Iau decizii, intervin nemijlocit in executie, energizeaza
organizatia, genereaza valoare adaugata, optimizeaza modelul de
afaceri, creeaza planul B si chiar C daca trebuie. Sunt cei care
fara macar sa-si fi dat seama au dus pe umerii lor ” relansarea
economica a Romaniei”, sloganul de mobilizare generala din vremuri
de declin economic, probabil corespondentul sloganului de
mobilizare generala din vremuri de crestere economica “cred că
România îşi poate propune să ajungă a şaptea putere a UE”.
De aceea mai mult ca sigur ca oamenii din operatiuni sunt primii
care au incercat o satisfactie nemasurata, disproportionata chiar,
cand au auzit ca economia Romaniei a crescut cu 0,6%, pentru ca au
muncit foarte greu pentru asta. Se reconstruieste in ciuda tuturor
profetiilor toxice un sentiment de incredere intern si extern iar
oamenii din operatiuni sunt cei care merita toata
recunostiinta.
Dar poate ca austeritatea ultimilor ani nici nu a fost o
experienta nefolositoare pentru oamenii din operatiuni, daca ne
gandim la austeritate ca la o lectie care a trebuit invatata cu
forta de catre ei.
Au invatat sa sa descurce pe cont propriu, sa redevina
antreprenori, sa se increada in instinctele proprii pentru a-si
dezvolta afacerile si mai ales sa nu se bazeze in nici un fel pe
guvernanti. Ramane ca in continuare oamenii din operatiuni sa stea
pragmatic pe picioarele lor insistand pe langa guvernanti doar sa
resolve blocajul financiar, evaziunea fiscala, munca la negru
(“crime” economice care de altfel existau si inainte de criza).
Au invatat sa foloseasca cu abilitate termeni de afaceri noi,
verbe infernale despre care nu stiau ca exista: a restructura, a
disponibiliza, a economisi, a conserva, primii termeni din cartea
de capatai a crizei. Ramane ca in continuare oamenii din operatiuni
sa foloseasca si grupul-prieten de termeni de afaceri pe care l-au
invatat concomitent: a eficientiza, a stabiliza, a inova, a
de-risca.
Au invatat sa construiasca in organizatii instrumente de
eficientizare si simplificare absolut naturale in afaceri:
automatizarea, standardizarea, externalizarea, rationalizarea,
fluidizarea, diversificarea, discontinuarea; la modul general, au
invatat ce bine este sa lucrezi prin proceduri operative standard
la care sa fii compliant. Ramane ca in continuare oamenii din
operatiuni sa exceleze in a manui aceste procese si sa le faca
parte integranta din guvernarea modelul de afaceri.
Au invatat sa nu se limiteze la confortul gestionarii
operatiunilor domestice ci sa se avante curajos pe piete unde
“fabricat in Romania” este vazut cu respect, nu asa cum de multe
ori este sabotat la noi. Ramane ca in continuare oamenii din
operatiuni sa caute sa evolueze regional organic sau inorganic
acolo unde consumul creste si sa nu le fie frica nici macar in a
exporta in superemergentele BRIC si Turcia.
Au invatat sa aiba incredere in leu, dar nu pentru ca politica
monetara este stralucita sau pentru ca moneda nationala ar juca
vreun rol comunitar, ci pentru ca si-au dat seama ce inseamna sa
colectezi creante intr-o perioada de volatilitate valutara sau sa
mergi cu mana intinsa umilindu-te pentru un credit de la o banca.
Ramane ca in continuare oamenii din operatiuni sa ceara BNR-ului sa
tina un leu puternic, sa reziste presiunilor bancilor comerciale,
sa joace un rol mai important in deciziile pe care le are BCE.
Au invatat ca de mult prea multe ori analistii, consultantii,
auditori, avocatii, n-au stiut ce trebuie sa le spuna si atunci au
spus ceea ce s-a dorit a se auzi si asta a provocat durere. Ramane
ca in continuare oamenii din operatiuni sa discearna prudent
sfaturile lor, sa-i faca solidari cu efectele consultantei, in
general sa le ceara mai multa exigenta si professionalism in
asistenta acordata.
Au invatat ca super-scolile le trimit absolventi pregatiti pur
teoretic, doar pentru modul de lucru “crestere” si ca instruirea pe
linia frontului este riscanta si scumpa. Ramane ca in continuare
oamenii de operatiuni sa aloce timp si bani pentru a transforma
absolventi neajutorati in succesori puternici.
Au invatat foarte mult despre competitia pentru clienti si
consumatori care, desi se plang ca a crescut TVA-ul si ca le-au
scazut veniturile, raman statornici cliseelor ridicole “sunt prea
sarac ca sa cumpar lucruri ieftine” sau “lucrul romanesc este prost
facut” si actioneaza in consecinta. Ramane ca in continuare oamenii
din operatiuni sa combata pseudo-consumerismul cladit pe
stereotipuri si tina cont ca pretul este cel mai important
diferentiator in afaceri.
Oamenii din operatiuni au invatat in ultimii trei ani cat intr-o
viata, este esential ca in urmatorul ciclu economic sa fie lideri
intelepti si sa-si aduca aminte.
DRAGOS DAMIAN este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy
si presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice
din Romania.
