pentru a lua in calcul extinderea pe pietele externe si prin achizitii, nu numai prin distributie. „Mai intai incerci sa te consolidezi pe propria piata si apoi te gandesti la cele externe“, spune Pislaru. O mare problema a fost si finantarea, in conditiile in care managerii de multe ori abia daca reuseau sa faca rost de bani pentru investiti in modernizare si restructurare, nicidecum sa obtina sume pentru achizitii.

     

    Cert este ca firmele din Europa Centrala au beneficiat de un avans si o experienta in achizitii, care le-a permis sa devina investitori strategici in tarile alaturate. Cateva companii romanesti aspira totusi la statutul de multinationala. Iar daca nu vor fi inghitite in urmatoarea perioada, in 5-6 ani firmele romanesti – profitand de experienta pe care au acumulat-o in lunga tranzitie la economia de piata – or sa-i invete pe sarbi sau albanezi cum se fac afacerile in Uniunea Europeana.

  • Modelul romanesc

    Analistul Dragos Pislaru de la Grupul de Economie Aplicata considera ca patru factori sunt responsabili de lipsa achizitiilor din partea firmelor romanesti:

     

    NIVELUL DE MATURITATE: Nivelul de sofisticare al managementului romanesc este foarte redus, considera Pislaru. Multi manageri nici macar nu au studii economice, au invatat din mers, spune analistul. „Poti sa simti piata ta, dar este mult mai dificil sa faci o strategie regionala.“

     

    FINANTAREA: Conditiile financiare nu au permis deblocarea unor sume pentru investitii majore in achizitia si apoi restructurarea si integrarea unei companii straine intr-o companie romaneasca.

     

    CONCENTRAREA DE CAPITAL: Companiile central-europene au avut un avans de cativa ani, perioada in care si-au consolidat pozitiile pe pietele interne si au inceput sa caute oportunitati de achizitie. „Si firmele romanesti, daca vor mai avea 5-6 ani, se vor misca in regiune“, crede Pislaru.

     

    CONJUNCTURA: Pana recent, elaborarea unui plan de afaceri care sa permita o achizitie era destul de dificila, dat fiind ca nu existau premise clare de crestere economica, iar cadrul legislativ era instabil.

  • Investitorii din est

    Multe companii din centrul Europei au devenit investitori strategici in Romania. Printre cele mai importante se numara:

     

    CEZ: A cumparat Electrica Oltenia, este pe lista scurta pentru preluarea Electrica Muntenia Sud, iar pe lista de achizitii a cehilor intra si complexurile de producere a energiei din Oltenia – Turceni, Rovinari, Craiova, facilitatile de producere a energiei de la Doicesti sau chiar proiectul de finalizare a Unitatii III a centralei nuclearelectrice de la Cernavoda.

     

    ZENTIVA: O companie creata in cativa ani de fondul de investitii Warburg Pincus – prin fuziunea fabricii de medicamente Leciva din Cehia cu Slovakofarma din Slovacia – a devenit unul dintre principalii jucatori regionali din piata farmaceutica. Zentiva a cumparat cel mai mare producator de medicamente din Romania, Sicomed, evaluat la 200 de milioane de dolari.

     

    LEK: Tot in domeniul farmaceutic, compania slovena Lek – achizitionata ulterior de grupul Novartis – a cumparat o fabrica de medicamente din Targu Mures, Pharmatech.

     

    GEDEON RICHTER: Un alt producator de medicamente, dar din Ungaria, a preluat, in 1998, tot o fabrica din Targu Mures, Armedica.

     

    DANUBIUS: Lantul hotelier Danubius Hotels  din Ungaria a cumparat de la statul roman, in anul 2001, mai multe hoteluri din statiunea balneoclimaterica Sovata.

     

    OTP: Grupul bancar OTP din Ungaria a cumparat, in 2004, banca romaneasca Robank pentru 47,5 milioane de dolari. OTP candideaza si la privatizarea CEC, iar o firma din cadrul grupului a preluat, la sfarsitul anului trecut, compania de asigurari Asigurarea Ceccar-Romas.

     

    ZALAKERAMIA: Compania din Ungaria a cumparat producatorul de placi ceramice Cesarom. Ulterior, grupul austriac Lasselsberger – care detinea deja doi producatori de profil din Romania, Sanex si Mondial – a preluat si compania ungara, devenind astfel actionar indirect al Cesarom.

  • Facelift dupa vanzare

    In banci sau in telecomunicatii, privatizarea si venirea unei companii straine inseamna automat o schimbare de mod de lucru, o alta filozofie pentru angajati, mai multe ghisee si servicii mai rapide. Cum simte clientul de rand privatizarea companiei care ii furnizeaza electricitate sau gaze?

     

    Visele, exprimate sau nu, ale clientilor de electricitate si gaze sunt cozi mai mici pentru plata facturilor, specialisti prompti care sa repare defectiunile, call-centere cu personal amabil si, bineinteles, facturi mai mici. Multumirea clientului, esentiala pentru companie (dat fiind ca, odata cu liberalizarea partiala a pietei, furnizorul poate fi schimbat), a fost pusa insa pe planul al doilea de catre companiile straine care au cumparat anul trecut cele doua distributii de gaze (Distrigaz Nord si Sud) si patru din distributiile de electricitate (Moldova, Oltenia, Banat si Dobrogea). Primul loc a fost ocupat de refacerea infrastructurii, care, in mare parte, nu a mai fost modernizata de ani buni.

     

    „Prioritatea este imbunatatirea eficientei retelei, deoarece aceasta are un nivel inalt de pierderi si o siguranta scazuta“, afirma oficialii Enel, care detin in Romania controlul distributiilor de electricitate Banat si Dobrogea. Mai precis, desi tentatia de a da bine in ochii clientului este mare, investitiile care sa-i ajute sa-si scada costurile si pierderile sunt mai importante. Conform country managerului Enel in Romania, Brunello Botte, investitiile pentru 2006 vor fi de 65 mil. euro si vor fi in special dedicate retelelor. Previzibil, oficialii Enel spun insa ca investitiile in retele, pe langa faptul ca scad costurile companiei, ajuta in final tot clientul: „Planul de investitii va avea ca rezultat scaderea costurilor de operare, care ar putea duce la o scadere a tarifului de distributie, dar si la o siguranta crescuta: intreruperi mai rare ale curentului si o interventie mai rapida in caz de cadere“.

     

    Dincolo de retele, italienii intentioneaza sa aloce o parte din suma de 65 mil. euro si pentru un call-center si noi sisteme de facturare. Asadar, clientilor din Banat si Dobrogea li se vor instala noi sisteme de masurare a consumului: „Compania va introduce si in Romania, pe termen mediu, proiectul Telegestore, deja implementat in subsidiarele Enel din Italia si Spania“. Sistemul prevede inlocuirea contorului clasic cu un contor digital, conectat in timp real la centrul de calcul al companiei, care permite citirea contorului, facturarea conform consumului real, dar si observarea defectiunilor. Oficialii Enel spun ca acest sistem permite si oferirea de tarife conforme cu nevoile de consum ale clientilor, dupa metoda companiilor de telefonie mobila. Sistemele digitale nu sunt deocamdata in planul altor companii din Romania. Dar inlocuirea contorului la consumatori este si in planurile CEZ Romania, si ale E.ON Electrica Moldova.

     

    „Anul acesta vom schimba 280.000 din contoarele cu vechime mai mare de 10 ani si vom aplica un proiect de optimizare a operatiunilor de citire-facturare-incasare a energiei electrice in relatia cu consumatorii casnici“, spun oficialii CEZ Romania. Si CEZ are in plan construirea unui call-center, iar E.ON Moldova planuieste sa deschida unul in mai pentru toti clientii Electrica Moldova. „Investitia nu e foarte mare, deoarece avem deja sediul si tehnica de calcul, iar acum facem evaluarea exacta a echipamentelor de care avem nevoie“, spune Lucian Luca, directorul de comunicare al E.ON Moldova.

     

    In zona Moldovei, unde plata la banca sau prin bancomat a facturilor de energie nu este inca posibila, ghiseele Electrica sunt deseori depasite de situatie: „Este un amestec nefericit intre data limita pentru plata facturii, zilele de salariu/pensie si dimineata intre orele 7,30 si 12, cand aglomerarea la ghisee este foarte mare; de aceea dorim sa negociem plata prin bancomat, la banca, la benzinariile OMV sau prin cont bancar“, spune Luca.

     

    Companiile de distributie de gaze lucreaza si ele la deschiderea de noi puncte de incasare a facturilor si la deschiderea de call-centere. Neajunsul pentru distributiile de gaze e ca principalul scop pentru acest an este atingerea unui echilibru intre pretul de achizitie a gazelor si cel de livrare pentru a nu majora prea mult pretul la consumator. De asemenea, pe langa investitiile pe care le mai au de facut, aceste companii trebuie sa faca orice pentru a nu mai incheia acest an pe pierderi, asa ca in 2005. 

     

    Distrigaz Sud, intrata de anul trecut in portofoliul Gaz de France, are cateva planuri pentru acest an: un program prin care clientul sa depuna mai putine acte pentru a se conecta la retea, dar cu toate acestea sa aiba mai repede acces la ea (scurtarea timpilor necesari pentru obtinerea aprobarilor si instalare mai rapida); inlocuirea treptata a receptiei fizice prin cea telefonica (prin deschiderea unui call-center); comunicari periodice scrise despre cum cum se face economia de energie si noutati despre companie odata cu factura, dar si sisteme noi de citire si incasare pentru a se evita cozile care se creeaza la casierii in jurul datei de 15 ale lunii.

     

    Oficialii companiei nu au dat un cuantum al investitiei, dar acestea vor fi facute din suma de 100 mil. euro. Un alt plan al Distrigaz Sud este extinderea cu peste 400 km a retelei existente, precum si realizarea de retele noi pentru a conecta noi zone – program a carui valoare se ridica la 20 mil. euro. Acum, distributia sudica are 14.000 km, din care mai putin de o treime este formata din conducte de polietilena, material cu o rezistenta mare, restul fiind de otel. Oficialii Distrigaz Sud spun ca vor mentine un ritm de inlocuire a conductelor de 450-500 km/an, ceea ce ar insemna ca inlocuirea actualei infrastructuri a companiei ar putea dura 20 de ani.

     

    In acest an, Distrigaz Sud va implementa o noua modalitate de facturare (de la 1 iulie) prin trecerea contorizarii consumului de gaze de la metri cubi la kw/h, schimbare ce nu va afecta semnificativ valoarea facturilor, conform reprezentantilor Distrigaz Sud. Echivalentul unui metru cub de gaze este de 10 kw/h. Noul sistem va presupune instalarea unor calorimetre la clientii mari si la conexiunea sistemului de distributie al Transgaz cu cel al Distrigaz Sud, care vor masura puterea calorica a gazelor livrate si vor fi citite zilnic. Rezultatul va fi o simplificare a procedurilor si a modului de citire.

     

    Daca noii investitori se tin de cuvant, in luna aprilie a anului viitor vom avea alte conditii de citire, plata si mod de comunicare cu furnizorii nostri de curent si gaze. Asadar, un an de gratie pentru a ne simti ceva mai aproape de conditia clientilor din Vest ai acestor companii.

  • Pentru clientii mari

    Cum cea mai importanta lupta se da pe frontul clientilor eligibili (mari consumatori care pot lua electricitate si gaze si de la furnizori alternativi), cele patru companii de distributie electricitate si gaze fac strategii separate.

     

    SERVICII DEDICATE: Dupa achizitia filialelor Banat si Dobrogea, Enel a creat departamente speciale pentru relatia cu consumatorii eligibili – account manager dedicati si planuri tarifare personalizate, pe care furnizorii mici de electricitate nu si le permit.

     

    PRODUCTIE: Reprezentantii CEZ Romania, care controleaza distributia de electricitate din Oltenia, spera sa cumpere unul din complexurile energetice din zona pentru a putea lansa pachete mai bune marilor clienti.

     

    COMPETITIE: Cum legislatia prevede ca fostele si actualele Electrica trebuie sa isi separe pana in 2007 distributia de furnizare (activitatea reglementata de cea comerciala), companiile de furnizare divizate din Enel,

     

    CEZ, Gaz de France sau E.ON vor putea oferta clientii comerciali din alta zona de distributie decat a lor, ceea ce va intensifica semnificativ concurenta.

  • CE ESTE ITSY BITSY?

    Pana la sfarsitul anului, peisajul radio se va imbogati cu un nou post: Itsy Bitsy FM, primul radio pentru copii din Romania.

    • PUBLIC TINTA: Copiii de gradinita si scoala primara (3-10 ani, extins 2-12); parinti, bone si bunici; educatori si invatatori.
    • PROGRAM: 07.00-22.00 (un radio al copiilor); 22.00-07.00 (un radio pentru adulti: blues si jazz).
    • GRILA: emisiuni magazin, concursuri, emisiuni enciclopedice, stiri, povesti radiofonice si narate, poezii, fabule, muzica. 

