BusinessMagazin

Blog

  • Primiţi cu valul al doilea al crizei?

    Guvernul de la Bucureşti a fost “elevul model al FMI”, spunea recent ambasadorul Franţei, Acelaşi argument era reluat de ministrul Elena Udrea când susţinea ideea că România e acum mai bine pregătită de un eventual nou val al crizei nu doar decât în urmă cu trei-patru ani, dar şi în raport cu celelalte ţări europene. Iar cancelarul german Angela Merkel, în discursul de vinerea trecută în care a încercat să-i convingă pe parlamentarii germani să-i dea mandat pentru o înăsprire a regulilor fiscale în UE, a lăudat “sacrificiile” unor ţări din afara zonei euro, ca Bulgaria, România şi statele baltice, adică reformele acceptate în numele aderării la zona euro.

    România din 2011 a făcut într-adevăr progrese cu totul remarcabile faţă de 2008. Analiştii agenţiei de evaluare financiară Coface arată că România a avut una dintre cele mai mari rate de reducere a deficitului de cont curent din Europa, de la 13,4% din PIB în 2007, la 4,4% din PIB estimat pentru 2011, “deci o diminuare a dependenţei de capitalurile străine”. Economia “are însă un deficit de cont curent încă ridicat comparativ cu noile state membre UE, în medie de 1% din PIB la sfârşitul primului trimestru, în timp ce ţări precum Lituania, Letonia, Estonia înregistrează excedente ale contului curent”, spun analiştii Coface, adăugând că în condiţiile în care rata de economisire internă rămâne la niveluri scăzute, “este probabil ca aceste deficite să persiste în perioada imediat următoare”.

    Această situaţie este importantă pentru că, aşa cum atrag atenţia la unison economiştii români şi străini, va fi obligatoriu ca România să se descurce cu alte surse de finanţare decât banii aduşi în ţară de băncile străine – iar aceasta atât în privinţa nevoii de bani a statului, ale cărui costuri de îndatorare au crescut din cauza tensiunilor de pe pieţe, cât şi în privinţa nevoii de bani a afacerilor. Lucrurile sunt cu atât mai delicate cu cât investiţiile străine directe au scăzut cu 52% în primele opt luni, în timp ce gradul de acoperire a deficitului de cont curent cu investiţii străine directe s-a redus de la un maxim de 93% în septembrie 2009 la 24,10% în septembrie 2011.

    Celălalt capitol la care România a excelat comparativ cu celelalte ţări europene este, desigur, consolidarea fiscală – atât a deficitului bugetar general (de la 9% din PIB în 2009 la 6,9% anul trecut şi 4,9% anul acesta, în estimarea Comisiei Europene), cât şi a celui structural, adică din care s-a eliminat influenţa ciclurilor economice (de la 9,1% în 2009 la 5,9% anul trecut şi 3,7% anul acesta). Ea are însă o problemă, remarcă analiştii Raiffeisen Bank România – faptul că a fost realizată în principal pe seama tăierii cheltuielilor, în special a cheltuielilor cu salariile în sectorul public (care au scăzut de la 10,9% la 8,9% din PIB între 2009 şi prima jumătate a anului curent, calculat în bază ESA95) şi a investiţiilor totale (de la 6% la 2,5% din PIB), în timp ce cheltuielile cu bunurile şi serviciile chiar au crescut (de la 6,9% la 7,2% din PIB). Per total, în aceeaşi bază de calcul, totalul cheltuielilor a rămas la fel ca pondere din PIB (41,1%).

  • Sfaturi pentru tinerii manageri de la… Inaki Berroeta, CEO al Vodafone România

     

    Inaki Berroeta, este CEO al Vodafone România

     

     

     

     

    Inaki Berroeta, este CEO al Vodafone România

     

  • Cum se vede România după cinci ani în Coreea de Sud şi Thailanda?

