BusinessMagazin

Blog

  • Ajutoare de 400 mil. euro pentru agricultori

    "Ajutorul a fost aprobat în unanimitate de membrii Consiliului, care au făcut dovadă de solidaritate în privinţa problemelor fermierilor români", a declarat ministrul portughez al Agriculturii, Jaime Silva, după o reuniune cu omologii săi europeni, la Luxemburg. Anumite ajutoare la nivel naţional trebuie să obţină acordul Comisiei Europene sau al guvernelor celor 27 de state membre. Seceta din timpul verii a redus la jumătate producţia de grâu prevăzută pentru acest an în România, iar în cazul altor culturi producţia va fi diminuată cu 35-40% faţă de nivelul de anul trecut.

    Aflati mai multe detalii pe www.mediafax.ro

  • Danila pleaca, vine Wimmer

    Wimmer va ocupa temporar pozitia de CEO, pana la finalizarea programului de integrare, potrivit informatiilor furnizate de catre oficialii BCR, urmand ca dupa terminarea acestui proces sa fie numit un nou CEO.
    Numirea austriacului la varful celei mai mari banci romanesti vine ca urmare a demisiei lui Nicolae Danila, o miscare "al carei moment l-am agreat impreuna"., dupa cum spune Andreas Treichl, CEO al Erste Group. Nicolae Danila a preluat conducerea BCR in anul 2000, pastrand-o si dupa privatizarea bancii, in 2005.
    Cititi mai multe despre acest subiect in editia de saptamana viitoare a BUSINESS Magazin.

  • Plus 50% pentru MedLife

    Cele mai solicitate servicii de ambulator, potrivit comunicatului, au fost oferite de sectiile de pediatrie, oftalmologie, obstetrica-ginecologie, ORL, dermatologie.
    "Avand in vedere evolutia ascendenta de pana acum, am revizuit in sens pozitiv si cifra de afaceri pe care o estimam pentru finalul anului", a declarat Ciprian Ciobanu, director dezvoltare al MedLife. Astfel, MedLife mizeaza pe o crestere cu 50% a cifrei de afaceri, pana la peste 16 milioane de dolari, in condiţiile in care compania a inregistrat in 2006 venituri de circa 10,5 milioane de dolari.
    MedLife are in derulare investitii de peste trei milioane euro in Timisoara si Cluj-Napoca. Potrivit sursei citate, pentru finalul acestui an, MedLife pregateste deschiderea unei hyperclinici la Timisoara si a unui centru medical in Cluj-Napoca, urmand ca, in termen de 12 luni, sa fie inaugurate si trei spitale Life Memorial Hospital in Brasov, Iasi si Constanta. Investitia totala in constructia a patru hyperclinici si a spitalelor private este de 15 milioane de dolari, din care opt milioane de dolari sunt asigurate din fonduri proprii si profituri generate de MedLife si 6 milioane de dolari din fonduri primite de la International Finance Corporation (IFC).
    MedLife are 470 de angajati, mai mult de jumatate fiind personal medical. Reteaua MedLife cuprinde 120 de clinici si centre medicale partenere.
    Anul trecut, IFC (International Finance Corporation – divizia de investitii a Bancii Mondiale), care detine 20% din actiunile MedLife. Ceilalti actionari ai companiei sunt medicul pediatru Mihaela Gabriela Cristescu si cei doi fii ai sai, Mihail Marcu (care este director general al firmei) si Nicolae Marcu.

  • La ce e bun un comisar

    Orban a spus ca in general o astfel de investigatie dureaza pana la 18 luni si ca el a solicitat autoritatilor europene sa-si dea verdictul in doar 5-8 luni. Indiferent daca glasul lui Orban va fi sau nu ascultat, calendarul de privatizare a uzinei din Craiova (proces care ar fi urmat sa se incheie la 30 ianuarie 2008) a fost insa compromis: Guvernul a cerut Parlamentului sa suspende dezbaterea pe acest subiect, iar sansele ca prima masina produsa de Ford la Craiova sa poata fi lansata in 2009 au ramas doar teoretice.

  • Vlădescu, eliberat din funcţia de secretar de stat

    Secretarul de stat a declarat, la sfârşitul lunii iunie, după ce Parlamentul a aprobat proiectul legii de majorare a pensiilor, că aceasta reprezintă un pericol pentru stabiliatea macroeconomică, întrucât înseamnă un efort bugetar de circa două miliarde de euro, bani care vor fi tăiaţi de la investiţii şi se vor regăsi direct în consum, în timp ce ministrul Vosganian a arătat că majorarea pensiilor este sustenabilă, iar finanţarea va fi asigurată de venituri suplimentare la buget, determinate de creşterea economică şi avansul salariilor.
    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, a afirmat, în luna iunie, că Sebastian Vlădescu îşi va da demisia din funcţia de secretar de stat în Ministerul Economiei şi Finanţelor după ce va finaliza proiectul de la Craiova privind privatizarea Automobile. El a precizat că a existat o discuţie referitoare la secretarul de stat, în cadrul Delegaţiei Permanente a PNL care a avut loc la sfârşitul lunii iunie, la Braşov.
    Contractul pentru privatizarea Daewoo Craiova cu Ford a fost semnat în luna septembrie. Sebastian Vlădescu a mai ocupat funcţia de secretar de stat în ianuarie 1997, când a fost numit pe acest post la Ministerul Industriilor de premierul din acea perioadă Victor Ciorbea. Opt luni mai târziu, în august 1997, Vlădescu şi-a prezentat demisia ca o asumare a răspunderii pentru includerea Romvag Caracal pe lista societăţilor care vor fi lichidate. În ianuarie 2000, Sebastian Vlădescu, la acel moment consilier al ministrului Finanţelor Decebal Traian Remeş, l-a înlocuit în funcţia de secretar de stat la Finanţe pe Mihai Ungureanu, la decizia PNL, post pe care l-a ocupat până în decembrie 2000, când mandatul guvernamental a fost preluat de PSD.

    Aflati mai multe detalii la www.mediafax.ro

  • Romania, 3,57 mp de spatii comerciale in 2011

    Dezvoltarea centrelor comer­ciale mari va atrage noi branduri internaţionale de modă şi va contribui la intensificarea concurenţei în acest domeniu, spun autorii studiului citat. Companii de renume precum Peek&Cloppenburg, Baltika, Next, Stradivarius, Bershka, Oysho, Oviesse, Hervis şi New Yorker şi-au anunţat deja intrarea pe piaţa din România, iar venirea lor ar putea fi în detrimentul unor branduri autohtone sau al produselor fără marcă. De altfel, previziunile arată că, în următorii şase ani, piaţa îmbrăcăminţii din România va înregistra un ritm cumulat de creştere de 12%. O creştere de 13% este atribuită modei feminine, în timp ce piaţa confecţiilor pentru bărbaţi va avansa cu 11%.
    Românii cheltuiesc pentru haine de zece ori mai puţin decât britanicii. În prezent, britanicii, austrie­cii şi italienii cheltuiesc cel mai mult pe îmbrăcăminte, la nivelul Uniunii Europene cheltuielile acestora sunt de zece ori mai mari decât ale românilor. Producţia de îmbrăcăminte din România a scăzut, în ultimii trei ani, re­pre­zentând anul trecut 3,3% din totalul producţiei industriei prelucrătoare. Vân­zările de retail ale produ­selor nealimentare au înre­gistrat o creştere de 22,4%, cel mai redus ritm de pe piaţa de retail din România. În perioada 2003-2007, piaţa îmbrăcăminţii a reprezentat 12,5% din retailul cu produse nealimentare şi a înregistrat un ritm cumulat de creştere de 17%. Anul trecut, vân­ză­rile de îmbrăcăminte pentru femei au avut o pondere de 60% în totalul pieţei de profil. Segmentul produselor ieftine a continuat să predomine, anul trecut, cu o cotă de piaţă de 35%, deşi, în ultimii doi ani, a avut o tendinţă descendentă.

    Aflati mai multe detalii pe www.gandul.info

  • Razboi in Kurdistan

    Guvernul turc a obtinut aprobarea Parlamentului pentru a lansa un atac asupra rebelilor separatisti din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care folosesc nordul Irakului ca baza pentru lansarea de atacuri asupra unor tinte turcesti. In ultimele saptamani, acest tip de atacuri a dus la uciderea a 20 de militari turci. Premierul Recep Tayyip Erdogan a promis insa ca obtinerea aprobarii nu va aduce automat si o incursiune armata in nordul Irakului, teritoriu aflat sub protectia trupelor americane. Relatiile dintre SUA si Turcia s-au deteriorat recent dupa ce o comisie a Congresului american a calificat drept genocid masacrele comise de militarii turci asupra armenilor in 1915, soldate cu 250.000-500.000 de morti, potrivit Ankarei – cu 1,5 milioane de victime, potrivit Erevanului.

  • Lipsa de personal creste lefurile

    Intreprinderile mici si mijlocii din Polonia resimt din ce in ce mai acut lipsa de forta de munca de pe piata. Intr-un studiu comandat de federatia angajatorilor, PKPP Lewiatan, realizat de compania CBOS, se arata ca amenintarea imbraca doua aspecte principale: pe de o parte, firmele se lupta sa gaseasca muncitori, iar pe de alta parte, cresterea salariilor depaseste castigurile de productivitate. Potrivit studiului, citat de cotidianul Gazeta Wyborcza, 11,5% dintre IMM au incercat sa recruteze noi angajati in ultimele 18 luni, dar 13% dintre acestea au gasit noi muncitori, dar numai dupa ce au depus o mare cantitate de efort si tot fara a-si fi satisfacut necesarul de personal. Cei mai solicitati sunt oamenii din domeniul vanzarilor, nu muncitorii in constructii, asa cum s-ar putea crede. Din totalul reprezentantilor IMM care au raspuns la intrebari, 59% au declarat ca au fost nevoiti sa creasca salariile cu peste 10%, iar 22% cu peste 20%. In cazul a 18% dintre companii, salariile au fost majorate fara sa fie insotite de cresteri de productivitate. Desi pana acum acest lucru nu a determinat o presiune sporita asupra inflatiei, economistii considera ca momentul este din ce in ce mai aproape.  

  • O iarna agitata

    Pana la sfarsitul anului, doi din cei mai mari distribuitori de medicamente din Rusia si-ar putea schimba proprietarul. Suma estimata de experti pentru aceste tranzactii este de 700 de milioane de euro. Cotidianul rus de afaceri Kommersant relateaza ca achizitia celui de-al doilea distribuitor de medicamente din tara, SIA International, de catre compania americana TPG Capital ar putea fi anuntata la finele lunii noiembrie, iar distribuitorul german Celesio AG ar putea cumpara pachetul de control al companiei Protek. Intr-un mesaj adresat investitorilor Celesio se arata ca firma va cumpara Protek in cateva etape. Rainer Berghausen, directorul de PR al firmei germane, a precizat ca prima etapa va fi finalizata in decembrie, dar nu a dorit sa specifice numarul preconizat de etape si nici procentul de actiuni vizat. Protek furnizeaza produse de la 900 de producatori, catre 18.000 de farmacii si agenti medicali.

  • Cei mari devin si mai mari

    Pana in 2010, primele zece lanturi comerciale din Cehia vor detine o cota de piata de 70% din totalul vanzarilor de retail, fata de 62% anul trecut. Datele au fost furnizate de Pavel Cabal, reprezentantul companiei de consultanta Incoma Research, la un seminar privind comertul, organizat de KPMG. Anul trecut, cifra de afaceri realizata de primii zece retaileri din Cehia a fost de aproape 9,5 miliarde de euro. Potrivit estimarilor, cifra ar urma sa creasca in 2010 la 13,7 miliarde de euro. Dupa achizitia de catre Billa a rivalului Delvita la inceputul acestui an, cele mai puternice cinci lanturi de retail din Cehia sunt Schwarz (Lidl si Kaufland), Ahold (Hypernova si Albert), Makro, Tesco si REWE Group (Billa si Penny Market). Fiecare dintre ele realizeaza vanzari de peste un miliard de euro. Pana in 2010, cota detinuta impreuna de primii cinci jucatori ar putea ajunge la 50% din piata, pe masura ce alte companii se vor retrage. In privinta tipului de magazine, hipermarketurile vor domina piata, cu 29% din vanzari, fata de 26% in prezent. Magazinele cu discount isi vor creste si ele cota pana in 2010, de la 13% anul trecut la 15%. In schimb, cea a supermarketurilor se va diminua de la 16% la 14%, iar a magazinelor mici de la 13% la 10%. Pentru acestea din urma, declinul nu va mai fi insa asa de dramatic cum a fost in anii ‘90: in 1995, micile magazine detineau 43% din piata, pentru ca in 2000 sa ajunga la 21%.