Blog

  • “Prima casa” 4 a ajuns la start. Ce aduce nou fata de editiile anterioare?

    Din punctul de vedere al clientilor, aceasta va insemna probabil
    restrangerea numarului de banci care vor continua sa acorde
    finantari in cadrul programului. Bancile care au deja volume mai
    mari de credite in stoc isi pot asuma mai usor riscul aferent noii
    variante. De asemenea, bancile care cauta sa recastige cota de
    piata ar putea fi implicate. La nivelul costurilor nu sunt de
    asteptat modificari semnificative: avansul cerut va fi de 5%, iar
    marja maxima peste rata EURIBOR la trei luni ramane la 4%. O
    anumita scumpire ar putea fi antrenata de tendinta de crestere a
    EURIBOR. In conditiile in care concurenta a presat deja vizibil
    marjele la creditele ipotecare in euro, noua varianta a programului
    guvernamental ar putea contribui la o segmentare a clientelei,
    urmand sa se adreseze cu precadere solicitantilor care nu dispun de
    un avans mai mare. Bancile ar putea incepe sa primeasca cereri de
    finantare pentru credite ipotecare prin “Prima casa” 4 in numai
    cateva zile, in conditiile in care normele de aplicare a
    programului au fost publicate deja in Monitorul Oficial.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Medicii si psihologii militari de la Guantanamo au trecut cu vederea tortura

    Condus de un fost militar si de un reprezentant al organizatiei
    nonguvernamentale Physicians for Human Rights, acest studiu a fost
    publicat in revista de specialitate PloS Medecine. Studiul are la
    baza marturii si examinarea dosarelor medicale a noua detinuti,
    care au dat asigurari ca au fost supusi torturii in inchisoarea
    militara americana de la baza navala din Cuba. “Personalul medical
    si psihiatric detasat la Guantanamo a neglijat sau ascuns probe
    medicale ale durerilor” suferite de pacientii lor, afirma autorii
    studiului. “In trei cazuri din noua, dosarul medical raporteaza
    rani fizice corespunzand (aplicarii) unor rele tratamente”, ca
    hematoame, oase fracturate, laceratii sau (dureri) sciatice,
    exemplifica ei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ordonanta privind obligativitatea cauciucurilor de iarna, adoptata de Senat

    Ordonanta adoptata de Senat prevede obligativitatea echiparii
    autovehiculelor cu anvelope de iarna, incepand cu 1 noiembrie al
    fiecarui an, pana la data de 1 martie. Textul de lege a fost
    adoptat cu 63 de voturi “pentru”, 16 “impotriva” si cinci abtineri
    si stabileste ca neechiparea cu anvelope de iarna, precum si cu
    lanturi in cazul vehiculelor de transport marfa de peste 3,5 tone
    si a celor de transport persoane cu peste 9 locuri, atrage
    retinerea talonului auto si a unei amenzi intre 2.500 si 4.000
    lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Datoriile statului au ajuns la un miliard de lei la finele lunii martie, in limita stabilita cu FMI

    El a precizat ca datoriile administratiei centrale au fost sub
    200 de milioane de lei, in timp ce arieratele la nivel local au
    fost de 841 milioane de lei. Arieratele administratiei centrale,
    ale bugetului de asigurari sociale si autoritatilor locale insumau
    la finele anului trecut 1,1 miliarde de lei si trebuie sa scada la
    900 de milioane de lei pana la finele acestui an, potrivit
    memorandumului tehnic de intelegere la noul acord cu FMI. Seful
    misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks, a declarat la finele lunii
    martie ca arieratele statului la nivel central au fost aproape
    eliminate, iar la nivel local legislatia permite un control mai
    bun, astfel ca in viitorul acord atentia va fi orientata spre
    datoriile companiilor de stat, care sunt o problema serioasa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Finantele verifica rezultatele companiilor de stat, ajutate de INS si BNR, dupa sesizarea Eurostat

    Potrivit comunicatului, la verificarea calitatii datelor urmeaza
    sa participe si experti ai Bancii Nationale a Romaniei si INS.
    Eurostat a anuntat marti ca are rezerve in privinta calitatii
    datelor raportate de Romania referitoare la deficitul bugetar de
    anul trecut, calculat dupa standardele ESA95, invocand printre
    cauze incertitudinea legata de impactul unor companii publice
    asupra deficitului. “Astfel de rezerve au fost exprimate de
    Eurostat si in anii precedenti asupra datelor transmise de alte
    state membre, cum ar fi Grecia, Danemarca si Marea Britanie
    (inclusiv pentru ultima Notificare fiscala transmisa la 31 martie
    2011)”, se arata intr-un comunicat al Statisticii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANI a sesizat DNA pentru cercetarea lui Ioan Botis

    ANI s-a sesizat in acest caz in 19 aprilie si l-a instiintat pe
    Botis despre acest lucru, fostul ministru prezentandu-se la agentie
    pentru a depune documente. De asemenea, ANI precizeaza ca si sotia
    acestuia, Ligia Adina Botis, in calitate de expert de tip A in
    cadrul Proiectului “Sansa la demnitate”, respectiv, in calitatea de
    asociat unic si administrator al SC Mobil Construct SRL, ar putea
    fi cercetata pentru coruptie. Inspectorii de integritate sustin ca
    au indicii temeinice cu privire la savarsirea infractiunii de
    conflict de interese de catre Ioan Botis, “constand in indeplinirea
    unui act ori participarea la luarea unei decizii prin care s-a
    realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, sotul
    sau, o ruda ori un afin pana la gradul II inclusiv, sau pentru o
    alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de
    munca in ultimii 5 ani, sau din partea careia a beneficiat ori
    beneficiaza de servicii sau foloase de orice natura”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Multiplul lui 1. Planurile lui Zoltan Szigeti pentru 2011

    In ultimii doi ani conceptul de “publicitar fericit” a reprezentat o contradictie in termeni. Piata a scazut, la fel si bugetele clientilor, desi pretentiile lor au crescut si, in general, lucrurile au mers destul de prost. Cu alte cuvinte, grupurile de comunicare au fost nevoite sa-si adune toate fortele si sa scoata bani din piatra seaca astfel incat sa minimizeze pe cat posibil pierderile. “Cand am simtit primele semne ale crizei, ne-am gandit ca este momentul sa adaugam clienti noi. A durat cam sase luni de zile pana sa aducem nume noi in portofoliu si ceva mai mult pana sa se vada rezultatele. De aceea, abia in 2010 am reinceput sa crestem”, spune Zoltan Szigeti, presedintele The Group.

    Cresterea este semnificativa daca o raportam la tot ce s-a intamplat in industria comunicarii in ultimii doi ani. Cifra de afaceri inregistrata anul trecut de The Group este cea mai mare din istoria companiei, cu peste 600.000 de euro peste rezultatele din 2008, un an istoric pentru publicitari, si cu circa 24 de milioane de euro mai mult decat in 2009, primul an plin de criza pentru companiile din Romania. Cu 200 de angajati si 17 agentii, The Group a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de peste 108 milioane de euro.

    Din aceasta pozitie, pare ca Szigeti priveste afacerea pe care a construit-o in urma cu aproape sapte ani cu o oarecare relaxare. La o discutie mai amanuntita lucrurile stau chiar invers. “Acum, mai mult decat oricand, nu este suficient doar sa obtii un client nou, ci trebuie sa fii foarte atent sa fie si un client solvabil, pentru ca ne permitem sa ne asumam destul de putine riscuri. Din momentul in care am observat prima dificultate de plata, am devenit foarte stricti”, precizeaza Szigeti. Asa ca, in demersul sau de a consolida segmentul de new business, compania a tintit jucatorii de top de pe fiecare piata, iar pe lista clientilor “de criza” au intrat nume precum Ikea, Henkel sau Cosmote, acesta din urma fiind, de altfel, si cel mai agresiv investitor in comunicare din ultimii doi ani.

    Dincolo de clientii noi, Szigeti a vrut sa acopere cat mai multe nise ale industriei. Pe langa activitatile “macro”, precum creatie, media buying sau relatii publice, The Group a profitat si de oportunitatile oferite de palierele mai putin dezvoltate ale pietei. Un astfel de exemplu este activitatea de import de produse promotionale din China, de care se ocupa o agentie separata a grupului. In total, afacerea condusa de Zoltan Szigeti si Mihaela Nicola este prezenta pe 14 nise ale industriei prin 17 agentii. “De fiecare activitate se ocupa o agentie separata, autonoma, in care ma implic doar la nivel strategic si atunci cand mi se cere ajutorul”, spune Szigeti. Exceptie face agentia de media buying, unde omul de afaceri inca mai are o implicare directa – chiar daca nu mai lucreaza la media plan-uri, participa la pitch-uri mai mereu pentru ca asta “inseamna mult in ochii clientilor”, dar si pentru ca experienta ultimilor aproape 20 de ani face ca prezenta lui la aceste intalniri de afaceri sa fie un real avantaj competitiv.

    Cum se intampla in cazul unui antreprenor de succes, cu o experienta considerabila si in lumea companiilor multinationale, orice discutie ajunge invariabil in punctul in care se pune pro-blema vanzarii. Este insa o posibilitate pe care Szigeti nu o ia in seama. “Afacerea a crescut atat de mult incat suntem intr-un punct in care nu se mai poate face un <fair deal>. In plus, toate grupurile mari de comunicare sunt deja pe piata si am doar 44 de ani. Ce-as face dupa ce as vinde?”, intreaba presedintele The Group. Este mai interesat, in schimb, de ideea de a cumpara agentii mai mici pe care sa le integreze in companie. De cand a lansat The Group, acum aproape sapte ani, a facut doua astfel de achizitii – una de online advertising si una de trade marketing, pe care a cumparat-o acum doi ani. Idei de a intra pe noi nise sunt multe, insa Szigeti a tinut intotdeauna la un principiu de business care pana acum s-a dovedit inspirat – “nu am deschis niciodata o agentie pana nu am avut omul care sa se ocupe de ea. Cautam fie cel mai bun om in domeniul respectiv, fie pe cineva care a mai condus o afacere similara”, spune Szigeti. In ceea ce priveste viitorul pietei de publicitate, omul de afaceri mentine tonul relativ sumbru al ultimilor doi ani – revenirea pietei la nivelul din 2008 este extrem de improbabila, iar internetul reprezinta singurul refugiu al furnizorilor de media in acest moment sau, asa cum crede Szigeti, “o obligatie, nu o optiune”. Cresterea consumului este principalul indicator la care se uita publicitarii pentru ca stiu ca, abia atunci cand companiile vor vinde mai mult, vor avea curaj sa reia investitiile masive in comunicare.

  • Judecatoarea Turcu a fost achitata. ICCJ a apreciat ca fapta nu e prevazuta in legea penala

    Instanta suprema a decis, in 8 aprilie, achitarea judecatoarei
    Turcu Elena de la Tribunalul Dambovita, insa decizia poate fi
    atacata cu recurs la completul de cinci judecatori al ICCJ. Astel,
    judecatoarea Turcu a fost achitata pe motivul ca fapta pentru care
    a fost deferita justitiei “nu este prevazuta de legea penala”. ICCJ
    a finalizat, in 1 aprilie, dezbaterile in procesul in care Elena
    Turcu a fost judecata pentru conducerea unui autoturism sub
    influenta alcoolului, judecatorii instantei supreme vizionand un
    material cu inregistrarea incidentului din mai 2007, depus ca proba
    la dosar. Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ)
    au audiat la ultimul termen de judecata un ultim martor din proces,
    a vizionat proba video a procurorilor si a ascultat pledoariile
    finale ale acuzarii si apararii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum finantezi un business cu servere

    Pentru prima data de cand a pus bazele retelei de socializare
    Facebook, antreprenorul Mark Zuckerberg a dezvaluit saptamana
    trecuta secretele infrastructurii care tine in picioare imperiul de
    600 milioane de utilizatori si venituri de peste un miliard de
    euro. Cea mai mare parte din informatiile, fotografiile si
    clipurile video publicate de utilizatori pe paginile retelei
    sociale sunt astazi stocate pe sute de servere dintr-un nou centru
    de date aflat in Prineville, un oras din statul Oregon, proiect
    pentru care au fost necesare investitii estimate intre 125 si 150
    de milioane de euro (180-215 milioane de dolari).

    La inceput insa, cand singurii bani pentru finantarea afacerii
    erau fondurile de care dispunea partenerul Eduardo Saverin, reteaua
    a folosit servere inchiriate, de altfel metoda prin care pornesc la
    drum cele mai multe afaceri care se bazeaza pe volume uriase de
    informatie. De atunci, strategia lui Zuckerberg s-a schimbat
    radical. Pe masura ce Facebook a atras tot mai multe fonduri de
    investitii in actionariat si implicit si bani pentru dezvoltare,
    antreprenorul a decis ca un centru de date propriu ar fi nu doar
    mai ieftin, ci si mai eficient. Spre exemplu, serverele actuale
    functioneaza cu placi de baza proiectate de la zero de specialistii
    din departamentul tehnic de la Facebook, cat mai simplu, fara
    componente vopsite, sloturi pentru upgrade sau suruburi inutile. In
    ansamblu, serverele folosesc cu 22% mai putine materiale decat cele
    obisnuite care se gasesc pe piata, au surse de alimentare eficiente
    in proportie de 94,5%, iar probabilitatea sa apara probleme din
    cauza unei caderi de electricitate este aproape nula, avand in
    vedere ca serverele sunt conectate la transformatoare si sunt
    sigure in proportie de peste 99,9%, dupa spusele lui
    Zuckerberg.

    Odata cu inaugurarea centrului de date din Prineville care se
    adauga celorlalte doua centre din Ashburn, Virginia, si Silicon
    Valley, California, costurile de operare cu serverele s-au diminuat
    cu 24%. Cu toate acestea, Facebook a cheltuit anul trecut
    aproximativ 35 de milioane de euro (50 de milioane de dolari) doar
    pentru spatiul ocupat de centrele sale de date, cost mai mare fata
    de nivelul de aproape 14 milioane de euro (20 de milioane de
    dolari) din 2009. Semn ca centrul a fost extins asa incat sa faca
    fata cresterii explozive a numarului de utilizatori ai retelei
    ajuns la inceputul acestui an la 600 de milioane, triplu prin
    comparatie cu situatia de acum doi ani.

    In ultimii ani, cea mai mare parte a investitiilor realizate de
    Facebook au fost facute din banii atrasi de la fondurile de
    investitii, cu atat mai mult cu cat pana anul trecut veniturile
    retelei din publicitate nu erau foarte ridicate raportat la nivelul
    afacerilor din Silicon Valley. Cele peste 60.000 de servere din
    centrele de date nu ar fi fost sustinute altfel, chiar si in
    conditiile in care investitiile Facebook in infrastructura sunt
    infime comparabil cu cheltuielile unor nume precum Microsoft, care
    investeste 345 de milioane de euro (500 de milioane de dolari) in
    fiecare centru de date nou, ori Google, care in 2008 a cheltuit
    aproape 1,6 miliarde de euro (2,3 miliarde de dolari) pentru un
    singur centru de date. Nimic de zis, necesitatile Facebook din
    acest punct de vedere nu s-au ridicat pana acum la un asemenea
    nivel, dar pe masura ce compania are nevoie de tot mai multe
    servere pentru a sustine expansiunea, varianta inchirierii
    centrelor de date devine mai putin fezabila decat detinerea unor
    centre proprii.

    Cu servere inchiriate au pornit cele mai multe dintre afacerile
    bazate pe cantitati foarte mari de informatii atat din lume, cat si
    din Romania. “Finantarea afacerilor care au nevoie de multe servere
    si stocheaza cantitati foarte mari de informatie se face de regula
    din businessuri colaterale, intrucat costurile apar de la bun
    inceput, dar veniturile nu”, confirma Cristian Ditoiu, proprietarul
    serviciului Transfer.ro, prin care consumatorii au posibilitatea sa
    transmita online fisiere de mari dimensiuni care nu incap de regula
    intr-un e-mail. Compania foloseste in prezent aproximativ 20 de
    servere care insumeaza un spatiu de stocare de 100 TB, din care 70%
    este folosit in permanenta de fisierele transferate pe care
    compania le pastreaza o perioada dupa ce au fost transmise de
    utilizatori.

    Investitia initiala a fost insa destul de mare pentru o afacere
    online din Romania. Ditoiu a pornit in prima faza o companie de
    dezvoltare web, iar pe masura ce ideea unui serviciu de transfer de
    fisiere a prins tot mai mult contur, achizitia de echipamente s-a
    facut fara sa se stie exact care sunt necesitatile. “Am avut in
    prima faza 150 de hard disk-uri, iar intreaga infrastructura si
    platforma tehnica au inghitit poate 70.000 de euro”, spune
    antreprenorul cu mentiunea ca n-a facut niciodata un calcul exact.
    Banii au venit din surse proprii, mai exact din proiecte online
    anterioare pe care le-a vandut.

  • 50 de chestii pe care trebuie sa le stii

    1. Scarabeii au gust de mere, viespile au gust de alune de
    padure, iar viermii au gust de bacon.

    2. Ceea ce majoritatea numeste “sarut frantuzesc”, francezii
    numesc “sarut englezesc”.

    3. In 1386, un porc a fost executat in Franta pentru uciderea
    unui copil.

    4. Un gandac poate trai fara cap cateva saptamani.

    5. Oasele coapselor sunt mai puternice decat betonul.

    6. Nu te poti sinucide tinandu-ti respiratia.

    7. Serpii au doua organe sexuale.

    8. In Islanda este ilegal sa cresti un caine ca animal de
    companie.

    9. Inima unui om bate de circa 100.000 de ori intr-o zi.

    10. Horatio Nelson, unul dintre cei mai cunoscuti amirali
    englezi, nu a reusit niciodata sa isi invinga raul de mare.