    “Singura schimbare a fost aceea că acum nu sunt mai înalt decât toată lumea”, spune Warner. Are mereu zâmbetul pe faţă, se mândreşte că s-a născut în Seattle, Washington, casa lui Starbucks şi Microsoft, iar în CV-ul său apar, pe lângă companiile farmaceutice în care s-a format, US Air Force şi US Navy. Spune că a fost obişnuit mai bine de cinci ani cu pieţele emergente, unde a contribuit la introducerea noilor medicamente ale companiei în spitale şi farmacii, deci România “chiar s-a potrivit” traseului său profesional . Warner mărturiseşte că a fost surprins să afle că România are cea mai mică speranţă de viaţă din Uniunea Europeană şi cel mai mic buget alocat sănătăţii ca pondere din PIB: “Mă plimbam pe Calea Victoriei, vedeam maşini Ferrari, Maserati, BMW şi-mi spuneam că e o economie în plină dezvoltare. Apoi mă uitam pe cifre şi statistici. Ceva nu se potrivea”. Pe măsură ce a început să compare datele cu alte state europene sau chiar din Africa, după cum o spune chiar Warner, a fost chiar “şocat”. Rosteşte des cuvântul “buget” şi face trimitere la problema principală a sistemului sanitar: subfinanţarea. “Cel mai mare minus al sistemului e acela că Guvernul nu a implementat mai devreme sistemul de referenţiere generică (prin care se compensează cel mai ieftin medicament cu o anumită substanţă activă, implementat din 2011 – n. r.)”, spune şeful MSD România. El face referire la ultimii 20 de ani în care, în pofida bugetului insuficient de la an la an, legislaţia a permis prescrierea medicamentelor scumpe chiar şi în situaţia în care exista alternativa unui produs mai ieftin. De ce a durat atât? “A fost probabil şi un obicei istoric ca pacientul să nu plătească din buzunar nimic pentru medicamentele din programele naţionale.”

    Din experienţa sa în mai multe ţări, Steve Warner vorbeşte şi despre o anumită percepţie faţă de anumiţi producători de medicamente generice (cu aceeaşi substanţă activă şi efect terapeutic, dar ieşite de sub protecţia brevetului) cum că nu ar avea aceleaşi standarde de calitate, dar crede cu fermitate că nevoia de generice este “consistentă” mai ales în condiţiile unui buget atât de redus. De la schimbarea mecanismului de compensare, vânzările de generice au crescut, în 2011 faţă de 2010, cu 10%, în timp ce originalele au urcat doar cu un procent. Toamna i-a adus lui Warner şi problema taxei clawback prin care producătorii urmează să plătească tot consumul de medicamente peste bugetul alocat de stat. Dat fiind că lista cu medicamentele compensate nu a mai fost actualizată din 2008, nici MSD nu a mai putut introduce pe piaţă produse noi. În aceste condiţii, a preferat să nu concedieze din cei 200 angajaţi ai companiei, ci să reducă bugetul de investiţii în educarea pacienţilor şi medicilor şi în diagnosticare. Warner susţine că e dificil să convingi managerii de peste Ocean să investească în ţări ca România pentru că “trebuie să stau în faţa şefilor mei şi să le spun că nu ştiu ce-o să se întâmple la anul. Toţi colegii mei pot să intuiască ce va fi în cinci ani, dar mie îmi e dificil să fac asta”.

    După şase luni în Carpaţi, tigrul asiatic a învăţat o lecţie importantă – să nu acţioneze niciodată emoţional: “E uşor să cazi într-o astfel de plasă, dar e mai bine să faci un pas înapoi şi să te uiţi mai bine la situaţie înainte să iei o decizie pentru că aici lucrurile se schimbă foarte repede”.

  • Destinaţii noi pentru companiile aeriene în 2012

    Cele mai multe destinaţii noi în reţeaua de zboruri va introduce, din martie anul viitor, compania aeriană low-cost Blue Air, controlată de Nelu Iordache. După ce a renunţat la mai multe curse externe în urma procesului de restructurare prin care a trecut, Blue Air a programat curse noi.

    Pe orarul de vară de anul viitor compania va avea zboruri spre Veneţia şi Catania. De asemenea, “vom reintroduce cursele Bucureşti-Lisabona, care vor fi operabile doar pe perioada verii”, a declarat Florentina Tatu, director de relaţii publice la Blue Air. Din martie 2012 transportatorul introduce curse noi din Bucureşti către Veneţia de trei ori pe săptămână şi din Bacău către Veneţia tot de trei ori pe săptămână. Biletele sunt deja disponibile la preţuri începând de la 14,99 euro/segment de zbor, potrivit datelor de pe site-ul companiei aeriene. Mai mult, Blue Air va avea un nou zbor şi pe ruta Bacău-Catania, în perioada 25 martie – 27 octombrie anul viitor. Zborurile vor fi operate de trei ori pe săptămână.

    WIZZ AIR SPRE 20 DE DESTINAŢII
    Şi compania low-cost Wizz Air turează motoarele pe piaţa românească, de unde avioanele pe care le deţine vor zbura spre 20 de destinaţii externe din Bucureşti. În orarul de vară de anul viitor compania va opera zboruri şi spre Verona, cu plecare de pe aeroportul Aurel Vlaicu (Băneasa). Ungurii vor introduce mai multe zboruri suplimentare din Bucureşti, dar şi de pe aeroportul din Timişoara spre Paris, Londra, Bologna, Roma şi Dortmund. Compania estimează că va transporta 400.000 de pasageri anul viitor din şi spre Timişoara.

