Enterprise Investors (EI) este un grup de capital privat din Europa Centrala si de Est.
1,1 mld. $ fondurile pe care le administreaza
850 mil. $ investitii in aproape 100 companii
24 de investitori profesionisti
46 de membri compun echipa totala
5 pana la 45 mil. suma investita intr-un proiect
3 pana la 7 ani perioada de investitii
60 mil. $ investitiile din retail, in Europa Centrala si de Est
In timp ce Dacia se pregateste sa atace piata vest-europeana, la Craiova se strang nori negri deasupra uzinei producatoare de automobile Daewoo. Din octombrie inceteaza dreptul acesteia de a mai produce sub licenta GM-Daewoo. Vom asista la sfarsitul celui de al doilea producator si vanzator autohton? Doua surori, de familie buna, cu origine frantuzeasca. Ambele abandonate cu multi ani in urma, undeva in est, sa se descurce fiecare cum poate. Sora cea mica a facut cu ochiul unui print din Orient cu care si-a impletit destinul vreme de zece ani. Sora mai mare a trebuit sa mai astepte inca cinci ani pana sa ii vina sorocul. Pana la urma, s-a intors in sanul familiei – in lumea buna se poarta – si i-a fost cu noroc. Un lucru interesant: cu cat mai bine i-ar merge uneia, cu atat mai rau ii merge celeilalte. Pentru uzina de automobile de la Craiova, anii fericiti ai mariajului cu coreenii de la Daewoo Motors Corporation s-au incheiat subit in 2001. Noul proprietar al constructorului de automobile asiatic, americanii de la General Motors, anuntase ca Romania nu intra in sfera lor de interese si ca Daewoo Automobile Romania trebuie sa-si ia, implicit, destinul in propriile maini. Ceea ce s-a si intamplat – si nu a fost deloc rau. Anul trecut, vanzarile uzinei craiovene aproape s-au dublat, comparativ cu 2003. Daewoo Romania ocupa de patru ani pozitia a doua in topul vanzarilor de automobile, aproape trimestru dupa trimestru. Nubira, dar mai ales Cielo si Matiz au urcat rapid in topul preferintelor cumparatorilor pentru ca ofera ceea ce se cauta cel mai mult pe o piata emergenta, cum e Romania: un raport onest calitate-pret. Cele 3.165 de autoturisme vandute in primele doua luni si o cota de piata de 12,3% adjudecata de Daewoo Romania din totalul vanzarilor de autoturisme de pe piata romaneasca in luna februarie demonstreaza toate acestea. Dar zilele de glorie ale modelelor produse la Craiova se apropie, dupa toate probabilitatile, de sfarsit. Din octombrie, contractul de licenta cu coreenii de la General Motors – Daewoo Auto and Technology expira. O data cu acesta, si posibilitatea de a mai achizitiona piese si subansamble de la fosta companie-mama. Ce se va intampla din toamna cu uzina de la Craiova si cu cei 3.600 de angajati ai acesteia? Nimeni nu pare sa aiba raspunsul, nici consortiul de banci creditoare actionari majoritari ai Daewoo Automobile Romania, nici guvernul de la Bucuresti, care detine 49% din companie. Dar, daca luam in calcul ce s-a intamplat cu sora mai mare a uzinei de la Craiova, Dacia Pitesti, si adaugam faptul ca Romania a ajuns destinatie preferata pentru investitiile producatorilor de piese si subansamble, atunci gasim si un fundament pentru ca speranta oltenilor sa nu moara. Cea mai simpla varianta ar fi, pur si simplu, prelungirea licentei. Daewoo poate supravietui atat timp cat exista cerere din partea clientilor romani pentru produsele pe care le fabrica, afirma Marius Carp, directorul executiv al Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile din Romania (APIA). Dar este greu de previzionat daca cererea va fi stabila, va creste sau, dimpotriva, va scadea. In cazul in care licenta va fi prelungita, Daewoo Romania ar mai putea vinde pe piata romaneasca automobilele sale care se bucura inca de succes, precum si subansamble pentru export. Aceasta din urma activitate a fost reluata in primavara anului trecut, subansamblele fiind livrate inclusiv catre uzinele GM-Daewoo din Coreea. Dar cat timp se vor mai cauta niste automobile deja invechite moral, construite pe o platforma tehnica de la inceputul anilor 90? Cel putin doi ani, crede Costin Micu, director de vanzari la compania Radacini, cel mai mare dealer de automobile Daewoo din tara. Toate argumentele converg catre o prelungire a licentei de productie si comercializare sub numele Daewoo si dupa octombrie. In primul rand, coreenii vor sa-si vanda produsele. Uzina de la Craiova consuma, pe fondul vanzarilor bune de pe piata