    PRIMELE INVESTITII

    Cheltuielile de demarare a proiectului Itsy Bitsy FM se ridica la cateva zeci de mii de euro pana acum.

    • ANTENE EMISIE: 13.000 de euro
    • EMISIA: 13.000 de euro
    • PRODUCTIA: 5.000 de euro
    • MOBILIER SI CHIRIE: 5.000 de euro

    SURSA: ITSY BITSY FM; NOTA: VALORILE NU INCLUD TVA. SUMELE PENTRU PERSONAL SI CELE DE PROMOVARE REPREZINTA INVESTITII SEPARATE. 

    CAT ASCULTA COPIII RADIOUL?

    Ascultatul emisiunilor radiofonice in zilele lucratoare reprezinta o activitate pentru 59,4% dintre copiii de 11-14 ani, in timp ce 40,2% dintre ei declara ca nu fac niciodata acest lucru. In ce priveste zilele de week-end, 41,3% dintre respondenti asculta radioul mai mult decat o ora pe zi, in timp ce 43,4% nu fac niciodata acest lucru. Consumul mediu de radio in perioada de week-end este statistic egal cu cel din timpul saptamanii.  

  • INVITATII CLUB BUSINESS

    La dezbaterea BUSINESS Magazin de saptamana trecuta, care a avut loc la JW Marriott si a fost sponsorizata de BRD si de Zapp, au participat:  IULIA DINU – director resurse umane, lantul hotelier Continental

    • DESPINA PONOMARENCO– Marketing & Communication Executive, Eurisko
    • MIHAELA LUPU – Head of Corporate Affairs, Zapp
    • ADRIAN LUPULESCU – director resurse umane, Softwin
    • GEORGE BUTUNOIU – general manager, Alexander Hughes 
    • ANDREEA TANASE – Human Resources Consultant, AIMS

  • Ce este podcasting-ul

    Podcast-urile sunt emisiuni sau show-uri oferite utilizatorilor spre descarcare si ascultare pe playere digitale. Acestea nu sunt insa transmise prin unde radio, ci prin Internet, sub forma de fisiere MP3.

    TEME De la comentarii despre viata personala pana la stiri si informatii din sport, politica sau cultura, podcast-urile dau ocazia fiecarui „internaut“ sa devina jurnalist ad-hoc.

    APPLE Compania lui Steve Jobs a fost printre primele care au sesizat noua oportunitate. Asa ca a lansat software-ul iTunes 4.9, care va permite accesul la un director special de pe serverele Apple, unde vor fi listate peste 3.000 de programe audio gratuite pe care utilizatorii sa le poata descarca.

    INVESTITII Compania americana PodShow, fondata anul trecut de fostul VJ de la MTV Adam Curry, se poate lauda ca a atras prima investitie semnificativa in domeniul podcasting: 9 milioane de dolari din partea a trei fonduri de investitii.

  • Antipaticul Google

    Silicon Valley a visat ani de-a randul la o companie destul de puternica sa bata Microsoft. A aparut, in sfarsit, un astfel de competitor. Unul cu o fenomenala popularitate: Google. Dar acum multi sunt iritati de dimensiunile si de forta companiei si nu mai vad in Google un jucator care lupta de aceeasi parte a baricadei cu ei.

    Cei care au rezerve fata de Google sunt ingrijorati ca tocmai acele atuuri care au facut din Google un fenomen pentru cautarea online indeparteaza compania de cultura antreprenoriala care a creat-o, transformand-o intr-o amenintare. La un an de la listarea la bursa, oamenii Google invata, cu amaraciune, ce inseamna sa fii seful haitei intr-o cultura care-i sprijina de obicei pe outsideri.

    Azi, cand se aduna in Silicon Valley, fondurile cu capital de risc, antreprenorii si inginerii se trezesc frecvent criticand Google si plangandu-se de orice, de la faptul ca racoleaza cei mai buni ingineri pana la felul in care se poarta cu partenerii sau cu potentialii parteneri. Iar cuvantul „aroganta“ e des folosit. „Cu siguranta ca incep sa am resentimente“, spune Max Levchin, fondator al PayPal, serviciul de plati online care apartine acum eBay. „Acum Google e o companie mare, care face lucruri la care oamenii nu se asteptau.“ Lavchin, care a fondat anul trecut la San Francisco o companie multimedia numita Slide, spune ca „Google inca mai are mult capital de bunavointa de risipit“, dar adauga: „Dar sunt surprins cat de repede se schimba reputatia companiei“.

    Nu cu mult timp in urma, Google domnea deasupra Silicon Valley. Era compania care pornise de la zero si care nu putea face nimic rau. Acum, multi din cei care lucreaza „in Vale“ incep sa traseze paralele intre Google si Microsoft – compania pe care toti adora s-o deteste. Si Bill Gates vede si el asemanari intre Google si propria sa creatie. In primavara, intr-un interviu acordat revistei Fortune, presedintele Microsoft spunea ca „Google e mai asemanatoare cu noi decat orice alta companie cu care am fost vreodata in competitie“.

    Succesul Google a fortat deja Microsoft sa-si creeze propriul motor de cautare (un proiect cu numele de cod Underdog). Dar Google are legiuni de ingineri care lucreaza pentru o serie de alte proiecte care, daca vor reusi, ar putea da un branci Microsoft din pozitia dominanta pe care o ocupa inca din anii ‘80. Fireste, Silicon Valley a mai creat si in trecut pretendenti la tron. Multi sperau ca Netscape, care s-a listat la bursa acum zece ani, si browserul sau, Navigator, vor detrona Microsoft. Intre timp, Netscape a iesit din afaceri. Si in vreme ce Google e pe cai mari, cei care ii urmaresc atent evolutia avertizeaza ca poate fi cu greu considerata invincibila – are un pret umflat al actiunilor, un apetit prea mare de a lupta simultan pe mai multe fronturi sau pur si simplu prea multa aroganta, spun acestia. 

    Asemanarile dintre Google si Microsoft par evidente pentru antreprenorii locali, printre care se numara si Steven I. Lurie, care a lucrat pentru Microsoft intre 1993 si 1999, ori Joe Kraus, fondator, in anii ‘90, al motorului de cautare Excite. „E aceeasi atitudine de «suntem cei mai tari» fata de piete si oportunitati“, spune Lurie, care a fost in campusul Google din Mountain View de mai multe ori pentru a-si vizita prietenii care muncesc acolo. „O putem numi aroganta, dar e o incredere oarba pe care o au ca pot face orice si pot intra in orice domeniu pe care vor sfarsi prin a-l domina.“

    Kraus ofera o mica lectie de istorie. In anii ‘90, spune el, IBM era perceput in Silicon Valley drept un „gigant timid“, cu care puteai deveni usor partener, in vreme ce Microsoft era perceputa drept „o companie de temut, una foarte competitiva, care isi propunea sa intre in toate afacerile in care putea, bazandu-se pe talente ingineresti care-i permiteau sa implementeze orice eficient“.

    Acum, din punctul de vedere al lui Kraus, „Microsoft se transforma in IBM si Google se transforma in Microsoft“. Kraus e director si fondator al JotSpot, un start-up din Silicon Valley care vinde catre corporatii programe de blogging si de self-publishing.

    Microsoft a fost perceputa, de-a lungul anilor, drept o companie bogata, agresiva, mereu in cautare de talente. Asa incepe sa fie vazuta si Google – start-up-urile de Internet din Silicon Valley se plang ca practic de fiecare data cand incearca sa angajeze un programator bine pregatit, acesta spune ca deja are o oferta de la Google. 

    „Google aduce acum mai multe prejudicii inovatiei in Valley (Silicon Valley – n.r.) decat a adus vreodata Microsoft“, spune Reid Hoffman, fondator a doua companii de Internet, dintre care una e Linkedln, un site de business-networking. „Asta in principal pentru ca angajeaza atat de multi oameni talentati si pentru ca  lucreaza la atat de multe proiecte diferite. E greu pentru un start-up sa mai faca ceva interesant acum.“

    Google, spune Hoffman, e responsabila pentru „o crestere de 25-50% a salariilor inginerilor din Silicon Valley“ – sau cel putin a salariilor celor care primesc oferte. Orice programator bun se asteapta acum sa castige peste 150.000 de dolari anual.

    Si misiunea start-up-urilor care incearca sa atraga bani pentru proiecte e ingreunata de Google. In a doua jumatate a anilor ‘90, antreprenorii se plangeau frecvent ca „spectrul Microsoft“ plutea deasupra oricarei discutii pe care o purtau cu fondurile cu capital de risc. 

    Azi, acelasi lucru se spune despre Google. „Cand ma intalnesc cu cei de la fondurile cu capital de risc sau cand port o discutie despre un posibil parteneriat cu cineva, intrebarea inevitabila este: «Dar de ce nu pot face cei de la Google ceea ce vrei tu sa faci?»“ – povesteste Craig Donato, fondator si director general al Oodle, un site de cautari online rapide printre anunturile de mica publicitate. „Raspunsul este «pot si probabil ca se gandesc la asta, dar nu le pot face pe toate deodata si sa le faca si bine»“, explica Donato. „Sau cel putin sper ca nu pot sa faca.“ Google a adaugat deja popularului motor de cautare e-mail gratuit, mapping, agregator de stiri, instrumente de management al fotografiilor digitale – intrand in concurenta, pentru fiecare, cu cel putin doua companii rivale. 

    Are si un proiect de mesagerie instant (Google Talk – versiunea beta). Iar anunturile privind o noua emisiune de actiuni alimenteaza speculatiile ca se pregateste sa intre si pe alte piete, de la servicii pentru utilizatorii de telefonie mobila pana la sisteme de plata online – unde vor concura cu PayPal.

    Sa adaugam la aceasta lista si un sistem de telefonie prin internet si mai multe produse care vor fi create pentru competitia directa cu Microsoft, inclusiv un browser Google si o oferta software care va concura cu Microsoft Office. „Daca exista perceptia ca exploram mai multe domenii diverse, dintre care multe s-ar putea sa nu aiba legatura cu domeniul nostru principal, care este cautarea online, atunci aceasta perceptie e corecta“, spune David C. Drummond, vicepresedinte pentru dezvoltare corporatista al Google. „E in ADN-ul nostru sa inovam si sa exploram numeroase domenii diferite.“

    Poate ca un recul al Google e inevitabil, daca ne raportam la entuziasmul si bunavointa cu care presa a tratat compania ani de-a randul. Sau poate ca toate reprosurile sunt reactia fireasca fata de o companie care a avut atata succes, incat e imposibil sa nu-si fi ranit colegii din industrie, fie si accidental.

    „Aroganta e o problema pentru fiecare dintre companiile din Silicon Valley care au succes“, spune Peter Thiel, fondator al PayPal, care a investit in ultimii ani in circa 15 start-up-uri de Internet. „Nu stiu daca situatia e mai rea la Google decat la alte companii performante.“

    Microsoft, fireste, tine in mana „lumea Windows“. In acelasi timp, a-ti schimba motorul de cautare e la fel de simplu ca a schimba pagina web – in cazul in care o alta companie va deveni pentru Google ceea ce Google a fost pentru unii dintre primii lideri ai cautarii online, AltaVista si Excite.

    Pentru moment, cel putin, Google tinteste catre cea mai dorita formula din lumea tehnologiei: o platforma care, asemeni sistemului de operare Windows, sa devina atat de populara incat programatori din afara companiei sa scrie programe pentru ea, iar dezvoltatorii web sa creeze noi servicii care sa aiba la baza Google, astfel incat pagina Google sa fie indispensabila in ecosistemul computerului personal. „Inainte, auzeai ca Microsoft e un imperiu al raului, in special in Silicon Valley“, spune Brian Lent, presedinte al Medio Systems, un start-up din Seattle. „Google este noul imperiu al raului, pentru ca se afla intr-o extrem de puternica pozitie de control. Are un control aproape monopolist asupra accesului la informatie.“ 

  • Ne mai auzim pe internet!

    Telefonia prin internet este o afacere in plina inflorire, atat pentru marii furnizori de servicii internet (ISP), cat si pentru retelele de mesagerie instantanee cu servicii de voce. Este pentru prima data cand marile telecom-uri isi vad amenintata suprematia.

    In 1930, Jean Cocteau a scris piesa „La voix humaine“, despre care s-a spus ca este „un monolog pe doua voci“. O femeie vorbind la telefon. Un dialog din care spectatorul aude o singura voce si poate doar sa o intuiasca pe a doua. Montarile din ultimii ani au fost influentate de progresele tehnologiei, astfel incat telefonul a devenit portabil, ceea ce a dat actritei o mai mare libertate de miscare. Insa o montare cu adevarat moderna o va tintui din nou pe scena, numai ca de data aceasta in fata calculatorului.

    Telefonia prin internet a devenit o mare afacere si, din cate se pare, nimic nu o va putea opri sa schimbe modelul de afaceri al marilor companii de telecomunicatii, care pana de curand se bucurau de un monopol ce parea etern. 

    Esenta tehnologica o constituie un set de protocoale – numite generic VoIP (Voice Over IP) – pe baza carora programe specializate transporta „pachete“ de date intre doua computere conectate la o retea IP (internet sau retele locale TCP/IP). Prea multe explicatii tehnice nu-si au locul aici, dar trebuie amintit ca pachetele de date care transporta informatia audio nu sosesc in ordinea in care au fost transmise (deci trebuie puse in ordinea fireasca la sosire) si, in plus, unele pachete sunt alterate pe parcurs.

    Spre deosebire de programele care transporta – de exemplu – fisiere, programele de telefonie sunt mai atente la viteza decat la corectitudine, astfel incat accepta fara mofturi pachete eronate si le ignora pe cele intarziate, echilibrand calitatea cu o latenta scazuta. Vocea a venit in internet din doua directii diferite. 

    Pe de-o parte, dinspre marii furnizori de servicii internet (ISP), care au intrat astfel in competitie directa cu marile telecom-uri. Avantajul este ca nu este nevoie de un calculator, convorbirile cu utilizatorii aceleiasi retele sunt de regula gratuite, iar conectivitatea cu retelele de telefonie clasice sau mobile este asigurata. In plus, firmele pot sa-si conecteze sistemele interne din locatii diferite (de regula prin retele virtuale private – VPN) la preturi extrem de avantajoase. 

    Pe de alta parte, a venit dinspre retelele de mesagerie instantanee. La momentul actual, toti marii jucatori din acest domeniu dispun de facilitati de convorbiri audio in sistemele proprii (chiar daca unele nu sunt propriu-zis VoIP). Piata este dominata de AOL, care dispune de doua retele – AIM si ICQ – ce totalizeaza peste 40 de milioane de utilizatori care se bucura de chat si convorbiri audio, plus video. Yahoo vine pe pozitia secunda, furnizand prin Messenger facilitati similare pentru 20 de milioane de utilizatori, urmat indeaproape de Microsoft cu 14 milioane de utilizatori de MSN.

    Google Talk este un nou-venit in domeniu, insa forta sa de marketing este considerabila. Fara o baza impresionata de utilizatori, Apple se profileaza ca lider tehnologic, clientul sau iChat ajungand la performanta video-conferintelor cu pana la patru participanti simultan. Insa vedeta incontestabila a momentului este Skype, o firma europeana ce s-a lansat abia anul trecut si a atins o baza de clienti impresionanta: 53 de milioane. Interesant este ca, spre deosebire de competitori, peste jumatate din utilizatori sunt din Europa si doar circa 12% din SUA. In fine, o alta particularitate este faptul ca Skype a pornit direct cu servicii de telefonie, mesajele text fiind doar o facilitate suplimentara. Calitatea transmisiei este remarcabila, chiar si la conexiuni lente sau in audio-conferinte. 

    Ca si in cazul altor retele de mesagerie instant cu servicii de voce, convorbirile intre utilizatorii Skype sunt gratuite, iar programul este si el gratuit. Skype ofera insa si servicii platite: SkypeOut permite apeluri catre retele de telefonie clasice sau mobile la preturi rezonabile, SkipeIn permite utilizatorilor sa fie apelati de la telefoane obisnuite (disponibil doar in unele tari) si Skype VoiceMail (mesaje vocale). De curand, Skype a anuntat componente plug-in pentru video-telefonie si video-conferinte. In plus fata de posibilitatea de a trimite fisiere sau „carti de vizita“ in timpul convorbirilor, componentele video vor permite partajarea pozelor digitale sau a altor elemente vizuale de pe computerul local (de pilda o prezentare PowerPoint).

    Insa Skype este vedeta momentului si dintr-un alt motiv. In data de 12 septembrie, eBay – gigantul licitatiilor on-line – a anuntat ca va cumpara firma Skype la un pret de-a dreptul fabulos: 2,6 miliarde de dolari, la care se vor adauga (in anumite conditii) inca 1,5 miliarde in urmatorii trei ani.