    Low-costul ungar a intrat pe piaţa din România în iulie 2006, stabilindu-şi prima bază operaţională în Bucureşti. Ulterior compania a mai deschis baze în Cluj-Napoca, Timişoara şi Târgu-Mureş
    Wizz Air a ajuns de la 17.000 de pasageri transportaţi în 2006 în România la un trafic de 2,1 milioane de pasageri anul trecut şi aşteaptă 2,76 milioane de pasageri anul acesta. Este astfel compania aeriană cu cea mai agresivă strategie de extindere pe piaţa locală.

    NU TOŢI MIZEAZĂ PE EXTINDERE
    Pe piaţa aeriană low-cost mai operează compania GermanWings, iar oficialii companiei nu au anunţat nicio destinaţie nouă în programul de anul viitor. Pe acelaşi segment, easyJet, care avea zboruri de pe aeroportul Henri Coandă (Otopeni), a anunţat că din ianuarie anul viitor se va retrage de pe piaţa românească. Compania a operat în ultimii patru ani şapte zboruri pe săptămână pe ruta Bucureşti-Madrid şi cinci pe Bucureşti-Milano, rute pe care s-au înregistrat 200.000 de pasageri în 2009, conform celor mai recente date disponibile. Peter Voets, marketing manager pentru Elveţia, Austria şi Europa de Est în cadrul easyJet, susţinea că din cauza costurilor mari de operare nu este profitabil pentru companie să mai rămână pe piaţa locală.

  • Află povestea remarcabilă a lui Lionel Messi, cel mai valoros fotbalist al lumii

    Fotbalistul care astăzi valorează peste 100 de milioane de euro s-a născut într-o familie săracă, însă aceasta nu a fost singurul obstacol al vieţii sale.

    Talentul său a fost pus în pericol de probleme de sănătate de natură endocrinologică, al căror tratament costa mai mult decât şi-ar fi putut permite familia sa. Norocul său s-a numit FC Barcelona, clubul care l-a adoptat şi l-a ajutat sa-şi rezolve problemele medicale.

    O echipă BBC a ajuns în Rosario, localitatea argentiniană în care s-a născut fotbalistul, şi a încercat să recompună paşii vieţii sale. Urmăriţi aici filmuleţul.

  • Sandvişul hi-tech, servit proaspăt soldaţilor americani şi după doi ani

    Taberele de luptă şi antrenament sunt probabil pe ultimele loc în care ne-am gândi că pot găsi unele dintre cele mai recente invenţii din industria alimentară. Şi totuşi nu-i deloc aşa.
    Hrana soldaţilor a fost mereu o provocare. Ei au nevoie de hrană care să poată fi preparată foarte rapid, să fie uşor de cărat şi să dureze foarte mult. De regulă, soldaţii americani sunt hrăniţi cu hrană gata de a fi consumată, ambalată în vid. Valabilitatea acestor mâncăruri este de trei ani, dar nu sunt foarte populare în rândul soldaţilor.

    “Cred că unul dintre cele mai îngrozitoare lucruri pe care le-am mâncat a fost omleta vegetariană pe care nici n-o pot descrie în cuvinte”, spune unul dintre membrii armatei americane. Aşa că în momentul în care armata a dorit să îmbunătăţească meniul s-a gândit la ceva mai gustos. Să fie uşor de cărat, de mâncat şi să furnizeze cantităţile uriaşe de energie de care au nevoie soldaţii. Soluţia a fost o surpriză: un sandviş; dar nu orice sandviş. Este un sandviş care rămâne proaspăt şi gustos până la trei ani, fără să fie nevoie să fie ţinut în frigider, fără să fie dezhidratat.

    Cum au reuşit? Un om de ştiinţă francez a coordonat echipa care a lucrat la acest proiect de cercetare. Prima provocare a fost să controleze nivelul umidităţii care apare în orice sandviş. Pentru că odată controlată umiditatea, poate fi controlat şi procesul de alterare al alimentelor – fără apă, bacteriile nu se înmulţesc. De aceea dezhidratarea este procesul clasic de stopare a alterării. Dar un sandviş fără apă ar fi necomestibil. Aşa că Michelle s-a inspirat în proiectul său de cercetare dintr-o altă tehnică de conservare, cea prin care se fac gemurile şi dulceţurile.

    În plus, pentru a se dezvolta, bacteriile au nevoie de aer iar Michelle a găsit o metodă prin care se împiedică reacţiile chimice care pot avea loc într-o pungă cu mâncare: un pliculeţ cu rugină, care absoarbe nu doar umezeala, da împiedică şi oxigenul să oxideze mâncarea.

  • Cele sapte plus trei puteri nucleare ale momentului. Ce arme deţine în realitate Iranul?

    Faptul că Iranul ar folosi energie atomică în scopuri militare ar fi un bun pretext pentru demararea unei ofensive care “să stopeze” această ameninţare. gândul vă prezintă, în continuare, o analiză a puterilor nucleare ale momentului, precum şi o estimare a forţei militare a Iranului, pe baza unor surse oficiale la care am avut acces.

