BusinessMagazin

Blog

  • Soft ilegal cu chitanta

    Business Software Alliance (BSA) a constatat ca peste 57% dintre comercianti "nu informeaza cumparatorii despre posibilele actiuni impotriva utilizatorilor de programe software instalate ilegal".

    Dragomir Kojic, reprezentantul BSA, spune ca Serbia detine una din cele mai ridicate rate ale pirateriei software din Europa Centrala si de Est – 78%. Spre comparatie, in Croatia aceasta este de 58%. In ciuda introducerii unor reglementari impotriva pirateriei, nivelul redus al salariilor, de aproximativ 300 de euro, si pretul ridicat al licentelor ii determina pe multi sarbi sa continue sa apeleze la softuri ilegale.

  • Fara cash in tranzactiile mari

    Proiectul prevede si infiintarea unei politii fiscale cu sarcina de a supraveghea aplicarea noilor reglementari. Pentru a preveni divizarea sumei cu scopul de a ocoli legea, vor fi scoase in afara legii si platile mai mici legate intre ele, care constituie de fapt o singura tranzactie si care in total depasesc pragul limita de 5.100 de euro. Noua lege ar urma sa se aplice si tranzactiilor imobiliare.

    Conform presedintelui Camerei Notarilor din Bulgaria, anul trecut s-au incheiat in jur de 600.000 de tranzactii imobiliare. Principalul scop pentru care platile privind achizitionarea unui imobil va trebui sa fie efectuate prin intermediul bancilor este descurajarea evaziunii fiscale, avand in vedere ca majoritatea proprietatilor sunt declarate in scopul taxarii la o valoare mult inferioara fata de cea de piata. Noul pachet de legi este sustinut de Confederatia Angajatorilor si a Industriasilor din Bulgaria, care considera ca aplicarea restrictiilor la platile efectuate cu numerar va scoate la suprafata unele afaceri derulate in prezent in economia subterana.

  • Primul mare faliment al unui mall

    Unul dintre cele mai scumpe avioane McDonell Douglas MD-80 din lume decola martea trecuta in jurul pranzului de pe aeroportul Otopeni. Nu era insa vorba de o versiune de lux a avionului care nu depasea in mod normal 50 de milioane de dolari si nici macar de vreo comanda speciala din partea unui seic, ci era cursa de linie care ii ducea de la Bucuresti la Nisa pe cativa dintre cei mai mari proprietari si dezvoltatori imobiliari din Romania. Shimon Galon, seful GTC Romania, si Reuven Havar, directorul general al Africa Israel Romania, top managerii Bucuresti Mall si Plaza Romania, precum si alti investitori ale caror proiecte insumate (finalizate sau aflate pe teava) treceau de trei miliarde de euro aveau aceeasi tinta – Palais des Festivals et des Congrès de la Cannes, unde are loc in fiecare an MAPIC, cel mai important targ de mall-uri si proiecte comerciale din Europa.
    Iar daca pana acum trei-patru ani dezvoltatorii romani ajungeau la MAPIC mai mult pentru a vedea care sunt tendintele si pentru a atrage finantari pentru proiectele lor, in ultimii doi ani comunitatea de afaceri din Romania este printre cele mai bine reprezentate.

    Doar ca numarul mare de centre comerciale anuntate pe termen mediu a generat o mare problema pentru retailerii de imbracaminte si incaltaminte. Cu aproape o suta de mall-uri in plan pentru Bucuresti si celelalte orase din tara, cum poti alege cea mai buna destinatie? "Suntem intr-un moment in care vrem sa deschidem rapid magazine, ne intereseaza o dezvoltare cat mai accelerata a retelei, dar nu stiu ce sa alegem, avem propuneri pentru proiecte care in unele cazuri sunt situate la doar o aruncatura de bat unul de celalalt." Aceasta este dilema lui Markus Pinggera, director de expansiune al Deichmann, unul dintre cele mai mari lanturi de magazine de incaltaminte si marochina rie din Europa. El da exemplul Aradului, unde sunt in plan 7-8 proiecte, "unele foarte frumoase, dar cu toate acestea nu am semnat nicaieri pentru ca astept sa vad unde vor semna si alti retaileri importanti".
    Cu alte cuvinte, considera analistii imobiliari, mall-urile care vor convinge cat mai repede primele nume mari din retail sa intre ca ancore vor atrage ca un magnet si brandurile care acum sunt in expectativa. Asteptarea din prezent este intr-un fel inversarea situatiei de acum 3-4 ani, cand retailerii care doreau sa intre pe piata roma neasca mergeau tinta la cele cateva centre comerciale noi cu o suprafata de macar 20.000 de metri patrati. Iar intrarea lor intr-un astfel de centru comercial, chiar daca insemna plata unor chirii foarte ridicate, era un succes aproape garantat.

    A fost cazul Bucuresti Mall, primul proiect comercial de tip mall din Romania unde au intrat pentru prima data branduri internationale precum Marks & Spencer sau Debenhams, dar si cazul Plaza Romania, unde s-a deschis in toamna anului 2004 primul magazin Zara de pe piata. "Am avut foarte multe cereri si avem in continuare o lunga lista de asteptare, chiar daca am extins de-a lungul timpului suprafata de la Bucuresti Mall si avem planuri de extindere si pentru Plaza Romania“, spune Radu Tanasescu, director operational al Anchor Grup, parte a grupului turcesc Fiba, care opereaza cele doua mall-uri din Bucuresti.
    Avantajul primului venit pe acest segment al pietei imobiliare romanesti a permis operatorului celor doua mall-uri sa contabilizeze doar anul trecut un profit net de aproximativ 17 milioane de euro la afaceri de aproape 34 de milioane de euro.

    Numai ca in timp ce compania turca s-a limitat la Capitala, alti investitori, precum omul de afaceri Iulian Dascalu, au mizat pe orasele de provincie. Dascalu, proprietarul grupului Iulius, a ajuns in prezent sa detina trei mall-uri in Iasi, Timisoara si Cluj, un alt proiect fiind deja anuntat pentru Suceava. "Ma intereseaza si alte orase din tara si nu doar spatiile comerciale, ci proiecte integrate, cum este cazul Palas – pe care il dezvoltam la Iasi in zona centrala“, spune omul de afaceri, in timp ce incearca sa cuprinda macheta proiectului cu care a fost prezent la targul imobiliar de la Cannes.

    "Un proiect livrat in fiecare an sau la doi ar fi foarte bine pentru noi, iar in primavara sper sa prezentam inca un proiect care va fi chiar mai mare decat Palas“, adauga Dascalu. Cu o valoare a proiectelor viitoare, aflate in diferite stadii de dezvoltare, de peste jumatate de miliard de euro potrivit propriilor estimari, Dascalu va avea insa de facut fata concurentei reprezentate de mari dezvoltatori internationali, precum Africa Israel, Globe Trade Center (GTC) sau Plaza Centers si a unor investitori romani, mai mult sau mai putini cunoscuti, precum Dan Adamescu (proprietarul Unirea Shopping Center din Capitala), care are in plan proiecte comerciale in Brasov si alte orase din tara, sau Dan Calin Nistor, care va demara pana la sfarsitul acestui an constructia unui mall de aproximativ 30 de milioane de euro la Cluj. Insa numarul dezvoltarilor viitoare anuntate este cu mult mai mare, rapoartele de piata ale principalilor consultanti imobiliari vorbind de 80-90 sau chiar 100 de mall-uri.

  • Minus la inchidere

    Acesta adauga ca perioada de incertitudine va continua pana spre sfarsitul perioadei de subscriere la oferta publica initiala a Transgaz, programata sa inceapa saptamana viitoare.

    SIF-urile au piedut cel mai mult, aproape un procent, SIF Muntenia si SIF Moldova inregistrand pierderi de peste doua puncte procentuale. Banca Transilvania (simbol TLV) a pierdut inca 0,6%, pe fondul unor operatiuni in valoare de aproape un milion de euro. O pierdere semnificativa au consemnat titlurile dezvoltatorului imobiliar Impact (simbol IMP), dupa ce au deschis in crestere.

    Pierderi asemanatoare celor de la noi se inregistreaza astazi pe tot continentul, de la indicele european DJ EURO STOXX 50, cu un minus de 0,6%, pana la Sofia, undde SOFIX a pierdut aproape un procent, si Instambul, unde ISE NATIONAL 100 a cazut 0,7%.

  • Demisie la varful BVB

    Masura va fi dezbatuta de catre actionarii BVB in data de 18 decembrie, cand se va decide modificarea actului constitutiv al societatii.
    "Este o retragere normala pentru a putea unifica functia de presedinte al Consiliului de Administratie si cea de director general", spune Sergiu Ovidu Pop, presedintele Depozitarului Central.

    Septimiu Stoica, de profesie avocat, este primul presedinte al bursei ales dupa fuziunea dintre BVB si RASDAQ, in februarie 2006, cand l-a devansat in mod surprinzator pe Andrei Siminel. Anterior, Septimiu Stoica a ocupat functia de vice-presedinte al Bursei, fiind unul dintre membrii fondatori ai BVB din 1995.

    Cititi o analiza detaliata despre performantele Bursei de Valori Bucuresti in numarul 159 al revistei BUSINESS Magazin care apare pe piata miercuri, 21.11.2007.

  • Noua luni negre pentru companiile de asigurari

    Primele noua luni ale acestui an au fost negre pentru cei mai mari asiguratori de pe piata, majoritatea inregistrand pierderi masive, dupa ce in aceeasi perioada din 2006 au mers pe profit. Pierderile au fost cauzate, in principal, de cresterea ratei daunei pe segmentul auto, dar si de producerea unor evenimente care au costat milioane de euro. 

     

    Asirom si Astra-Uniqa au trecut pe minus in aceasta perioada, in timp ce Allianz-Tiriac si-a redus semnificativ profitul operational din asigurari generale. ARDAF, asiguratorul care a pierdut cel mai mult in 2006, a reusit sa isi reduca pierderea, care a ramas insa importanta.

     

    Asirom, una dintre cele mai mari companii de asigurari de pe piata, controlul careia a fost preluat recent de grupul Vienna Insurance, a trecut pe pierdere in primele noua luni, cu un minus de 1,6 milioane de euro (5,3 milioane de lei).

     

    Click aici pentru detalii.

  • Romanii, ultimii in Europa la plata cu cardul

    Plata cu cardul este o moda care inca nu a prins in randul majoritatii romanilor. Cand efectueaza plati fara numerar (non-cash) ei prefera sa le realizeze cu ordinele de plata. Intr-o analiza publicata saptamana trecuta de Banca Centrala Europeana (BCR) reiese ca in Romania 9,5% din platile non-cash au fost facute cu cardul, ceea ce situeaza tara noastra pe ultima pozitie in randul celor 27 membre ale Uniunii Europene la acest capitol. Cei mai infocati utilizatori ai cardului sunt, conform BCU, portughezii (63,6% din platile non-cash), danezii (62,6%) si suedezii (60,7%).

     

    Mai multe detalii aici

  • Romanii s-au indragostit de tehnologia ultramoderna

    Televizoarele super-inteligente, boxele care iti aduc concertul acasa, dar si cele cu aroma de whisky au fost pe gustul vizitatorilor.

    Nici bine nu si-a facut intrarea pe piata noastra, ca cel mai inteligent televizor are deja noua proprietari. In plus, alti patru isi doresc acest sistem audio-video cu conectare la internet, desi pretul trece de 20.000 de euro. Si proiectorul lipit de ecran a primit opt cereri. Clientii vor trebui sa mai astepte pentru ca deocamdata sunt numai trei prototipuri in lume.

    Detalii aici

  • CE insista ca Romania sa dea dreptul platitorilor taxei auto sa conteste nivelul acesteia

    Reprezentantii autoritatilor romane si cei ai Directiei Taxe a Comisiei Europene au avut, la 8 noiembrie, o noua serie de consultarii tehnice pe tema taxei auto.

    Expertii comunitari sustin ca procedura de infrigement (incalcarea reglementarilor comunitare), initiata de Comisie in luna martie, poate sa fie suspendata numai daca Romania va transmite un proiect de modificare a taxei in conformitate cu prevederile comunitare, precum si un calendar de adoptare, au declarat agentiei MEDIAFAX surse apropiate discutiilor.

    Pentru detalii, click aici

  • Cinci zile fara noroc

    "S-ar putea sa fi atins minimele. Chiar daca vom mai scadea, nu cred va fi mai mult de 5-6 procente. Cred ca revenirea e aproape, daca vom avea si volume de tranzactionare in crestere, putem asista la o corectie pozitiva semnificativa in perioada urmatoare", spune Adrian Ceuca, director general adjunct Broker Cluj. |n ultima saptamana indicele BET a mai pierdut 2,4 procente, accentuand criza prin care trece bursa. Majoritatea cotatiilor au inregistrat pierderi, corectiile pozitive fiind insuficiente. Indicele evolutiei SIF-urilor, cele mai tranzactionate titluri din piata, a scazut mai mult de trei procente.

    Cele mai interesante operatiuni efectuate au fost cele ale investitorilor initiati (insideri). Beneficiind de informatii din interiorul companiilor in calitate de actionari semnificativi sau angajati, persoanele fizice sau juridice initiate au inceput sa cumpere din ce in ce mai mult. Majoritatea tranzactiilor efectuate de insideri au avut ca obiect titluri ale SIF-urilor. Dupa ce patru companii aflate in portofoliul SIF Oltenia au achizitionat actiuni ale proprietarului in valoare totala de circa 1,6 milioane euro, a venit si randul celorlalte societai de investitii financiare sa raporteze tranzactii cu insideri. Practic, a avut loc transferarea profiturilor de la societatea detinuta catre actionarul principal, cel mai bun exemplu fiind dezvoltatorul imobiliar Voltalim Craiova, detinuta integral de SIF Oltenia, pentru care actionarul a operat o majorare de capital social cu 0,7 milioane euro. Compania imobiliara a returnat astfel cel putin o parte a lichiditatilor catre proprietar.

    In ultima sedinta a saptamanii, societatea Turism Felix, detinuta in proportie de circa 80% de catre SIF Transilvania (63%) si SIF Oltenia (16%), a pornit la cumparaturi pe la toate SIF-urile. Valoarea totala a achizitiilor de tiluri SIF a fost de aproximativ 1,1 milioane euro, cea mai importanta operatiune fiind cea cu actiuni SIF Oltenia, de 0,5 milioane euro. SIF-ul condus de Dinel Staicu a inregistrat cel mai mare profit net la noua luni dintre cele sinci societati de investitii, in crestere cu15% fata de aceeasi perioada a anului trecut, pana la valoarea de aproximativ 31,3 milioane euro.
    O situatie ciudata a avut loc cu actiunile Imotrust Arad (Arconserv – simbol ARCV). Actiunile rezultate din ultima majorare de capital social au fost decontate si au intrat pe piata joi, 15 noiembrie. Potrivit reglementarilor, odata cu intrarea noilor titluri la tranzactionare, pretul se recalculeaza, pentru a echilibra valoarea capitalizarii anterioare cu numarul de actiuni. Calculul hartiei spunea ca pretul de aproximativ 3,1 lei trebuia sa scada circa 50% pentru a ajunge la cotatia dedusa matematic de 1,55 lei/actiune.

    O situatie inedita a fost creata de, probabil, un investitor care nu urmareste cu atentie piata. |n prima zi de corectie, cand cotatia a ajuns la 2,6 lei, acesta a cumparat 7.200 de actiuni, cu o valoare totala de 16.200 lei (aproape 5.000 euro). A doua zi, insa, graba de a cumpara s-a tradus intr-o pierdere de aproape 1.500 euro! Conform reglementarilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, o actiune nu poate pierde mai mult de 25% intr-o singura sedinta de tranzactionare, iar titlul ARCV a fost blocat timp de doua zile pentru a se apropia de noua valoare.

    Acest paradox de tranzactionare (care tine blocata o actiune pentru a ajunge la scaderea normala) a fost discutat de mai mult ori in comunitatea brokerilor, fara a se ajunge la o solutie. |n absenta unui ordin clar din partea CNVM pentru acest tip de revizuire a cotatiei, se poate obtine o derogare la cerere. Nu se stie insa cine ar trebui sa inainteze cererea: societatea, care vrea sa isi evaluleze cat mai corect actiunea, brokerul care a intermediat listarea si majorarea de capital, sau Bursa de Valori Bucuresti, deoarece are interesul sa creasca lichiditatea din piata. Pana la punerea de acord a celor interesati, investitorii vor putea tranzactiona ARCV la valori reale incepand de luni.

    Pentru saptamana viitoare, piata este asteptata sa evolueze in aceeasi incertitudine, existand totusi posibilitatea aparitiei unor corectii pozitive mai serioase. Cresterea depinde de nivelul lichiditatii; daca va ramane scazuta inseamna ca banii lichizi asteapta subscrierea la oferta publica initiala a Transgaz, programata sa inceapa pe 26 noiembrie.