El spune că pacientul işi va alege casa de sănătate privată, care nu va putea refuza pacientul. Pachetul de servicii de bază va fi acelaşi pentru toate casele de asigurări, care vor putea să vină cu oferte pentru a atrage pacienţii. După un an, dacă nu sunt mulţumiţi, pacienţii se pot muta la o altă casă de asigurări.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Prinţul Charles este, cu siguranţă, un mare prieten şi un adevărat ambasador al ţării noastre şi pot afirma, fără ezitare, că a făcut mai mult pentru imaginea României, în ultimii ani, decât oricare dintre noi”, afirmă Udrea într-o postare pe blog. “Dacă Prinţul Charles este îndrăgostit de Carpaţi, noi de ce nu am fi? Doar pentru că unii încearcă să construiască o stare de spirit negativă, distructivă, pentru că toată viaţa s-au ocupat cu dezinformări şi manipulări, nu înseamnă că noi ceilalţi trebuie să cădem în capcana lor şi să ne iubim mai puţin ţara!”
Udrea a asistat la avanpremiera documentarului “Wild Carpathia”, a acordat un interviu pentru The Daily Telegraph şi a avut o întâlnire cu câţiva membri ai comunităţii româneşti din Marea Britanie.
“Toţi mi-au spus acelaşi lucru: nu e uşor departe de casă, nu le-a fost uşor să se adapteze într-un mediu diferit de al nostru, dar au făcut tot posibilul să se impună acolo. Sunt, la rându-le, ambasadori ai imaginii noastre în lume – prin carierele lor, prin bunul-simţ de care dau dovadă, prin felul lor de-a fi, creează o imagine bună României în lume”, afirmă ministrul, care adaugă că le-a transmis “acelaşi mesaj: îi aşteptăm acasă, dacă nu de tot, măcar în vacanţe”.
“OMV Petrom a primit un raport de investigaţie de la Consiliul Concurenţei cu privire la pretinsa încălcare a reglementărilor privind concurenţa, ca urmare a retragerii de pe piatţă a Eco Premium, benzină fără plumb aditivată cu substitut de plumb. Pretinsa încălcare priveşte o serie de actori importanţi ai pieţei de carburanţi”, a anunţat miercuri compania într-un comunicat transmis Bursei de Valori Bucureşti.
Benzina Eco Premium reprezenta aproximativ 2% din piaţa românească de carburanţi, iar decizia de retragere de la comercializare a fost bazată pe considerente economice şi de mediu, “ţinând cont în mod adecvat de interesele consumatorilor”. Acest sortiment de carburant a fost retras de pe piaţă la sfârşitul anului 2008.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“România numără 2,5 milioane de romi. Guvernul a înţeles că fără educaţie, nu există integrare viabilă pentru această comunitate. Dar în practică, a lua drumul şcolii înseamnă adeseori a înfrunta o serie de noi probleme pentru familii”, începe reportajul postului francez de televiziune.
Acesta este realizat în satul Bărbuleşti, unde “timpul pare că s-a oprit” şi unde drumul care duce spre centrul său este în aceeaşi stare ca la începutul secolului XX.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Sera a fost construită în anii 1889-1891, după modelul serelor din Liège (Belgia). În 1976 a fost închisă pentru public, continuând să adăpostească doar plante de cultură. Pavilionul reabilitat anul acesta a fost gândit ca un colţ de pădure tropicală şi va fi extrem de util studenţilor biologi care pot cunoaşte aici reprezentanţi ai multor familii de plante exotice, pot observa diversitatea formelor biologice, diversitatea tipurilor de organe vegetative, de flori, fructe, seminţe. De asemenea, pavilionul reprezintă un loc ideal pentru activităţi de educaţie ecologică cu preşcolari şi şcolari.
Proiectul de reabilitare a fost sprijinit de Alpha Bank România. În 2010, Alpha Bank a lansat platforma de responsabilitate socială Alpha Green, care a organizat la Grădina Botanică “Dimitrie Brândză” mai multe evenimente: aniversarea a 150 de ani de la înfiinţarea Grădinii, plantări de copaci cu participarea angajaţilor băncii, concursuri foto, campanii educative, expoziţii de plante.
“Alpha Bank România a restaurat un monument istoric de mare valoare, care datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Să ne gândim că Arghezi, Caragiale, Barbilian s-au putut plimba prin această seră cu palmieri şi alte plante tropicale, dar generaţiile următoare n-au mai putut-o vizita. Acum se redeschide această parte din sera veche, care a necesitat reparaţii extinse, în respectul arhitecturii originale. Bătrâna Doamnă care este Grădina Botanică începe să nu mai arate aşa de bătrână, ci să fie pur si simplu o doamnă frumoasă”, a susţinut rectorul Universităţii din Bucureşti, prof.univ.dr. Ioan Pânzaru.