    Astăzi în lume există 7 puteri nucleare confirmate (cu alte cuvinte, care au testat public armament nuclear: Statele Unite, Rusia, China, Marea Britanie, Franţa, India şi Pakistan. Lor li se adaugă încă trei: Israel – despre care experţii consideră că ar deţine în jur de 300 de ogive nucleare, Coreea de Nord – despre care nu există încă nici o confirmare, în afara propriilor declaraţii contradictorii şi Iran – pe care ultimul raport al Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică o incriminează că intenţionează să folosească energia atomică în scopuri militare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacia Lodgy Glace obţine primul podium (GALERIE FOTO)

    Deşi iarna nu şi-a făcut încă simţită prezenţa pe deplin în Alpi, Alain Prost, Evens Stievenart şi Nicolas Prost au abordat cu încredere etapa din staţiunea franceză Val-Thorens. Obiectivul lui Nicolas, debutant la acest nivel al competiţiei, era acela de a se face remarcat. De partea lor, Alain şi Evens au confirmat ceea ce constataseră încă din faza de pregătire : Dacia Lodgy « Glace » este un vehicul de competiţie eficient şi agil.

    Această primă etapă, bogată în învăţăminte, lasă să se întrevadă un sezon disputat, cel puţin zece piloţi fiind capabili să obţină victoria în finală. Dacia Lodgy « Glace » şi-a făcut o intrare remarcată în competiţie, obţinând deja un loc pe podium. Week-end-ul viitor, în etapa din Andora, întreaga echipă Dacia va încerca să obţină un rezultat şi mai bun.

    Evens Stievenart, locul 3 : « Am abordat un stil de pilotaj adaptat suprafeţei acoperite cu gheaţă, în condiţiile în care condiţiile reale au fost mai curând apropiate de cele ale unui pilotaj pe circuit. Voi ţine cont de aceasta în etapele viitoare. Privind lucrurile pozitiv, ce este important e că am obţinut puncte şi, mai ales, că am putut aprecia cu toţii care sunt capacităţile Dacia Lodgy « Glace ». Pornesc în etapa viitoare de pe poziţia a treia în Trofeul Andros, ceea ce este mulţumitor. Vom lucra în echipă pentru ca Alain Prost să revină rapid şi să preia controlul acestui sezon atât de disputat al Trofeului Andros. »

    Alain Prost, locul 8: « În a doua manşă de calificări aveam deja în vizor victoria însă am avut ghinion în ultimul tur. Am pierdut câteva zecimi de secundă, suficient pentru a mă clasa pe poziţia a treia în această primă manşă. Am demonstrat însă, toţi membrii echipei, că suntem în cărţi pentru a câştiga competiţia şi am obţinut deja un prim loc pe podium pentru Dacia. Maşina are potenţial, e un lucru care nu poate fi negat. »

  • Ceva e putred în Germania: Berlinul ar putea fi nevoit să naţionalizeze integral a doua cea mai mare bancă a ţării

    Dacă Martin Blessing, directorul executiv al băncii, şi-ar putea pune o dorinţă cel mai probabil ar cere câteva miliarde de euro, sau ca cineva să îi ia subsidiara cu probleme Eurohypo de pe cap sau ca expunerea băncii faţă de datoriile suverane să dispară pur si simplu.

    Dar băncile, alături de managerii şi proprietarii lor, nu se pot baza pe minuni. Ele au nevoie de bani cât mai repede. Şi în condiţiile în care supravieţuirea Commerzbank este pusă din nou sub semnul întrebării, acţionarul său cu sediul în Berlin – guvernul – ia în considerare o variantă extremă: în condiţiile în care 25% din acţiunile băncii sunt deja controlate de stat, banca ar putea fi naţionalizată integral.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Boagiu promite 90 de kilometri de autostradă în 2012

    “Anul 2013 va fi anul de finalizare al lucrărilor contractate în 2011, urmând să fie finalizaţi 550 kilometri de autostradă”, a afirmat ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, la comisiile reunite din cele două Camere pentru discutarea bugetului Ministerului Transporturilor din 2012.

    Principalele proiecte de infrastructură rutieră incluse în proiectul de buget pentru anul 2012 sunt autostrăzile Sibiu-Nădlac (332,56 km, suma alocată fiind de 761 milioane euro), Cernavodă-Constanţa (73,11 km, cu 70 milioane euro finanţare), Braşov-Borş (72,5 km în execuţie şi o sumă de 100 milioane euro), Bucureşti-Ploieşti (în lungime de 62 km, cu 31 milioane euro) şi varianta de ocolire Bacău la nivel de autostradă (30,8 km, cu 30 milioane euro).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro