BusinessMagazin

Blog

  • Chirii in spatii comerciale

    Cum variaza „chiriile procentuale“.

    Categoria de produse

    Chirie (% din vanzari)

    Electronice si electrocasnice

    2-3

    Produse alimentare

    3-5

    Imbracaminte, incaltaminte

    5-9

     

  • Efectul de domino

    Intarziata de dezvoltator pentru a livra un produs sigur, lansarea noilor platforme de soft de la Microsoft a schimbat deja strategiile producatorilor de software si hardware.

     

    I just want to give you a flavour“ era fraza cu care isi incepea discursul Chris Caposella acum trei luni la München, in fata jurnalistilor veniti sa ia prima data contact cu noile platforme software ce urmau sa fie lansate de Microsoft. De astfel de aroma au avut parte, mai nou, si utilizatorii de business din Romania, dupa lansarea oficiala de saptamana trecuta a versiunii specifice a noului sistem de operare Windows Vista.

    Oficialul Microsoft – acum vicepresedinte al companiei, un italian la origini, plin de carisma, a fost „speech assistant“ pentru Bill Gates, caruia i-a prelucrat mai mult de 350 de discursuri si prezentari Power Point. Prezentarea care i-a asigurat cele mai multe aplauze a fost probabil cea facuta pentru presedintele Microsoft cu ocazia lansarii Windows ‘98. La evenimentul de acum aproape 10 ani, ecranul calculatorului a devenit albastru – o „mica“ eroare a sistemului. Zvonurile de atunci spuneau ca Gates l-ar fi concediat imediat dupa prezentare.

     

    Acum, Microsoft a intarziat lansarea Vista – cea mai mare lansare de pana acum, dupa cum o caracteriza directorul local al companiei, Ovidiu Artopolescu – tocmai pentru a evita erorile. Chiar si prin faptul ca 95% din miliardul de calculatoare aflate in functiune astazi ruleaza pe sistemul de operare Windows e un indiciu despre nivelul de expunere a sistemului de operare in fata atacurilor. Acum, in interiorul platformei de securitate a Vista, numita Defender, se afla un ingredient romanesc. „Tot ce inseamna motor antivirus sau antispam in produsele Microsoft se bazeaza pe RAV“, spune Radu Georgescu, proprietarul GeCAD, care a vandut integral acum cativa ani drepturile asupra antivirusului RAV. Intre Radu Georgescu si Microsoft, jocurile de securitate au fost jucate, iar din septembrie contractul de consultanta intre el si companie a expirat. Acum, romanul spune ca GeCAD va concura compania americana prin serviciul de e-mail Axigen, concurent al produsului similar de la Microsoft Exchange.

     

    Despre lansarea Vista de la Bucuresti, directorul de marketing pentru Romania, Dan Bulucea, spune ca s-a vrut ca sistemul sa fie disponibil cat mai repede pe piata, pentru ca exista cerere din partea clientilor. Cu toate acestea, recunoaste ca acum nu e cea mai buna perioada de lansare. „Haideti sa fim sinceri. In niciun caz nu am incercat sa evitam perioada noiembrie-decembrie ca sa lansam ulterior. A fost vorba de nivelul de calitate a produsului“, a declarat Bulucea pentru BUSINESS Magazin. „Echipele de dezvoltare au intarziat lansarea produsului pana cand produsul a fost in parametrii maximi de securitate, de functionare, de compatibilitate cu aplicatiile cunoscute“, completeaza Tudor Galos, product manager in cadrul Microsoft Romania.

     

    De altfel, compatibilitatea cu tot restul programelor software utilizate in prezent ramane in continuare pe ordinea de zi atat a Microsoft, cat si a furnizorilor de soft. Primii care au facut adaptarea au fost producatorii de solutii de securitate. BitDefender a si lansat versiuni care ruleaza pe noul sistem de operare, urmand ca anunturi similare sa faca toti producatorii de software.

     

    Utilizatorii obisnuiti vor putea cumpara noile variante ale sistemului de operare incepand cu 30 ianuarie, a anuntat compania. Practic, versiunea de business este lan-sata in perioada concediilor de la sfarsitul anului calendaristic si fiscal, cand nu se prognozeaza mari achizitii in departamentul IT, iar cea pentru publicul larg exact dupa perioada cea mai buna pentru vanzatorii de calculatoare. Iar pentru acest segment de public predomina achizitia sistemului de operare preinstalat.

     

    Trecerea la noul sistem de operare si la programele software pentru noua platforma se va face, evident, treptat. Analistii de la Gartner apreciaza ca doar in 2010 numarul calculatoarelor cu sistem de operare Vista il va depasi pe cel al calculatoarelor cu Windows XP. La nivel mondial, compania apreciaza ca va reusi sa vanda 90 de milioane de licente pana la sfarsitul anului viitor. De ce nu a lansat Microsoft mai intai versiunea pentru utilizatorii obisnuiti, ci cea pentru companii? Un posibil raspuns ar fi ca oricum companiile au nevoie de un timp mai mare pentru a adopta noile platforme software. Si aici nu este vorba de perioada aleasa pentru lansare, ci de faptul ca procesul decizional pentru o achizitie majora de software consuma timp. Mai mult, acesti utilizatori, care lucreaza cu date importante si cu programe software de business specifice, trebuie sa faca teste de compatibilitate intre programele cu care lucreaza si Vista. Cei de la Gartner apreciau ca timpul necesar pentru realizarea acestor teste variaza intre 12 si 18 luni.

     

    Mai multe ramuri ale industriei IT se astepta ca lansarea primului nou sistem de operare Microsoft, dupa o pauza de cinci ani fara noutati din partea companiei din Redmond, sa determine modificari importante in rapoartele de vanzari sectoriale. Afectati vor fi in primul rand vanzatorii de hardware. Noul sistem de operare are cateva cerinte minime de sistem si nu va putea fi folosit pe calculatoarele mai vechi, cu putere modesta de procesare. Are Vista suficient sex-appeal pentru a determina o schimbare? Cei mai multi producatori cred ca da. „Cand un cumparator nou va vedea pe rafturi mai multe cutii fara a sti sa inteleaga specificatiile tehnice, va alege Vista, pentru ca arata mult mai bine, are un design reusit“, spune Alecs Lagounenko, director de marketing al producatorului de placi grafice Nvidia pentru Rusia, zona statelor ex-sovietice si Europa de Est. Nvidia, care potrivit propriilor estimari vinde 60% din placile grafice din Romania, se asteapta ca pana la finalul anului sa vanda cateva mii de astfel de placi din varianta premium, versiuni care costa consumatorul final chiar si 500-600 de euro. Partial, bunul mers al vanzarilor este pus de oficialul Nvidia pe seama lansarii Vista.

     

    Chiar daca in acest moment nu poate fi cumparata licenta pentru Windows, publicul se orienteaza deja spre calculatoare care sa se incadreze in cerintele de sistem ale Vista. Acesta este un simptom remarcat de RHS, distribuitor de componente si produse IT. Oficialii RHS isi explica stagnarea pietei de IT de anul acesta prin scaderea retailului, pe fondul restrictiilor BNR la creditele de consum, dar si prin intarzierea lansarii Vista, care a determinat consumatorul final sa amane luarea unei decizii pentru a-si face un upgrade sau a-si schimba calculatorul. „In 2007 sperantele sunt mari si eu personal estimez ca IT-ul va recupera descresterea din acest an“, afirma Adrian Ciubaru, director de marketing al RHS. Totusi, la nivel global, Microsoft estimeaza ca pe 90% dintre calculatoare ar putea fi instalate versiuni ale noului sistem de operare. Cu o mentiune: nu toate vor putea si folosi interfata grafica Aero – practic, unul dintre argumentele pentru achizitia noii Vista, cu multiple posibilitati de vizualizare ale ferestrelor.

     

    Integrarea in UE va avea efecte si asupra preturilor sistemului de operare. Practic, odata cu trecerea de la dolari la euro in listele de preturi, preturile vor creste in medie cu 30% pentru majoritatea produselor Microsoft. Portita de scapare a filialei locale, confruntata cu o rata a pirateriei software de 72%, vor fi versiunile in limba romana ce urmeaza sa fie lansate si ale caror preturi vor ramane scazute.