interna, asa ca nu exista nici un motiv pentru care coreenii sa nu livreze, atat timp cat castiga bani din aceasta si pot produce piese compatibile cu cerintele celor de la Craiova. GM a decis sa intre cu produse sub marca Chevrolet pe pietele unde automobilele Daewoo erau cunoscute, deci si in Romania. Mai mult, GM Daewoo a lansat o noua gama de autoturisme care nu mai seamana cu nici unul dintre stramosii Cielo sau Nubira. Pana si proaspat lansatul Chevrolet Matiz de abia daca mai aduce cu Matizul care ne-a umplut soselele. Asa ca cei de la GM nu au de ce sa se teama de concurenta din partea uzinei de la Craiova pe piata romaneasca. Dar prelungirea licentei nu ar insemna insa decat o solutie de moment. Mai devreme sau mai tarziu, uzina de la Craiova fie intra in vizorul unui producator mare, fie isi va inchide portile, asa cum s-a intamplat cu Aro Campulung. Intr-o industrie auto mondiala marcata de margini tot mai inguste de castig, care imping la fuziuni si globalizare a productiei, nu prea mai ramane loc de intors pentru micii producatori. Cine ar putea sa cumpere si de ce? Cred ca producatorul cel mai interesat de preluarea uzinei de la Craiova este General Motors, spune Costin Micu de la Radacini. Brent Valmar, presedintele APIA, are informatii care conduc la aceeasi concluzie: Exista discutii si negocieri cu General Motors si, lucru inca neconfirmat, cu alti producatori pentru preluarea capacitatilor de productie. Totusi cel mai in masura sa dea un raspuns potrivit este chiar compania Daewoo Romania, afirma Valmar. APIA este extrem de preocupata de situatia Daewoo Romania, al doilea producator local de masini, cu un volum important si modele apreciate pe piata romaneasca. Din acest punct de vedere o eventuala «nesupravietuire» a fabricii craiovene nu este deloc de dorit, adauga Valmar. Americanii ar avea mai multe argumente pentru a dezvolta la Craiova un centru de productie integrata. Modelele actuale Daewoo Cielo, Matiz si chiar Nubira se vand bine pe piata romaneasca, au o retea extinsa de show-room-uri si service. Pe langa acestea, GM ar putea sa fabrice componente si pentru modelele Chevrolet, care au la baza aceeasi platforma tehnica cu modelele Daewoo. Ba chiar mai mult, unele componente pentru Opel – si ea parte a GM – ar putea fi produse in Romania cu costuri mai mici decat in Europa de Vest, unde americanii se confrunta cu probleme si nemultumiri ale salariatilor. Sau, de ce nu, prin investitii in modernizarea liniilor de productie de la Craiova, General Motors ar putea inlocui, treptat, actuala gama de modele produsa de Daewoo Romania cu propriile modele Chevrolet sau Opel. Cele peste 500 de milioane de euro investiti de Renault la Pitesti au demonstrat ca o asemenea investitie poate asigura dezvoltarea unui model competitiv nu numai pentru piata romaneasca, ci si pentru pietele vestice: Renault pregateste aproximativ 15.000 de Logan cu care va ataca vestul. Uzina Dacia va exporta, pe langa automobilele gata facute, si componente care urmeaza sa fie asamblate in alte centre de productie ale Renault. In prima faza, Dacia va exporta componente pentru fabricile din Moscova (Rusia), Casablanca (Maroc) si Envigado (Columbia), urmand ca acestora sa li se adauge si uzinele din Iran si India. In centrul de subansamble CKD (Completely Knocked Down) inaugurat la Mioveni saptamana trecuta s-au investit 18 milioane de euro. Pana in 2010, uzina din Romania va vinde un milion de automobile Logan, devenind astfel centrul mondial pentru aceasta marca, a spus Louis Schweitzer, presedinte director general la grupul Renault, in scurta vizita facuta martea trecuta la Mioveni. Schweitzer, care a stat aproape doua ore la Mioveni, unde a ajuns impreuna cu premierul Calin Popescu-Tariceanu, a parut a se bucura de atentia care se acorda de obicei demnitarilor straini. Acest centru va ajunge in timp sa fie de trei ori mai mare decat centrul principal Renault din Franta, a spus Schweitzer despre hala de 35.000 mp in care fusese adus, pentru inaugurare, un singur automobil Logan, dar care se va umple de seturi de componente Logan. Manati de la spate de succesul Logan, francezii au sistat luna aceasta productia Dacia Solenza pentru a face loc pe liniile de productie noii vedete de la Colibasi, renuntand, astfel, la un model care inca se bucura de mare succes pe piata interna: in targurile auto, o Solenza second-hand a ajuns sa coste cat un model nou. Speculand cererea pe care francezii au lasat-o neacoperita, unii dealeri au mers chiar mai departe si conditioneaza achizitionarea Solenza de incheierea de contracte de leasing sau de achitarea a pana la 20 de milioane de lei peste pretul de baza. Cine ar fi crezut ca romanii se vor intoarce la vremurile in care trebuie sa dea spaga pentru o Dacie? Ei bine, tocmai aceasta supraproductie de la Pitesti a alimentat zvonurile potrivit carora de achizitionarea uzinei de la Craiova ar putea fi interesat chiar Renault, insa François Fourmont, directorul general al Dacia, a dezmintit faptul ca Renault ar avea interese la Craiova. Daca Renault ar trebui sau nu sa cumpere fabrica de la Craiova, asta depinde in primul rand de vointa Renault, apoi de posibilitatea de a gasi o cale de intelegere cu creditorii coreeni care detin in prezent pachetul majoritar de actiuni la Craiova, explica Marius Carp, director executiv APIA. Cert e ca nu speculatiile ocazionale de pret din targurile auto vor determina viitorul la Craiova, desi acestea arata ca exista o cerere care nu e pe moment acoperita de oferta. Un alt producator despre care se speculeaza ca ar putea fi interesat de Daewoo Automobile Romania este Ford, dar nici acesta nu a dat deocamdata vreun semnal concret. Si atunci, daca uzina craioveana se arata atat de atractiva pentru investitii, de ce ezita producatorii sa faca pasul decisiv, adica preluarea acesteia? Totul se decide, pana la urma, in jurul prelungirii – sau nu – a licentei de exploatare a numelui Daewoo si de asigurarea subansamblelor necesare productiei de catre GM-Daewoo Coreea. In cazul in care uzina de la Craiova ar obtine prelungirea licentei, guvernul ar putea cauta ceva mai pe indelete un investitor strategic pentru preluarea Daewoo Romania, fara a mai fi presat de spectrul incetarii productiei si al trimiterii in somaj a celor 3.620 de angajati. Iar bancile creditoare s-ar putea aseza cu alte argumente la masa negocierilor cu un posibil investitor. In cazul in care nu se va ajunge insa la un acord de prelungire a licentei, problema la negocierile cu o eventuala companie interesata de uzina de la Craiova se va pune cu totul altfel. De aceea nimeni nu da nici un semn, fie el si voalat, ca ar fi interesat de Daewoo Romania – o companie care ajunge in situatia de a nu-si mai putea continua productia costa cu mult mai putin decat una care produce si vinde foarte bine. Destinele uzinelor de la Craiova si Pitesti au mers in paralel. La venirea coreenilor de la Daewoo ca investitori la Craiova, in 1994, acestia au obtinut facilitati fiscale, care la vremea respectiva au atras nemultumirea celuilalt producator, Dacia. In 1999, francezii de la Renault au obtinut la randul lor scutirea de la plata impozitului pe profit pentru o perioada de cinci ani, incepand cu primul exercitiu financiar in care se obtine profit. Singura conditie a fost ca firma sa inregistreze profit in maximum trei ani de la data achitarii integrale a pretului actiunilor achizitionate de la Fondul Proprietatii de Stat. Ulterior, termenul de la care urma sa se calculeze perioada de trei ani a fost modificat, in momentul transferului catre firma Renault a dreptului de proprietate asupra actiunilor. Intrucat transferul dreptului de proprietate si plata actiunilor au avut loc la 29 septembrie 1999, rezulta ca facilitatile au fost acordate pana in septembrie 2007. Autoritatile romane au confirmat, in Codul fiscal, facilitatile acordate companiei prin contractul de privatizare. Astfel, Automobile Dacia beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit pina la 1 octombrie 2007. De data aceasta cei care si-au exprimat nemultumirea au fost cei de la Daewoo Romania, mai ales ca Renault s-a bucurat si de alte inlesniri din partea guvernului – cum ar fi importul fara taxe al automobilelor producatorului francez. Ambii producatori au mers in pierdere. La finele lui 2003, Automobile Dacia avea pierderi de 3.600 de miliarde de lei iar Daewoo Romania de 1.600 de miliarde de lei. Dar daca uzina de la Pitesti va trece pe profit in acest an, potrivit declaratiilor oficialilor Automobile Dacia, situatia de la Craiova nu e la fel de promitatoare. Cu actuala gama de produse, comercializata doar pe piata interna, oricat de mult ar creste vanzarile, Daewoo Automobile Romania isi poate imbunatati profitabilitatea doar daca ia in calcul restructurari de personal si limitarea cresterilor salariale. Fata de Dacia, care are 13.873 de salariati, Daewoo functioneaza cu 3.600 de oameni – la limita, deci, in privinta numarului de angajati. Daca tinem seama doar de indicatorii financiar-contabili aferenti anului 2003, Daewoo este de departe mai profitabila decat Dacia. Desigur, in acest caz, termenul de profitabilitate se traduce prin pierderi mai mici pe angajat. Dar Dacia va comercializa insa Logan in vestul Europei – modelul, care costa 5.700 de euro pe piata romaneasca, va fi vandut acolo cu 7.500 de euro si va aduce marje comerciale mai bune pentru uzina pitesteana. Dacia va exporta atat modele gata asamblate, cat si componente si subansamble. Prin exportul de componente, Dacia va putea intra pe piete in care aducerea de masini finite ar fi fost imposibila din cauza taxelor vamale sau a anumitor prevederi legislative, specifice fiecarei tari, crede Marius Carp, directorul APIA. Dacia va patrunde pe pietele unde legislatia solicita un grad ridicat de integrare pe piata interna, in statele unde taxele vamale sunt mai mici pentru piese si subansamble decat pentru masini gata facute. Totodata, portile Dacia se deschid catre zone care nu au nivelul tehnologic necesar pentru a produce seturi de subansamble. Pana la sfarsitul anului, fabrica din Romania va angaja inca 300 de persoane, a spus Louis Schweitzer. Extinderea activitatii Dacia va aduce avantaje si industriei orizontale. Extinderea activitatii ar putea sa urce cifra de afaceri Dacia la un miliard de euro si, totodata, sa aduca uzinei pitestene trecerea pragului de profitabilitate. Iata de ce venirea unui investitor puternic la Craiova este esentiala pentru viitorul uzinei. Altfel, Daewoo Automobile Romania va fi condamnata la o politica de supravietuire in care vanzarile gamei sale de produse trebuie sa limiteze pierderile, nicidecum sa asigure profit. Iar destinele celor doua companii surori vitrege se vor desparti definitiv, iar soarta Daewoo Automobile Romania va incepe sa semene cu cea a varului Aro Campulung.
De la lansare, peste 50.000 de autoturisme Dacia Logan au fost vandute sau comandate in Romania si la export. La sfarsitul lui 2005, Logan va fi exportat in 35 de tari si va fi produs in alte cateva.
Bancile nu mai au ce face cu leii. E vorba de aceleasi banci care, de ani de zile, se straduie sa-i convinga pe romani sa scoata banii de la saltea sau sa schimbe valuta si sa-si faca depozite in moneda nationala. Cine s-ar fi gandit, acum cativa ani, ca se va ajunge si la momentul in care bancile nu se vor mai lupta cu toate armele din dotare sa atraga banii romanilor in seifurile lor? Inceputul lui 2005 le-a adus in situatia de a fi inundate de prea multi lei care, daca nu se misca – adica daca nu sunt plasati mai departe in credite – inseamna pentru banci costuri importante. Faptul ca sunt multi lei in piata creeaza mari dificultati pentru banci, spune presedintele UniCredit Romania, Rasvan Radu. Astfel ca, desi 2004 a adus o crestere importanta a economisirii in lei, banca pe care o conduce nu a urmarit sa atraga aceasta crestere, completeaza el. In perioada ianuarie 2003 – ianuarie 2004, depunerile romanilor in lei din banci au crescut cu aproape 40%. Resimtim si noi aceasta crestere de lichiditate in lei, spune Claudiu Cercel, directorul directiei Operatiuni de Piata de la BRD-SocGen, care crede ca lucrurile nici nu se vor schimba prea mult pe termen mediu. Supra-lichiditatea aceasta a avut ca efect si scaderea dobanzilor la depozite. Nici scaderile de dobanzi din ultima perioada, nici anuntarea unei noi cote de impozitare, de 10% din mai anul acesta, pentru castigurile din dobanzi nu i-a facut pe romani sa renunte la depozitele in lei. Scaderea dobanzilor si cresterea impozitului au fost contrabalansate, spune Rasvan Radu, de reducerea impozitului pe venit, care inseamna mai multi bani in fiecare luna. Erau obisnuiti cu un anumit nivel de cheltuieli lunare, care nu a crescut brusc, spune Radu, completand ca in mod evident, banii s-au dus catre economisire. Rezultatul? Doar in ianuarie 2005, depunerile romanilor in moneda nationala de la banci au crescut cu aproape 3% fata de luna precedenta, ajungand la 131 de mii de miliarde de lei (3,4 miliarde de euro). In valuta, depozitele la termen ale populatiei totalizau, la