Băncile franceze BNP Paribas, Credite Agricole şi Societe Generale controlează împreună 15% din această piaţă, având cea mai redusă cotă din ultimii cinci ani şi în scădere faţă de cota de 16,5% de anul trecut. BNP Paribas şi Credit Agricole au rămas cei mai importanţi doi creditori, în timp ce Societe Generale a coborât pe poziţia a şasea, ocupată şi în 2009.
Blog
-
Până ieri era SF
Ştiu că subiectul Apple enervează pe foarte mulţi. Da, e adevărat, este o corporaţie care face profituri uriaşe. Într-adevăr, foarte puţine tehnologii au fost inventate de companie şi foarte multe (cele mai multe) au fost cumpărate. Sigur că Apple şi-a creat întotdeauna propriul univers, îşi ţine clienţii captivi şi atentează la universalitatea internetului. Nu în ultimul rând, se ştie că nu este nici pe departe adepta deschiderii. Se mai pot adăuga multe păcate, dar şi o calitate importantă: a avut întotdeauna curajul să-şi asume riscul de a lansa şi de a populariza noile tehnologii. Mă feresc să le amintesc din nou, ca să nu fiu considerat un apologet sau fanboy. Cât despre Steve Jobs, mă voi limita să-l citez pe Michael Humphrey, care într-un recent articol din Forbes l-a descris astfel: “Rolul lui Jobs a fost de translator. Abilitatea sa de a înţelege schimbările pe care tehnologia le face posibile, de a ambala această tehnologie în moduri care să atragă o audienţă mai largă şi, da, să vândă această nouă viziune nu a fost importantă pentru progres. A fost esenţială”.
S-a speculat deja suficient despre ce va face Apple în continuare, mai cu seamă după dispariţia lui Jobs. Desigur, va scoate în continuare telefoane, tablete şi alte gadgeturi şi, poate, va ataca o nouă piaţă din zona de consum, cel mai probabil fiind vorba de televizoare. Da, toate acestea se confirmă, însă din nou imaginaţia comentatorilor pare să fie întrecută de ceea ce aduce acum compania din Cupertino. Se cheamă “Siri” şi s-ar putea să fie una dintre cele mai importante mişcări pe care Apple le-a făcut în întreaga sa istorie. Din perspectiva mea, Siri rivalizează cu introducerea interfeţei grafice la computere şi cu impunerea interfeţei “gestuale” la dispozitivele mobile. Pentru că este vorba tot de o interfaţă, însă de data aceasta este vorba de voce. Nu sună chiar extraordinar… La urma urmei se vorbeşte de multă vreme despre asta, numai că tehnologiile de recunoaştere a vorbirii au fost fie prea slabe, fie prea scumpe, fie prea pretenţioase în privinţa resurselor computaţionale. Însă Siri este mai mult decât atât: este o interfaţă inteligentă, ce se vrea un asistent al utilizatorului care să facă mult mai mult decât să transforme comenzile vocale în instrucţiuni banale. Va avea de îndeplinit sarcini mult mai complexe şi va deveni din ce în ce mai priceput.
Din nou, nu e vorba de o invenţie a celor de la Apple, care au cumpărat un startup numit Siri Inc. şi produsul cu acelaşi nume. Dar aceasta este versiunea scurtă, pentru că de fapt Siri are în spate mai mult de 40 de ani de cercetări finanţate de DARPA (Defense Advanced Research Projects Agency) prin intermediul centrului de Inteligenţă Artificială al SRI International, unul dintre cele mai mari institute de cercetări din lume (Stanford Research Institute). Proiectul a început în 1966, când Departamentul Apărării a însărcinat SRI International cu dezvoltarea unor tehnologii care să aducă computerelor abilitatea de a se comporta inteligent în situaţii complexe. În proiect au fost implicate mai multe universităţi, în frunte cu Carnegie Mellon şi Stanford, şi un personal permanent format din circa 100 de cercetători de cel mai înalt nivel. Direcţiile de cercetare au fost multiple, cuprinzând recunoaşterea vorbirii şi înţelegerea limbajului natural, învăţarea automată, reprezentarea cunoaşterii, dezvoltarea raţionamentului, planificarea şi delegarea serviciilor. Firma Siri Inc. este de fapt un spin-off al SRI International, iar produsul încorporează o bună parte din rezultatele anilor de cercetare.
Ca de obicei, nu se ştie cât a plătit Apple pentru Siri. Unii comentatori consideră că achiziţia a fost una defensivă, ca răspuns la interesul manifestat de Google pentru tehnologii în direcţia interfeţei prin voce. În orice caz, integrarea Siri în noul iPhone 4S marchează un moment important: este prima dată când inteligenţa artificială ajunge la îndemâna omului obişnuit. Siri îşi va recunoaşte “stăpânul”, va avea informaţii despre zona de proximitate, va şti să acceseze diverse resurse informaţionale (printre care Wolfram Alfa), va interacţiona cu diverse aplicaţii şi va fi ajutat de puterea iCloud. Abilitatea sa de a înţelege fraze imprecise şi de a cere lămuriri este considerată uluitoare (“mind-blowing”) de New York Times. De exemplu, la întrebarea “să-mi iau o umbrelă?”, Siri caută buletine meteo pentru zona respectivă şi răspunde (vocal!) cu o recomandare. Dar oare la întrebarea “Să-mi iau un iPhone 4S” ce mi-ar răspunde?
-
Boc: Dacă lucrurile nu se înrăutăţesc în Europa în 2012, România va putea să spere la indexări
“Dacă lucrurile nu se vor înrăutăţi în Europa în 2012, atunci şi România va putea merge mai departe şi să spere la indexări de salarii şi pensii. Vom porni bugetul de stat pentru 2012 într-o manieră responsabilă, cu un deficit de 1,9%, dar cu posibilitatea de a ajunge la 3%, cu o creşterea economică în jur de 2,1% pe care o avem în prognoză la elaborarea bugetului”, a spus Boc. Premierul a precizat că dacă lucrurile se înrăutăţesc în Europa în 2012, România nu va mai trebui să apeleze la tăieri de salarii şi pensii, pentru că au fost luate deja măsuri de precauţie.
-
Hackerii de pe Wall Street
Că în general în filme actorii clămpăne de nebuni în tastaturi, dar fără a folosi “space”, iar pe ecranul monitorului apar propoziţii coerente, scrise fără greşeală, nu mai este un secret. Hackers, realizat în perioada de început a internetului, este mult mai mult decât clămpăneală în tastatură – termenii tehnici sunt folosiţi complet aiurea, hackerii prezentaţi în film sunt nişte personaje cool, dar un cool găunos, ba chiar intriga este prezentată aiurea – şi nu mai spun nimic; înţeleg nevoia realizatorilor filmului de a prezenta datele din calculator drept un mediu tridimensional, un soi de oraş unde datele au adrese în zgârie-nori intens coloraţi, dar nu mai înţeleg nevoia unui slang imbecil-tehnologizat.
Un deceniu şi jumătate mai târziu personajele la modă, dar nu cool, sunt bancherii care au declanşat criza în urmă cu trei ani: “Margin Call”, filmul devenit în România “Panică pe Wall Street”, a reuşit să mă panicheze într-o oarecare măsură (aş pune aici un smiley, dacă aş fi doar în mediul online).
Mi se pare firesc ca filmul să speculeze personajul “criza”; şi a făcut-o, într-o oarecare măsură – vorbesc aici de “The Company Men”, cu Ben Affleck, pe care mi l-a povestit un prieten – o poveste cu final optimist de care mediul corporatist american avea nevoie, sau de “Up in the Air” al lui George Clooney, un mesaj puternic ascuns în spatele unui zâmbet.
“Margin Call”, căruia o să-i spun aşa pentru că în fapt nu are niciun fel de legături cu panica (de fapt nici cu margin call, momentul în care brokerul lichidează poziţia unui client rămas fără bani, nu prea are de-a face), este o relatare plată a începuturilor crizei, în care o mână de nume importante (Jeremy Irons, Kevin Spacey, Paul Bettany, Stanley Tucci sau Demi Moore) se întrec în a juca cât mai fad nişte capitalişti rapace.
Cumva firesc, în acord cu vremurile pe care le trăim, cu mişcările anti-capitalism din ce în ce mai dese şi cu nemulţumirile acumulate în popor în trei ani de criză, filmul are critici bune, pentru că publicul mare primeşte ceea ce vrea: să vadă capitalişti aruncaţi leilor. Povestea este simplă, este vorba de ultimele 24 de ore dinaintea declanşării crizei, în care un mărunt trader descoperă, printr-un concurs de împrejurări, “ceva” pe ecranul unui calculator. Îşi cheamă şeful să vadă “ceva”-ul, şeful îşi cheamă şi el şeful, mai apar câţiva şefi, ba, în cele din urmă, chiar şi Şeful. După ceva păsărească de specialitate, pe care o înţeleg numai măruntul trader şi prietenul acestuia, registrul declanşării crizei în urma analizării screenului se mută într-o zonă mai vioaie, în sensul că şefii se holbează la monitor sau la un vraf de hârtii sau la măruntul trader în persoană şi reacţionează cu “fuck”, folosit de 74 ori în film, adică odată la un minut şi jumătate, “shit”, care apare de numai şapte ori, precum şi cu denumirile populare ale unor componente anatomice. Pe măsură ce “ceva”-ul este prezentat şi urcă pe scara ierarhică, şefii îşi declină, din ce în ce mai colorat, competenţele în a descifra “ceva”-ul şi cer prezentări într-un limbaj normal; singura cale prin care traderul cel mărunt poate comunica cu Şeful (Jeremy Irons, în film John Tuld, o apropiere stângace de Richard Fuld, fostul şef al Lehman Brothers) este o metaforă ieftină bazată pe sunetul muzicii.Am scris cu ceva timp în urmă că un film, “Wall Street”, şi un personaj memorabil, Gordon Gekko, au declanşat, într-un fel, criza – “Greed is Good” a fost punctul de start. Din păcate, Margin Call este superficial şi plat şi de aceea nu va reuşi să impună nimic şi nici măcar populismul la care recurge nu-i va folosi. Capitaliştii regizorului JC Chandor sunt, asemenea hackerilor imortalizaţi în urmă cu un deceniu şi jumătate, abia nişte pastişe cât se poate de jalnice.
Capitalismul nu înseamnă numai nişte şefi de bănci stupizi şi lacomi sau nişte angajaţi trişti şi dispuşi la compromisuri, după cum public nu înseamnă numai o gloată gălăgioasă şi tâmpă, deşi toate cele trei categorii sunt cât se poate de reale şi prezente în lumea de astăzi. Şi mult prea mulţi dintre cei ce au făcut apropierea dintre Tuld şi Fuld au uitat să menţioneze că Chandor este în bună măsură produsul unui sistem: tatăl său a fost angajat la Merrill Lynch timp de trei decenii.
-
Maşina timpului: cum arătau jocurile video în anii ’70 şi ’80 (VIDEO)
Expoziţia interactivă “Game Story”, deschisă la 10 noiembrie la Grand Palais, prezintă istoria creaţiei de jocuri video începând din anii ’70, de la Pong, dezvoltat de Atari în 1972, până la Pac-Man din 1980, primele jocuri pentru console Sega ori Nintendo şi ajungând la jocurile 3D de azi.
Organizatorii, Grand Palais, muzeul Guimet şi asociaţia MO5.com, “de conservare a patrimoniului informatic şi de jocuri video”, au adus în sălile de expoziţie echipamente originale de jocuri şi o mulţime de materiale multimedia, menite să arate influenţa filmelor, a benzilor desenate şi a desenelor animate din ultimele decenii asupra conţinutului jocurilor, influenţele culturale între SUA, Japonia şi Europa, evoluţia de la casete video la DVD-uri şi felul cum stilurile de design ale fiecărei epoci s-au reflectat în istoria tehnologiei.
Expoziţia este deschisă până la 9 ianuarie 2012.
-
N-aveţi bani de morgă? Chemaţi scriitorii de romane poliţiste
Universitatea, care are nevoie de o morgă nouă în cadrul Centrului de Anatomie şi Identificare Umană, a cerut ajutor de la zece scriitori de literatură poliţistă, morga ce va fi amenajată urmand a purta numele unuia dintre ei, conform votului publicului.
Oricine poate vota pe site-ul Millionforamorgue.com, cu condiţia să doneze cel puţin o liră sterlină. Morga pe care doreşte să o construiască universitatea va ajuta la pregătirea celor interesaţi de medicină legală şi a forţelor de poliţie.
-
Seceta ameninţă recolta din 2012
“Pe fondul regimului termic din aer si sol mai scazut decat in mod normal, procesele fiziologice ale speciilor de toamna vor inregistra o incetinire a ritmurilor de vegetatie, mergand pana la stagnarea temporara a proceselor vegetative, indeosebi in nordul si centrul tarii”, se arata in raportul de prognoza pentru perioada 10-16 noiembrie. “Pe ansamblu, uniformitatea si vigurozitatea plantelor va fi medie si buna in cea mai mare parte a teritoriului agricol, respectiv medie si slaba in semanaturile tardive si pe suprafetele cu deficite de apa in sol.”
Conform prognozei pe trei luni a Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor, in luna noiembrie se estimeaza ca regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 50-80% din normalele lunare, mai mici pe Tur, Somes, Crasna, Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Cerna, Jiu, Olt inferior, Rm. Sarat, Barlad si pe raurile din Dobrogea (30-50% din normalele lunare).
In luna decembrie, regimul hidrologic se va situa la valori intre 30-50% din normalele lunare, mai mari (50-80% din normalele lunare) in bazinele superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului, pe Arges, Ialomita, Buzau, pe Siretul mijlociu si inferior si pe unii afluenti ai sai (Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus).
In luna ianuarie 2012, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 50-80% din mediile multianuale lunare, mai mici pe Tur, Somes, Crasna, Crisuri, Cerna, Jiu, Olt inferior, Vedea, Arges, Rm. Sarat, Putna, Barlad si pe raurile din Dobrogea (30-50% din normalele lunare).
In cursul lunii noiembrie este posibila aparitia formatiunilor incipiente de gheata (gheata la maluri, naboi) in bazinele superioare ale Bistritei, Muresului si Oltului si pe unele rauri mici din centrul si nordul tarii, iar in cursul lunilor decembrie 2011 si ianuarie 2012 formatiunile de gheata vor avea intensitati si extinderi variabile, in functie de evolutia temperaturilor.
-
Jocuri şi exerciţii pentru ascuţit mintea
Ideea este bună, pentru că volumul poate fi răsfoit “la munte şi la mare, în orice-mprejurare”, în metrou, sau în tramvai, în drum spre şcoală sau spre serviciu. În această adevărată enciclopedie a divertismenului inteligent, cuprinzătoare, atractivă şi antrenantă, Ivan Moscovich şi-a adunat cele mai ingenioase găselniţe personale, cărora le-a alăturat enigme concepute de alţi savanţi renumiţi.
Exerciţiile, problemele, jocurile matematice, paradoxurile, formele excepţionale, iluziile optice şi alte mistere, originale sau clasice, sunt ilustrate cu sute de imagini color. Grupate pe grade de dificultate (10 niveluri) şi avand la sfarşitul volumului soluţiile, aceste probleme distractive au darul, între altele, de a te învăţa “cum să gandeşti atunci cand te confrunţi cu o problemă reală”.
Ivan Moscovich, “Marea carte a jocurilor minţii”, Editura Litera, Bucureşti, 2011
-
De ţinut minte la anul: rata medie anuală a inflaţiei
Isărescu a explicat că rata medie anuală a inflaţiei, ce raportează ultimele 12 luni la cele 12 luni anterioare, a rămas la 6,9%, aşadar peste rata dobânzii de politică monetară, iar evoluţia ei merită urmărită întrucât este mai lentă şi nesupusă efectului de bază, adică impactului dat de modificările atipice ale preţurilor. Aşa a fost de pildă mărirea TVA din iulie 2010, care a modificat ulterior statistica inflaţiei, făcând ca rata anuală să pară mai mare chiar şi atunci când cea lunară se menţinea la niveluri foarte joase.
Graficul BNR de mai sus arată diferenţa evidentă dintre rata anuală şi rata medie anuală, respectiv faptul că ultima se ajustează mult mai lent decât prima.
Rata medie anuală a inflaţiei rămâne de urmărit şi la anul, cand efectul de bază care a dus rata anuală atat de jos din iulie încoace va acţiona în sens invers, creând impresia statistică a unor creşteri de preţuri mai mari decat o vor arăta ratele lunare şi media anuală.
BNR a ameliorat prognoza de inflaţie, de la 4,6% la 3,3% pentru finele lui 2011 şi de la 3,5% la 3% în 2012. Ţinta de inflaţie rămâne în 2012 aceeaşi ca şi în 2011 – 2-4%.