     

    Directorul de marketing Dan Bulucea se arata increzator in faptul ca noul sistem va fi adoptat de un procent semnificativ dinte utilizatori: „Windows 95 si 98 erau gandite pentru acei ani, la fel si XP. Vista este pentru utilizatorii de astazi“. Daca lansarea Vista va fi insa si un succes rapid, aceasta e alta poveste.

  • Ce aduce Vista

    Securitate: Sistemul incorporeaza antivirusul romanesc vandut de Radu Georgescu catre Microsoft acum cativa ani. O aplicatie de criptare hardware numita Bit Locker, care actioneaza ca o cheie de deschidere a calculatorului, impiedica accesul persoanelor straine. De exemplu, codul instalat pe un memory stick va face imposibil accesul la informatiile continute, fara conectare la calculator.

     

    Design: Variantele care solicita cea mai mare putere de procesare vor afisa interfata grafica Aero, care aduce un design modern, cu ferestre care se pot deschide in mai multe formate si carora le poate fi dat un efect de transparenta.

     

    Organizare: In versiunile mai vechi, o cautare care dura pe Internet cateva secunde necesita si 20 de minute pentru cautarea in interiorul calculatorului. Acum, motorul de cautare este mult mai rapid si a fost integrat inclusiv meniului de start-up.

  • POLITICA MONETARA: Ce se citeste deocamdata in globul de cristal al BNR

    Cu o saptamana inainte de ultima sedinta de politica monetara din acest an, din 28 decembrie, bancherii mai spera inca la un cadou frumos de Anul Nou.

     

    Ca nimeni nu stie foarte exact la ce sa se astepte dinspre partea bancii centrale e clar la o simpla trecere in revista a previziunilor pe care le fac analistii. O estimare dintr-o parte, anticipand o posibila crestere a dobanzii de politica monetara se contrazice cu o alta care mai degraba inclina catre ideea ca dobanda ar avea motive sa scada. Iar daca in viziunea unora a venit momentul pentru o reducere a rezervelor minime obligatorii, o alta argumenteaza ca nici daca ar vrea, banca centrala nu ar avea conditiile necesare pentru asa ceva. Iar argumente exista pentru oricare dintre aceste previziuni.

     

    „Vedem o crestere a dobanzii de politica monetara de 25 de puncte de baza“, este de parere Rozalia Pal, senior economist la UniCredit Romania. In opinia ei, majorarea dobanzii de la 8,75%, cat este acum, la 9% s-ar justifica din cauza presiunilor inflationiste de anul viitor. In viziunea analistilor de la UniCredit, inflatia va termina anul 2006 la 4,7%, nivel la care o vad si pentru anul viitor. In privinta rezervelor minime obligatorii, marea bataie de cap a bancherilor (40% pentru valuta si 20% pentru lei, fata de 2% in alte state europene), Pal nu anticipeaza pentru moment nicio schimbare. „Anul viitor ar putea aduce o astfel de decizie“, crede ea.

     

    De o cu totul alta parere este directorul executiv adjunct din Trezoreria BCR, Lucian Anghel, care crede ca pe 28 decembrie BNR ar putea face o surpriza placuta bancherilor. „E greu de spus cu cat, dar cred ca rezervele ar putea fi reduse inca din acest an“, sustine Anghel, urmand ca in 2007 miscarea sa fie continuata „gradual si in pasi marunti“. O diminuare a rezervelor minime obligatorii ar duce, cel putin teoretic, si la o ieftinire a imprumuturilor, ce ar stimula apoi excesiv creditarea: acesta ar fi insa un contraargument destul de subred, in opinia directorului de la BCR, in conditiile in care „chiar si nivelul foarte ridicat la care au stat rezervele in 2006 s-a dovedit ineficient in lupta cu creditarea“. La finele lunii octombrie, creditul neguvernamental marca o crestere de aproape 55% fata de aceeasi perioada a anului precedent, cu mult peste cele 30 de procente dorite de BNR. Iar dobanda de politica monetara nu va fi modificata in aceasta sedinta, crede Anghel, in conditiile in care „dat fiind ca banca centrala nu mai sterilizeaza integral excesul de lichiditate, importanta dobanzii oricum se dilueaza“.

     

    O a treia parere, un alt scenariu. Daca trendul de intarire puternica a leului se va mentine si pe mai departe, „pana spre 3,40-3,39 lei/euro“, banca centrala ar putea decide la 28 decembrie o scadere a dobanzii de politica monetara, anticipeaza Florin Citu, economistul-sef de la ING Bank Romania. Astfel, in oglinda cu decizia de a creste dobanda cu 0,25% in iunie pe fondul unei tendinte de depreciere a monedei nationale, acum banca centrala ar putea taia tot un sfert de punct procentual. Cu aceeasi conditie, ca tendinta de intarire a leului sa continue, Citu anticipeaza si o diminuare a rezervelor minime obligatorii la lei, de la 20% cat sunt in prezent la 18%. Pe termen mai lung, estimarile economistului-sef de la ING plaseaza dobanda de politica monetara la 8% la sfarsitul lui 2007 si 7,25% in 2008.

     

    „Eu zic ca nu se va intampla nimic spectaculos la aceasta sedinta“, completeaza tabloul previziunilor Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare macroeconomica de la Raiffeisen Bank. In opinia sa, banca centrala va lua in discutie acum „mai degraba evolutia cursului valutar, care este deja ingrijoratoare din cauza aprecierii foarte puternice a leului“. Ingrijorare care se justifica in conditiile adancirii continue a deficitului de cont curent, pe de o parte, si ale perspectivei ca investitiile straine directe sa se reduca. Acum, deficitul este acoperit confortabil in proportie de circa 80% de intrarile de investitii, dar la anul acestea vor scadea, iar „gradul de acoperire va fi mai degraba in jur de 50%“, crede Dumitru. Analistul de la Raiffeisen vede pentru anul in curs un deficit de cont curent in jur de 11% din PIB, ceea ce „nu mai e chiar de saga“. Riscul vine dintr-o posibila schimbare de atitudine a investitorilor in fata adancirii acestor dezechilibre – iar un  exit brusc din partea acestora de pe piata valutara romaneasca ar putea genera un adevarat cutremur pentru leu. „O depreciere pe care banca centrala ar simti-o imediat in inflatie“, puncteaza Dumitru motivul pentru care BNR are de ce sa se gandeasca inca de pe acum la problema leului prea puternic.

     

    Inflatie care este, in mod declarat, grija cea mai mare a bancii centrale. Tabloul devine insa un pic mai confuz in practica, dat fiind ca – asa cum atragea recent atentia si economistul-sef al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Francesca Pissarides – tot banca centrala este cea care se lupta si cu deficitul, si cu alte probleme ce n-ar trebui sa-i cada in grija. Privita prin aceasta prisma, confuzia analistilor are o explicatie.

  • Duri, dar nu si puri

    Initiativa politica a tandemului ex-liberal Theodor Stolojan-Valeriu Stoica a fost dezavuata saptamana trecuta de gardienii puritatii liberalismului la nivel european. Aflat in Romania intr-o vizita la invitatia premierului Calin Popescu-Tariceanu, seful liberalilor europeni, Graham Watson, s-a folosit de prilej pentru a ataca principiile de la care se revendica grupul de initiativa pentru constituirea PLD.

     

    De altfel, saptamana trecuta nu a fost cea mai fericita pentru miscarea platformista: dupa ce au incercat sa acrediteze ideea ca liberalii negociaza cu PSD pentru a se mentine la putere, realitatea a demonstrat ca apropierea de social-democrati este mai degraba o tendinta a grupului liberal-democratilor, patru dintre reprezentantii acestora votand in Senat o initiativa legislativa PSD. Pe de alta parte, liderii PLD au anuntat consultari cu „colegii“ de Alianta democrati si chiar au anuntat ca acest tip de intalniri vor avea o ritmicitate care chiar are sanse sa o depaseasca pe cea din relatiile dintre PNL si PD.

  • Macar sa repare ceasul

    Momentul cand societatile energetice ar urma sa fie transferate din parohia Ministerului Economiei in cea a AVAS a fost amanat pentru la primavara, iar Guvernul a refacut nota de fundamentare a ordonantei de mutare de la MEC la AVAS a a Oficiului pentru Participatiile Statului si Privatizari in Industrie (OPSPI), insistand in text pe ideea ca UE cere Romaniei ca privatizarile sa fie administrate de o singura institutie si sa se faca mai transparent.

     

    Aceste miscari ar fi trebuit sa linisteasca spiritele si sa asigure auspicii bune instalarii noului ministru al economiei, Varujan Vosganian, cu atat mai mult cu cat acum, dat fiind ca atat MEC, cat si AVAS sunt conduse de liberali, sansa unor conflicte atrase de o sefie democrata a MEC a parut exclusa. Totusi, conflictele au continuat, dupa ce la refuzul Ministerului Justitiei de a-si da avizul pe ordonanta s-a adaugat propunerea lui Vosganian ca zece societati energetice, intre care complexurile energetice Rovinari, Turceni si Craiova, sa ramana in portofoliul MEC, pe motiv ca politica energetica a tarii o face Ministerul Economiei, nu AVAS, unde ar trebui sa se ia decizii doar in privinta privatizarilor. Propunerea, de altfel de bun-simt, a noului ministru al economiei a fost rapid contracarata de seful AVAS, Teodor Atanasiu, cu argumentul ca numai Guvernul poate decide soarta societatilor respective. Privind insa lucrurile dincolo de disputele de moment, este limpede ca rolul de simplu privatizator si cel de strateg al viitorului energetic se contrazic, mai ales intr-o situatie in care un nou ministru al economiei vine cu ambitii mult mai mari decat ale precedentului: Vosganian a anuntat ca ministerul sau „nu va fi doar al energiei, ci si cel care sa elaboreze strategia economica a tarii“ si a promis ca va revizui legislatia investitiilor, a minelor, a petrolului si a energiei. Iar ideea ca de toate privatizarile sa se ocupe AVAS, care si-ar integra OPSPI, ar fi prielnica pentru transparenta ori pentru rapiditatea privatizarilor, dar n-ar servi cu nimic recentele promisiuni dupa care Romania isi va defini strategia pe termen mediu si lung in privinta securitatii energetice ori in privinta stimularii unor domenii cu care sa se poata impune pe piata UE. Deocamdata, insasi stabilizarea legislatiei in relatia AVAS-MEC se anunta un proces de durata, astfel incat, din planurile lui Vosganian, probabil singurul care va fi indeplinit in perioada urmatoare va fi cel de reparare a ceasului de pe zidul ministerului – cum i-a spus ministrul, „primul gest de rigoare pentru ca lucrurile sa functioneze“.

  • Turcia-Croatia 2-1

    Croatia a devansat saptamana trecuta Turcia in demersurile pentru aderarea la UE, dupa ce Zagrebul a finalizat negocierile cu Uniunea in domeniile educatiei si culturii.

     

    Autoritatile de la Zagreb au inchis negocierile in doua dintre cele 35 de capitole ale aderarii, comparativ cu Turcia care a inchis numai unul, desi a deschis negocierile simultan cu Croatia in octombrie 2005. Avansul Croatiei fata de Turcia a fost subliniat de faptul ca ministrii europeni de externe au decis sa suspende partial negocierile cu Ankara din cauza dosarului cipriot. In timp ce UE afirma ca nu exista nicio stratagema in negocieri, diplomatii considera ca finalizarea negocierilor in cele doua dosare de catre Croatia este o „decuplare“ simbolica de Turcia, care demonstreaza pretul pe care Ankara il plateste pentru refuzul de a-si deschide porturile si aeroporturile pentru navele si avioanele cipriote. Croatia doreste sa adere la UE in 2009, in timp ce Turcia are prea putine sanse sa se alature Uniunii in urmatorii zece ani.

  • Ba o sa cheltuim

    Acuzate de nestiinta a planificarii bugetare, atata vreme cat nu pot cheltui excedentul fiscal, autoritatile incearca sa-si demonstreze eficienta pe teren. Ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, si cel al transporturilor, Radu Berceanu, au mers impreuna la receptia unei lucrari de reabilitare pe autostrada Bucuresti-Constanta, ocazie cu care au reluat promisiunile privind progresul infrastructurii in urmatorii ani, respectiv amenintarile la adresa firmelor de constructii care nu-si respecta termenele.

     

    Prin urmare, la 1 mai 2007 va fi gata tronsonul Drajna-Fetesti, anul viitor vor fi construiti 75 km de autostrada, pana in 2009 vom avea 800 km de autostrada noi, iar pana in 2018 – 2.500 km. In privinta licitatiilor pentru constructii, ar urma sa fie introdus un sistem de punctare pentru companii, care sa excluda firmele neserioase. Berceanu a salutat in mod deosebit ideea formarii unor consortii de firme autohtone care sa participe la respectivele licitatii: saptamana trecuta, zece firme romanesti de constructii – Aedificia Carpati, Baduc, Constructii Hidrotehnice Iasi, INSPET, Metroul, SCIT Impex, STIZO, TIAB, Tungal Metrou si Energoconstructia – au anuntat ca vor participa in consortiu la viitoarele licitatii pentru proiectele mari de infrastructura.

  • Ai cui suntem

    Cum era de asteptat, au inceput sa apara deja incertitudinile de pe urma ordonantei de transfer al OPSPI de la Ministerul Economiei la AVAS. Una din societatile aflate in disputa aici este fosta Daewoo Craiova, care ar fi trebuit relansata la privatizare in primavara, dupa declaratiile fostului ministru al economiei, Codrut Seres.

     

    Acum, premierul Tariceanu insusi l-a asigurat pe primul pretendent la cumpararea uzinei din Craiova – seful companiei Ford, John Fleming, sosit la Bucuresti saptamana trecuta – ca privatizarea nu va fi afectata cu nimic de trecerea fostei societati a Daewoo in portofoliul AVAS, ba chiar ca vanzarea va avea loc inainte de iunie 2007. Un caz mai complicat este cel al pachetului de 8% din Petrom care ar urma sa fie vandut salariatilor, dupa ce fostul ministru Codrut Seres a fost acuzat ca l-ar fi sustinut pe liderul sindicalistilor din Petrom, Liviu Luca, sa preia indirect pachetul de actiuni, ajungand astfel in dezacord cu ministrul justitiei, Monica Macovei. Acum, cel ce va continua discutiile cu Macovei este seful AVAS, Teodor Atanasiu. Succesorul lui Seres, Varujan Vosganian, s-a grabit aproape inutil sa-si declare sustinerea fata de varianta in care salariatii ar prelua direct actiunile. Vosganian fusese acuzat recent pentru legaturi mai vechi cu omul de afaceri Sorin Ovidiu Vantu, a carui apropiere de Liviu Luca nu-i un secret pentru nimeni.

  • Jos guvernul

    Guvernul libanez a transmis saptamana trecuta Parlamentului proiectul de infiintare a unui tribunal international care sa-i judece pe autorii asasinarii fostului premier Rafik Hariri, banuiti a avea legatura cu interesele Siriei.

     

    Presedintele Emile Lahoud, considerat un apropiat al Damascului, respinsese anterior decretul cu privire la proiectul infiintarii tribunalului, aprobat de guvern la 25 noiembrie, pe motiv ca guvernul condus de Fuad Siniora a devenit nelegitim, de la demisia, la jumatatea lui noiembrie, a sase ministri prosirieni. Constitutia ofera guvernului dreptul de a transmite parlamentului un proiect de lege, chiar daca nu este semnat de seful statului, dupa 15 zile. Presedintele parlamentului, Nabih Berri, are obligatia sa-i convoace pe deputati pentru a discuta pe tema proiectului, insa Berri, si el un apropiat al Damascului (si al carui partid Amal este membru al opozitiei), considera guvernul ilegitim si anticonstitutional. Tensiunea situatiei este intretinuta si de protestele de strada din ultimele saptamani, in care manifestantii, unii din ei suporteri ai militantilor Hezbollah, au cerut demisia guvernului Siniora, considerat a fi „in solda Statelor Unite“.