sfarsitul lunii ianuarie, doar jumatate din aceasta suma: 71.663 de miliarde de lei (1,8 miliarde de euro). Si atunci, ce scartaie in sistemul bancar romanesc? Raspunsul unanim – apetitul exagerat al romanilor pentru credite in valuta. De ce prefera romanii sa se imprumute in valuta? Pentru ca dobanzile sunt cu mult mai mici decat la creditele in lei, fiind in unele cazuri la jumatate din acestea. Pe talerul celalalt al balantei – la capitolul economisire – situatia este exact pe dos. Dobanzile platite la lei sunt superioare celor la valuta, cel putin pentru moment. Cat vor mai ramane asa? E o situatie care poate continua atat timp cat bancile vor putea accesa usor finantari in valuta si cat dobanzile vor ramane mai mari la creditele in lei decat cele la valuta, crede Cercel. In plus, aprecierea fara precedent pana acum a monedei nationale ii face pe romani mai putin sensibili la riscul valutar. Creditarea in valuta presupune un risc. Privind insa catre Europa Centrala si de Est vezi ca, in mai toate tarile, moneda nationala s-a apreciat inainte de intrarea in UE, spune Radu. Astfel ca, anul trecut, 75% din cresterea creditului neguvernamental (acordat populatiei – n.r.) s-a datorat valutei si doar 25% leilor, afirma Mihail Ion, seful departamentului de cercetare din trezoreria Raiffeisen Bank. Si asta in vreme ce cresterea resurselor atrase s-a realizat pe seama economisirii in moneda nationala, care a avut o contributie de 62%, fata de doar 38% pentru valuta. Prin urmare, bancile au ramas in vistierie cu leii atrasi de la populatie, in cea mai mare parte, nefolositi. De ce? Pentru ca exista reguli clare ce impun bancilor sa acorde credite intr-o anumita moneda doar din depozitele atrase in aceeasi valuta. Rezultatul imediat – un excedent din ce in ce mai mare de lei in piata pe care l-a plasat, in lipsa unor variante mai profitabile, la BNR, in depozite sau in certificate de depozit. Daca adaugam la acestea si rezervele minime obligatorii pe care bancile trebuie sa le constituie la banca centrala, spune Mihail Ion, vom constata ca pe totalul sistemului bancar, la sfarsitul anului 2004, peste 50% din resursele in lei atrase de banci de la clienti erau plasate la BNR. Dar castigurile din plasamentele la BNR nu sunt la fel de interesante ca cele obtinute din plasarea banilor, in credite, la populatie. Spre exemplu, la un credit pentru nevoi personale in lei, o banca obtine, in medie, o dobanda de 20% pe an. Pentru un credit imobiliar – care poate dura si pana la 25-30 de ani – bancile solicita o dobanda de 15-20% pe an, fara a include si comisioanele incasate de la clienti. Pe de alta parte, la inceputul anului, BNR a redus dobanda platita pentru rezerve de la 6% la 4% iar dobanda de interventie, cea la care sunt atrase depozitele de catre BNR, a scazut de la 21% anul trecut la 14,5% in prezent. Rezultatul? Dobanzile la depozite in lei au scazut dramatic: s-a ajuns chiar la dobanzi care sa nu depaseasca cu prea mult nivelul prognozat de inflatie pentru acest an, 7%. Ceea ce, pentru clienti, poate insemna castig zero, adica dobanzi real negative – pentru prima data in istoria recenta a sistemul bancar romanesc. Viteza de scadere a dobanzilor este foarte rapida si ma tem sa nu se repete scenariul de anul trecut, cand au scazut si apoi au inceput sa urce din nou, spune Rasvan Radu. (In ianuarie 2004, BNR a decis majorarea dobanzii de interventie la 21,25%, dupa ce pe finalul anului 2003, aceasta coborase chiar si sub 17%). Dar cum pot dezamorsa bancile bomba excesului de lei pe care stau acum? Greu de crezut ca vreo banca si-ar putea refuza clientii cand vor veni cu lei pentru depozite. Principala functie a bancilor este atragerea de resurse si plasarea acestora, asadar bancile sunt in continuare interesate sa atraga depozite in lei, spune Mihail Ion. Solutia? Tot la banci ar trebui cautata. Stimularea creditului in lei – ceea ce, in final, va duce la diminuarea marjei dintre dobanzile la credite si cele la depozite. Startul a fost deja dat de cateva banci care incearca sa tenteze romanii cu credite pentru locuinte, de exemplu, cu dobanzi care coboara, la lei, si pana la 13%. Dar, la fel cum cu o floare nu prea se face primavara, nici cu doua-trei tipuri de credite atractive nu se pot deturna cei 75% dintre romani cu credite in valuta catre imprumuturile in lei. Cine planteaza urmatoarea floare?
In ianuarie, creditele in lei au crescut usor fata de luna precedenta. Totusi, fata de inceputul anului 2004, creditul in valuta a urcat cu 44%, in timp ce imprumuturile in lei – cu doar 17%.
CREDITE IN VALUTA
Soldul creditului in valuta a scazut in ianuarie fata de decembrie 2004 cu 2,5%, pana la 246.058 mld. lei (echivalentul a 6,5 mld. euro). Imprumuturile in valuta raman atractive datorita diferentialului inca mare de dobanzi. Motiv pentru care multi debitori prefera sa isi asume riscul valutar, mai ales in conditiile in care leul se apreciaza.
DEPOZITE IN VALUTA
Depozitele la termen in valuta ale populatiei totalizau la sfarsitul lunii ianuarie 71.663 mld. lei (echivalentul a 1,8 mld. euro), in crestere cu 5,4% fata de aceeasi perioada a anului precedent.
CREDITE IN LEI
Creditele in lei au crescut pe parcursul lui ianuarie cu 1%, pana la 163.478 de miliarde de lei (echivalentul a 4,3 miliarde de euro). Cea mai mare pondere o au aici creditele de consum, al caror sold in lei a inregistrat in ianuarie 55.769 mld. lei (echivalentul a 1,5 mld. euro) si in valuta 24.433 mld. lei (echivalentul a 0,6 mld. euro).
ECONOMII IN LEI
In aceeasi perioada, economiile populatiei in moneda nationala au inregistrat o crestere de 38%, pana la 131.060 mld. lei (echivalentul a 3,4 mld. euro).
PARIUL PE EXPORT
Producatorii romani de incaltaminte sunt concentrati aproape exclusiv pe exporturi, atrasi de avantajele de a produce in lohn: piata de desfacere si materiile prime asigurate, plata pe loc din partea clientilor, lipsa cheltuielilor de creatie si proiectare. Eliminarea taxelor vamale pentru UE la produsele de pielarie-incaltaminte din Romania a permis cresterea exporturilor si a importurilor din si in UE.
Anul 1989 2003
Valoarea productiei (mil. $) 1.000 1.611
Valoarea exporturilor (mil. $) 301 1.567
Ponderea exporturilor 30% 97,3%
SURSA: MEC, Directia Generala Politica Industriala
IN PROCENTE
Industria pielariei si a incaltamintei continua sa fie un sector industrial important in Romania, sub toate aspectele.
5,2% din salariatii din industria romaneasca lucreaza in acest sector (94.300 in 2004)
8,9% din exporturile Romaniei constau in exporturi de incaltaminte
4,5% din importurile Romaniei au constat in incaltaminte
1,6% din productia industriala a Romaniei se realizeaza in acest sector SURSA: MEC Si INS
La nivelul omului de rand, o schimbare in bine se va simti atunci cand functionarii publici cu care au de a face vor fi mai putin corupti, mai amabili si, in orice caz, mai eficienti. Partea cu coruptia se poate rezolva oferind functionarilor salarii mai mari, spun reprezentantii sindicatelor din domeniu. Idee agreata inclusiv de directorul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici (ANFP), Jozsep Birtalan. In plus, spune el, atunci cand functia publica va deveni atragatoare si pentru persoane inalt calificate, va creste, implicit, nivelul acestora. De altfel, adauga Birtalan, legea salarizarii functionarilor publici este unul dintre angajamentele incluse in acordurile de cooperare cu UE si Banca Mondiala. Noua lege ar trebui sa rezolve problema opacitatii si fragmentarii actualelor aranjamente salariale, dominate de numeroase sporuri, bonusuri si stimulente, mai spune Birtalan. Exista numeroase categorii de functionari publici pentru care partea variabila a salariului (sporuri, bonusuri, stimulente) reprezinta de 2-3 ori salariul de baza, in vreme ce reglementarile UE prevad ca salariul de baza sa reprezinte minimum 70% din totalul veniturilor unui functionar public. O alta schimbare importanta se refera la depolitizarea functiei publice. Discutiile sunt in toi, iar opiniile sunt diverse. Parerea lui Bogdan Chiritoiu, consilier prezidential, este ca nu-i buna nici aplicarea unui algoritm pana la femeia de serviciu, dar nici nu trebuie trecuta cu vederea realitatea romaneasca; pana la urma, nu pot exista functionari publici in functii importante complet apolitici. Este in discutie inclusiv soarta prefectilor. Exista opinii radicale (de pilda cea lansata de URR in campania electorala), care spun ca nu avem nevoie de prefecti. Si exista opinii mai ponderate, potrivit carora prefectul n-ar trebui sa fie om politic, ci specialist in administratie locala. In orice caz, descentralizarea si autonomia locala vor face tot mai mult parte din realitatea de zi cu zi a romanilor. Este posibil sa asistam chiar la un fel de revolutie administrativa. Pe de o parte, este vorba despre introducerea unor zone metropolitane, in preajma marilor aglomerari urbane. E o idee interesanta, pentru ca nu este normal sa avem 20% din forta de munca captiva in mediul rural. Poate ca solutia metropolitana ar putea reprezenta calea prin care sa oferim infrastructura si sanse acelei forte de munca, a declarat Bogdan Chiritoiu. Romania ar putea cunoaste si o mutare a centrului de greutate de la nivelul judetelor la cel al regiunilor de dezvoltare. Cele opt regiuni de dezvoltare, entitati specifice fara statut administrativ si fara personalitate juridica, sunt necesare pentru a permite accesul la fonduri de dezvoltare regionala a tarilor candidate. Importanta lor, oricum mult sporita in urmatoarea perioada, va creste enorm daca noul Cod electoral va adopta ideea PNL: micsorarea numarului de circumscriptii electorale de la 42, corespunzatoare judetelor, la opt, corespunzatoare regiunilor de dezvoltare. Un alt pariu in cadrul capitolui Justitie si Afaceri Interne il reprezinta aplicarea cu succes a acquis-ului Schengen, al carui rezultat este eliminarea controalelor la granitele interne ale UE. Caci romanii nu se vor putea bucura imediat dupa aderare de dreptul de a circula absolut liber. Iar acest lucru nu se negociaza. Decizia va fi luata doar daca si atunci cand statul roman va dovedi ca este capabil sa rezolve in stil european probleme legate de controlul la frontiere, cooperarea in domeniu politienesc si judiciar, protectia datelor si recunoasterea reciproca a sentintelor judiciare. Caci statele UE nu se tem atat de valurile preconizate ale imigrantilor romani ci de un tsunami afro-asiatic. Cu alte cuvinte de imigratia clandestina, care atrage dupa sine nu doar probleme legate de forta de munca si somaj. Ci creeaza premise favorabile criminalitatii organizate, traficului de droguri sau spalarea banilor. Este motivul pentru care o mare parte din investitiile perioadei urmatoare vor merge tocmai spre securizarea frontierelor externe ale UE. In momentul aderarii, doua treimi din lungimea totala a granitelor Romaniei vor fi granite externe UE (681,3 km cu Republica Moldova, 649,4 km cu Ucraina, 546,4 km cu Serbia-Muntenegru si 193,5 km cu Marea Neagra). Pentru UE, este foarte important ca aceste frontiere sa reprezinte un filtru important. Este pariul Romaniei si al celor aproximativ 23.000 de angajati ai politiei de frontiera, respectiv al celor in jur de 4.300 de angajati ai administratiei vamale romane. Profesionalizarea lor si eliminarea coruptiei din vami sunt necesare si sunt angajamente asumate in cadrul negocierilor de aderare. Daca intrarea in si iesirea de pe teritoriul Romaniei va trebui atent controlate, la fel de importanta ramane siguranta cetatenilor si ordinea publica. Potrivit datelor publicate pe site-ul MAI, Politia Romana are, in prezent, 51.000 de angajati din care 10.000 de ofiteri si 37.000 de subofiteri. In medie, fiecarui politist ii revin 409 cetateni. Pentru ca Romania sa ajunga la standardele propuse, pana la data integrarii trebuie ocupate 7.000 de posturi vacante in politie si 18.000 in jandarmerie. Alte probleme de rezolvat se refera la acquis-ul in materie de azil, politica in domeniul vizelor (ultimii vecini ne-UE carora le vom aplica vize, de la data aderarii, sunt cei din Republica Moldova), inclusiv probleme legate de readmisie, expulzare/returnare, criminalitate organizata, combaterea spalarii banilor, lupta impotriva terorismului, cooperarea politieneasca si vamala si cea juridica. La capitolul justitie ar trebui, de asemenea, sa se schimbe multe lucruri care sa duca la un sistem judiciar independent, impartial, credibil si eficient. Dincolo de declaratiile frumoase pe aceasta tema, Ministerul Justitiei a avut de luat masuri concrete de reforma in doar cateva luni. Adoptarea strategiei de reforma a sistemului judiciar a fost considerata un succes. Ce va insemna aplicarea intocmai a acestei strategii? Cand va da ea roade? Termenele sunt destul de stranse si se intind pana cel mult la momentul aderarii propriu-zise. Daca lucrurile vor merge ca la carte, sistemul juridic din Romania va avea un cadru legislativ coerent, o practica judiciara unificata si de magistrati responsabili, care sa garanteze aplicarea legii. Ar trebui sa avem o distribuire aleatorie a cauzelor, astfel incat sa fie eliminata o sursa de coruptie din sistem. Prin reducerea duratei procedurilor judiciare, a volumului de activitate si a numarului de dosare restante la Inalta Curte de Casatie si Justitie, ar trebui sa creasca eficienta sistemului judiciar. In total, reforma justitiei din Romania ar costa, in 2005, conform estimarilor ministerului condus de Monica Macovei, 56.986.000 de euro la care se adauga 22 de milioane de dolari componenta cofinantare Phare 2000. Toate aceste masuri sunt putin spectaculoase, birocratice si greoaie. Dincolo de ele se afla o realitate: UE reprezinta o zona de libertate, securitate si justitie. De respectarea celor trei principii in toate statele membre depinde reusita procesului de extindere. Rezolvarea problemelor JAI este punctul-cheie al eforturilor de integrare.
Una dintre clauzele de salvgardare are o pondere prioritara pe capitolul 21 JAI. Clauza poate fi activata pentru neindeplinirea oricareia dintre urmatoarele 7 cerinte si poate intarzia cu un an data aderarii:
IMPLEMENTAREA Planului de Actiune Schengen;
SUPRAVEGHEREA si controlul la viitoarele granite externe ale UE si redactarea unui plan multianual de investitii;
REFORMA sistemului judiciar pe baza unui Plan de actiune si a unei Strategii integrate;
ACCELERAREA luptei anticoruptie, in special impotriva coruptiei la nivel inalt;
AUDIT independent asupra rezultatelor si impactului Strategiei Nationale Anticoruptie;
COOPERAREA politie-jandarmerie intr-un cadru legislativ clar si completarea deficitului de personal din aceste structuri;
STRATEGIE multianuala coerenta impotriva criminalitatii.
Impartirea teritoriala a Romaniei este adaptata Nomenclatorul Unitatilor Teritoriale Statistice (NUTS). Cele opt regiuni de dezvoltare (entitati teritoriale specifice, fara statut administrativ si fara personalitate juridica) corespund nivelului NUTS 2 si au, in medie, o populatie de 2,8 milioane de locuitori.
NUTS 1: Romania
NUTS 2: 8 regiuni de dezvoltare, cu o populatie medie de 2,8 milioane de locuitori
NUTS 3: 42 judete
NUTS 4: nu se foloseste, deoarece nu s-au identificat asocieri de unitati teritoriale
NUTS 5: 265 municipii si orase, 2.686 de comune cu 13.092 de sate
ACQUIS-UL SCHENGEN: Cetatenii romani vor putea calatori fara control la granitele UE numai daca si atunci cand
SALARIZAREA: Este de asteptat ca eficienta si calitatea functionarilor publici sa creasca si datorita unui nou sistem de salarizare unitar.
JUSTITIA: De reusita reformei in Justitie depinde inclusiv succesul luptei impotriva coruptiei, in special a celei la nivel inalt.