“Suntem încântaţi că Alpha Bank România a susţinut proiectul de reabilitare a Pavilionului din cadrul serelor vechi, un monument de patrimoniu care merita să fie redat oraşului şi locuitorilor săi, cu atât mai mult cu cât serele vechi împlinesc în acest an 120 de ani de la înfiinţare. ” a declarat dl. Sergiu Oprescu, preşedintele executiv al băncii.
Vizitarea Pavilionului “Pădurea Tropicală” este gratuită. Programul de vizitare este în zilele de marţi, joi, sâmbătă şi duminică, între orele 9-13. Preţul unui bilet de intrare la Grădina Botanică este de 5 lei, iar al unui bilet cu preţ redus este de 2 lei. Beneficiază de reducere elevii, studenţii şi pensionarii.
Valoarea creditului este de maximum 75% din valoarea totala a investitiei, iar perioada de gratie este de pana la 12 luni, in functie de perioada de creditare.
Costurile practicate de CEC Bank pentru acest tip de credit sunt dobanda (intre 9,15% si 12,40%, in functie de clasa de risc in care se incadreaza clientul), comision de analiza de 1%, aplicabil la valoarea creditului si comision de gestiune de 0,08 %, aplicabil lunar la valoarea creditului.
“Clientii beneficiaza de garantii flexibile, prin acordarea unei garantii prin FNGCIMM si de modalitati de rambursare adaptabile in functie de fluxul incasarilor curente si prognozate de catre solicitant”, a declarat Radu Gratian Ghetea, presedintele CEC Bank.
Sunt eligibili pentru aceste finantari producatorii agricoli sub diverse forme de organizare: persoane fizice autorizate, asociatii agricole familiale, asociatii de producatori agricoli, grupuri de producatori, intreprinderi individuale, intreprinderi familiale, societati agricole private, societati comerciale si cooperative agricole etc.
Clientii CEC Bank beneficiaza de consultanta gratuita in ceea ce priveste pregatirea documentatiei de accesare a creditului.
“Cresterea economica modesta si incertitudinile externe au afectat piata din Romania si comportamentul consumatorilor. In plus, vedem un apetit pentru risc mai redus si inaspriri ale reglementarilor in arena globala, dar si la nivel local. Toti acesti factori influenteaza fundamentele activitatii bancare, in conditiile in care marjele sunt puse sub presiune, iar costurile cresc”, a spus Răsvan Radu, CEO al UniCredit Tiriac Bank.
“Compensam aceste tendinte negative cu o strategie comerciala mai activa, oferindu-le oportunitati mai mari clientilor in aceasta perioada dificila. Urmarim cu atentie evolutia pietei, pentru a putea face fata eventualelor turbulente prin flexibilitate si o atentie sporita fata de consumatori”, a adaugat Răsvan Radu.
Veniturile inregistrate de banca s-au ridicat la 916 milioane lei (218 milioane de euro), cu 10,4% sub nivelul din primele noua luni ale lui 2010, dar cu 1% in crestere calculate in conditii comparabile, eliminand impactul ajustarilor de reglementare si contabilitate introduse anul trecut. In trimestrul al treilea, UniCredit Tiriac Bank a inregistrat venituri egale celor din trimestrul al doilea si peste cele din primele trei luni din 2011. Veniturile nete din alte surse decat dobanzile (precum comisioanele si operatiunile de piata) au crescut cu 9,3%, iar veniturile nete din dobanzi au coborat cu 18,4%, afectate de volumul redus al activitatii economice si impactul modificarilor legislative.
Cheltuielile operationale au crescut cu 6,2% in intervalul ianuarie – septembrie al acestui an fata de primele noua luni din 2010, influentate de inflatie si de ajustarile statutare determinate de reglementarile de piata. Raportul intre costuri si venituri s-a plasat la 49,6%. Rata solvabilitatii s-a plasat la 11,2% potrivit RAS, confortabil peste nivelul reglementat. Ponderea provizioanelor in totalul portofoliului de credite s-a situat la 6,6%.
Volumul activelor bancii s-a plasat la 21,6 miliarde lei (5 miliarde euro) la finalul lui septembrie 2011, in crestere cu 7% anualizat. Valoarea creditelor din bilant a urcat cu 16,5% fata de 30 septembrie 2010, pana la 15,5 miliarde lei (3,6 miliarde euro), rata de crestere fiind peste media sistemului bancar. Depozitele clientilor au ajuns la 9,9 miliarde lei (2,3 miliarde euro).
Activele totale consolidate ale UniCredit Tiriac Bank, UniCredit Leasing Corporation si UniCredit Consumer Financing s-au plasat la 24,9 miliarde lei (5,7 miliarde euro) la finalul lunii septembrie 2011. Profitul net consolidat al celor trei entitati a fost de 122 milioane lei in primele noua luni ale anului, iar capitalul social s-a plasat la 2,4 miliarde lei (556 milioane euro).
UniCredit Tiriac Bank este parte a grupului UniCredit, banca europeana de top cu reteaua cea mai extinsa din Europa Centrală si de Est, numarand peste 3.900 de sucursale. UniCredit Tiriac Bank este a cincea banca din sistem dupa valoarea activelor si opereaza cu o retea de peste 240 sucursale.
Grupul UniCredit este prezent pe piata din Romania si prin intermediul partenerilor: UniCredit Leasing Corporation, UniCredit CA-IB Securities Romania, UniCredit CAIB Romania, UniCredit Insurance Broker, Pioneer Asset Management, UniCredit Consumer Financing (UCFin) si UniCredit Business Partner.
“Nu trebuie să ne dovedim curajul dând cu capul într-un perete ca să vedem care e mai tare”, a rezumat guvernatorul Mugur Isărescu abordarea BNR, după ce banca centrală a redus dobânda de politică monetară doar cu 0,25%, la 6%, spre dezamăgirea comentatorilor care aşteptau o reducere radicală, de natură să impulsioneze rapid creditarea şi să corespundă cu scăderea spectaculoasă, dar deocamdată temporară a inflaţiei anuale până la 3,45% în septembrie.
Viziunea străinilor însă e tocmai pe dos faţă de cea a comentatorilor români: reprezentantul FMI, Jeffrey Franks, a avut un moment de îndoială, sugerând că în locul BNR ar fi amânat scăderea dobânzii până la anul, din cauza riscului de ieşire a capitalurilor şi de depreciere a leului, iar analiştii Citigroup, şi mai decişi, cred că riscurile ca inflaţia să crească din cauza scumpirii utilităţilor şi pericolul de depreciere a leului sunt chiar mai mari decât eventualele beneficii pentru economie ale tăierii dobânzii. Cine are dreptate? Sau, altfel zis, de ce ar trebui să ne temem mai mult, de o recesiune din lipsa accesului la credite noi cu costuri mai mici sau de o fugă a capitalurilor care i-ar afecta, prin scăderea leului, pe cei împovăraţi de credite vechi?
Îndemnurile adresate BNR de a fi mai curajoasă, adică de a reduce mai mult dobânda, au la bază o lungă tradiţie de transmisie slabă în mediul bancar a acestui mecanism de politică monetară: BNR tăia dobânda la leu, însă la credite, mai ales la cele în valută, efectul se vedea târziu şi insuficient, iar băncile îşi justificau inerţia prin riscurile specifice economiei româneşti, diferite inclusiv faţă de cele ale ţărilor est-europene mai avansate. Numai că, spre deosebire de perioada 2006-2009, când băncile comerciale de la noi aveau o relaţie “tare” cu băncile-mamă, care le furnizau lichiditate din belşug, aşa încât dobânzile lor depindeau în mai mică măsură de cea a BNR, “băncile-mamă nu mai sunt acum deloc generoase, pentru că la rândul lor au nevoie de capital; nu înseamnă că îşi retrag liniile de finanţare, dar nu le mai asigură că la scadenţă le vor reînnoi, astfel încât şi acordul de la Viena, care există în continuare, dar există fără cifre, este mult mai flexibil”, afirmă Mugur Isărescu.
Prin urmare, politica de dobânzi a băncilor comerciale se schimbă, iar “ceea ce va face BNR în materie de dobândă se va transmite treptat şi lor”. Mai mult, tot invers faţă de anii trecuţi, orice reducere de dobândă se va transmite mai mult la credite şi mai puţin la depozite, anticipează Isărescu, întrucât băncile vor fi nevoite să se bazeze mai mult pe resursele atrase de pe piaţa internă şi deci să menţină sus dobânzile la depozite, încurajând economisirea atât de promovată de autorităţi în ultima vreme ca alternativă la traiul pe credit din perioada de boom. Efectul acestei nevoi de resurse e vizibil, de pildă, la nivelul unor bănci ca Piraeus, Bancpost, Bank of Cyprus sau Alpha Bank, care practică dobânzi de peste 7% la depozitele în lei pe trei sau patru luni.
Reînnoirea acordului de la Viena a părut prioritatea zero pentru ţările din Est cu ocazia recentelor summituri europene, iar preşedintele Traian Băsescu a ţinut să obţină de la preşedintele CE, Jose Barroso şi de la cancelarul german Angela Merkel garanţii că băncile occidentale, confruntate cu necesităţile noi de recapitalizare şi cu escaladarea crizei datoriilor suverane, nu se vor retrage complet către ţările de origine, luând cu ele şi şansa creşterii economice a ţărilor din Est în 2012. Guvernatorul BNR a ţinut să transmită însă un mesaj surprinzător de calm, spunând că “pe undeva, eu nu regret că acordul de la Viena e acum mai flexibil – cu toate că evenimentele din ultimele săptămâni m-au pus şi pe mine pe gânduri -, pentru că există posibilitatea ca prin norme prudenţiale, aceste fluxuri să fie nu numai monitorizate, dar şi controlate”.
Calmul lui Isărescu e împărtăşit şi de bancheri, care continuă să afirme că una e nevoia momentană de prudenţă şi alta e gândirea pe termen lung, determinantă pentru prezenţa pe o piaţă sau alta. “Perspectivele de creştere pe termen mediu şi lung ale sectorului bancar rămân extrem de favorabile în Rusia, Polonia, Cehia, România, Slovacia şi Albania”, se arată într-un raport de săptămâna trecută al analiştilor Raiffeisen Bank. “Aceste şase ţări, care reprezintă împreună 80% din totalul activelor bancare din Europa Centrală şi de Est, au şanse mari să continue să crească rapid, iar creşterea nominală a activelor şi a creditelor să o depăşeasca pe aceea a PIB.” Demetrios Efstathiou, director de strategie al RBS pentru Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa, se referă la băncile din România cu capital grecesc, afirmând că acestea nu intenţionează să transfere capital de aici către banca-mamă, operaţiunea fiind greu de realizat, şi că singura schimbare posibilă ar fi că nu se mai măreşte portofoliul de credite.
Declaraţia guvernatorului BNR că “noi trebuie să ne pregătim de un proces de dezintermediere” (deleveraging) nu se referă, prin urmare, atât la vreo golire a pieţei româneşti de bănci cu capital străin, cât la o schimbare de model mult mai largă, despre care atât analiştii şi bancherii români, cât şi presa externă, agenţia Standard&Poor’s sau şefa FMI, Christine Lagarde, au vorbit în ultimele luni: faptul că ţările din Europa de Est, în cazul cărora BERD deplângea încă de anul trecut dependenţa prea mare de finanţarea prin bănci străine şi de creditele în valută acordate de acestea, vor fi nevoite să găsească alte surse de finanţare, de preferinţă create şi dezvoltate pe plan local.
Un rezumat brutal al situaţiei îl oferea, luna trecută, tot Mugur Isărescu atunci când comenta că, dacă acum câţiva ani României i se cerea să privatizeze mai repede sistemul bancar (cu bănci străine), acum se deplânge, dimpotrivă, faptul că sistemul e dominat excesiv de bănci străine, ceea ce creează o vulnerabilitate în plus economiei româneşti, ca şi altora aflate în situaţii asemănătoare şi pentru care prognozele actuale nu sunt deloc roze (un exemplu nebăgat prea mult în seamă la noi este Croaţia, care încă din 2005 se lăuda cu un sistem bancar unde peste 90% din active erau deţinute de bănci străine; în România, proporţia în prezent este de circa 84%).
La rândul lor, analiştii de la ING Group evaluează riscurile de finanţare pentru pieţele emergente în 2012, examinând mai mulţi factori (ponderea mare în PIB a datoriilor pe termen scurt şi lung care ajung la scadenţă în 2012, deficitele fiscale şi de cont curent) spre a ajunge la concluzia că, dintre toate regiunile cu economii emergente, Europa de Est prezintă riscurile cele mai mari, urmată la mare distanţă de Africa, America Latină, ţările fostei URSS şi apoi Asia.
Atunci când cineva ajunge pentru pentru prima oară într-o ţară străină, aeroportul pe care aterizează este cel care creează prima impresie despre locul respectiv.
Cu cât este mai curat, mai modern şi mai bine organizat, cu atât mai bine.
Sunt ţări care ţin la aceste prime impresii şi care şi-au construit aeroporturi care să exprime exact cât de mult s-au dezvoltat. Iată care sunt cele mai frumoase aeroporturi din lume:
SURSA: www.cnbc.com
Cele două acte normative adoptate de CE se referă la lista aditivilor din produsele alimentare, care va intra în vigoare în iunie 2013, această perioadă de graţie pentru aplicare a fost considerată necesară pentru a permite industriei alimentare a Uniunii să se adapteze la noile norme.
Al doilea act se referă la lista aditivilor din ingredientele alimentare cum ar fi alţi aditivi, enzime, arome şi substanţe nutritive şi se va aplica după 20 de zile de la data publicării în Jurnalul Oficial al UE, se arată într-un comunicat de luni al Comisiei Europene.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro