Blog

  • CARICATURA ZILEI

    In opinia deputatului liberal, Tokes Laszlo dă dovadă de “primitivism” şi de lipsă de cultură democratică prin propunerea modificării sistemului electoral astfel încât minorităţile naţionale să fie reprezentate în Parlament proporţional cu ponderea lor în populaţia României.

    Preşedintele CNMT, Laszlo Tokes, i-a cerut sprijinul şefului statului, Traian Băsescu, printr-o scrisoare deschisă, pentru modificarea sistemului electoral astfel încât să conţină principiul reprezentării parlamentare a minorităţilor naţionale proporţional cu ponderea lor în populaţia României.

    Caricatură de Dan Dumitrescu “Uxi” ©”

  • Misterele istoriei: memoriile lui Iulian Apostatul

    Cei doi foşti confidenţi ai împăratului îşi propun să facă publică o biografie a acestuia, pornind de la memoriile sale secrete. În paginile care urmează, devenim, prin intermediul acestor confesiuni apocrife, martorii direcţi ai gândurilor, proiectelor, pasiunilor, ezitărilor uneia dintre cele mai proeminente figuri ale Antichităţii romane.

    Nepot al Constantin cel Mare, crescut, deci, în spiritul religiei creştine, Iulian este însă atras de elenism şi încearcă să restaureze păgânismul, în detrimentul noii religii care cucerise Imperiul. Pornind de la destinul său de excepţie, Gore Vidal panoramează o întreagă epocă şi ne conduce de la Atena până pe malurile Rinului şi de la austerul palat din Luteţia până la fastuoasa curte din Constantinople.

    Gore Vidal, “Iulian”, Editura Polirom, Iaşi, 2011

  • De unde bani, dacă băncile nu mai dau credite?

    Din 2004, de când s-a extins mai rapid creditarea în România, şi până în 2011 inclusiv, profitul net în sistemul bancar a fost de 16,7 miliarde de lei, şi chiar dacă din cauza crizei, în 2010 şi în primele trei trimestre din 2011, o parte dintre bănci au înregistrat pierderi totale de 1,3 mld. lei, sistemul bancar a rămas cu un câştig net de peste 15 mld. lei, ceea ce “e un bilanţ rodnic”, declara luna trecută Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR.

    Mai mult, din profitul total au fost distribuite ca dividende mai puţin de 5 miliarde, iar aproape 12 miliarde au fost reinvestite: “băncile n-au fugit repede cu banii să-i ofere acţionarilor, ci i-au reinvestit pe cei mai mulţi, mizând pe dezvoltare într-un mediu economic stabil, predictibil, cu potenţial de absorbţie şi generator de profituri substanţiale”, observa Georgescu.

    Discursul său răspundea, indirect, temerilor că extinderea crizei în zona euro şi cerinţele noi de adecvare a capitalului vor duce la o fugă a băncilor străine din România, cu consecinţa secării creditului, devastatoare pentru o economie atât de dependentă de banii din străinătate. Restrângerea creditării a fost, de fapt, o problemă acuzată de oamenii de afaceri încă din 2009, de la începutul crizei în România, însă a revenit în prim-plan după recomandarea din noiembrie a băncii centrale din Austria ca instituţiile financiare ale ţării care au filiale în Est să limiteze la 110% proporţia dintre creditele nou acordate de aceste filiale, pe de o parte, şi depozitele noi ori alte resurse de finanţare atrase local (ceea ce era, în fond, un apel la reducerea supraexpunerii).

    În cel mai recent raport privind sectorul bancar din Europa Centrală şi de Est, analiştii Raiffeisen Research din Viena afirmă, într-adevăr, că până în 2015, “cu posibila excepţie a Albaniei, este improbabil ca sectoarele bancare din Europa de Sud-Est să cunoască rate mari de creştere nominală a volumelor de credite şi active”. Mai ales că vârful creditelor neperformante nici n-a fost încă atins în unele ţări, iar volumul respectivelor credite va putea descreşte până în 2015 doar la aproximativ o treime din nivelul actual, într-un scenariu optimist (ceea ce pentru România ar însemna scăderea de la circa 15% la aproximativ 3% în totalul împrumuturilor), sau la aproximativ două treimi, intr-un scenariu pesimist.

    Cu toate acestea, “piaţa bancară din România are toate şansele să fie cea mai atractivă din sud-estul Europei în aceşti ani, datorită atât faptului că este cea mai mare din Europa de Sud-Est, cât şi şanselor de creştere aparent sustenabilă, ceea ce înseamnă o rată de creştere nominală a creditelor şi a activelor de circa 8-11% anual în euro”, cred analiştii Raiffeisen.

    Pentru 2012, singurul bancher care a anunţat până acum un obiectiv de creştere a creditării cu două cifre este Robert Rekkers, care a afirmat la evenimentul Meet the CEO, organizat în decembrie de BUSINESS Magazin, că Banca Transilvania, cea mai mare instituţie bancară cu capital privat autohton, are ca ţintă o majorare a creditării cu 10%. Cât priveşte băncile cu capital majoritar străin, speranţele ca ele să-şi majoreze creditarea vor fi direct legate de capacitatea şi de efortul lor de a atrage depozite, având în vedere situaţia băncilor-mamă: “S-a observat în ultimele şase luni o scădere masivă a finanţării pentru sistemul bancar european, îndeosebi la nivelul finanţărilor pe termen lung. Prin urmare, capitalul va fi mai scump şi mai greu de accesat în 2012. Desigur, liderii politici şi conducerea Băncii Centrale Europene pot schimba această situaţie, prin asigurarea de lichiditate suficientă sistemului bancar şi prin recapitalizarea băncilor cu probleme”, comentează Vasile Iuga, country managing partner al PwC România.

    Din punctul de vedere al beneficiarilor de împrumuturi, Dragoş Dinu, partener al firmei de consultanţă pentru industria farmaceutică Link Resource, spune că nu se aşteaptă însă la foarte multe investiţii noi pentru 2012 în care antreprenorii să fie dornici să apeleze la credite, într-un context volatil şi înainte de alegeri. “Finanţările, atâtea câte vor fi, se vor duce către businessurile stabile şi care şi-au dovedit capacitatea de a se restructura şi de a-şi relua creşterea în 2011 sau către zona de fuziuni şi achiziţii”, afirmă el.

    Alina Radu, partener NNDKP, adaugă că băncile vor continua să fie selective cu proiectele finanţate, iar pe măsură ce condiţiile de creditare devin mai stricte, companiile care sunt parte din grupuri cu prezenţă internaţională s-ar putea îndrepta mai degrabă spre soluţii de finanţare la nivelul grupului în loc de a discuta obţinerea unei finanţări la nivel local, pentru că prima abordare le facilitează obţinerea de credite şi condiţiile de acordare.

    Pentru împrumuturile către persoane fizice, Marius Popescu, directorul general al ING Pensii, anticipează că adoptarea regulamentului privind creditele pentru populaţie “va restricţiona semnificativ creditul în valută”, însă, în acelaşi timp, reducerea treptată a dobânzii de politică monetară de către BNR (ajunsă acum la 5,75%) reprezintă un semnal de încurajare a creditării in lei, aşa încât “este posibil să asistăm la o revigorare uşoară a împrumuturilor în moneda naţională şi la o diminuare a creditului în valută, în condiţiile în care şi resursele de finanţare în valută ale instituţiilor financiare vor fi sub presiune”.

    În afară de reducerea dozată cu atenţie a dobânzii – suficient de puţin încât să nu provoace o scădere a a atractivităţii depozitelor, suficient de mult încât să încurajeze ieftinirea creditelor în lei -, BNR a susţinut puternic în ultimul an reorientarea populaţiei de la o cultură a consumului la una a economisirii. De câte ori a avut ocazia, guvernatorul Mugur Isărescu a îndemnat la redescoperirea prudenţei de către consumatori, inclusiv prin dojeni politicoase la adresa celor care s-au supraîndatorat pe termen lung pentru maşini sau plasme.

    Marius Ghenea, preşedintele Fit Distribution, introduce în discuţie şi un alt punct de vedere: “Anatemizarea creditării a fost o mare greşeală pentru România. Mulţi încă mai consideră creditele de orice fel o pată pe onoarea personală şi a familiei, ceea ce este anormal şi ar trebui să încercăm să depăşim acest complex, posibil implantat în mintea românilor, culmea, chiar de comunişti”, odată cu efortul grotesc din anii ’80 de achitare a întregii datorii externe. Deocamdată, cultural vorbind, va fi greu de găsit un echilibru între intenţia normală de dezvoltare pe credit şi pornirile fie spre îndatorare excesivă, fie spre strângerea excesivă a curelei. Mai ales când, după ce înainte de criză am avut creşteri ale creditării cu câte 60% pe an, acum şi o creştere cu 10% ni se pare un record.

  • Ce cred islamiştii despre occidentali

    După tragedia de la 11 septembrie 2001, a început să străbată în lung şi-n lat teritoriile cele mai violente ale planetei, străduindu-se priceapă mentalitatea islamică şi să se apropie firesc de problemele orientalilor. Cum? Într-o manieră insolită: dând cuvântul celor care nu-l au şi revendicând dreptul la lentoare şi la complexitate, refuzând graba, stereotipurile reportericeşti şi goana după scandal.

    Din Cecenia până Pakistan şi din Irak până în Afganistan, Anne Nivat a interogat sute de oameni simpli sau de războinici, de mullahi, mujahedini sau talibani, încercând să desluşească “cine se ascunde în spatele vălurilor şi bărbilor”. Şi a aflat cum ne gândesc ei, orientalii, pe noi, occidentalii, dincolo de armele, emisiunile TV, obiceiurile şi strălucitoarele noastre gadgeturi tehnologice.

    O privire inversată, care invită la dialog cultural, la convieţuire şi care ne poate scăpa de multe dintre spaimele noastre induse de o propagandă agresivă.

    Anne Nivat,”Islamiştii, cum ne văd ei pe noi”, Editura Corint, Bucureşti, 2011

  • Piaţa Universităţii, ocupată de protestatari. Incidente violente între jandarmi şi manifestanţi (VIDEO)

    Aproximativ 400 de persoane s-au adunat la ora 14 în Piaţa Universităţii. Oamenii, de toate vârstele şi invocând diverse probleme sociale – salarii mici, pensii reduse, lipsa locurilor de muncă, problemele legate de taxa auto şi reforma din sănătate – au scandat lozinci pentru demisia preşedintelui Traian Băsescu şi a Guvernului.

    În jurul orei 18 a izbucnit un incident cu jandarmii, după ce protestatarii au ieşit în bulevard, blocând traficul rutier dinspre Piaţa Romană spre Universitate. Apoi, unii manifestanţi au decis să plece spre Palatul Cotroceni, iar alţii au hotărât să rămână la Universitate. O parte a protestatarilor s-au îndreptat spre Palatul Cotroceni, în timp ce alţii au rămas în Piaţa Universităţii, blocând bulevardul.

    Ulterior, o parte dintre cei plecaţi la Cotroceni s-au întors în piaţă, moment în care au început ciocnirile cu jandarmii care au încercat să-i împiedice să reocupe locul, folosind inclusiv gaze lacrimogene. Cinci jandarmi şi un cameraman de la Antena 3 au fost răniţi, unul dintre jandarmi şi cameramanul fiind răniţi la cap de pietre aruncate spre ei de manifestanţi. Serviciul de Ambulanţă Bucureşti şi SMURD au intervenit pentru a acorda îngrijiri medicale pentru aproape 20 de persoane. Jandarmii au reţinut pentru tulburarea ordinii publice 41 de persoane. Evacuarea pieţei a avut loc în jurul miezului nopţii.

    Proteste au avut loc sâmbătă şi la Cluj, Craiova, Galaţi, Drobeta Turnu-Severin, Iaşi, Constanţa, Braşov, Ploieşti, Timişoara şi Târgu-Mureş.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Lego Holocaust: ne jucăm de-a lagărul de concentrare (GALERIE FOTO)

    Lucrarea, care reprezintă un lagăr de concentrare construit din piese de lego, a fost iniţial criticată pentru că ar lua în râs Holocaustul, după care a ajuns să fie expusă prin diverse muzee şi galerii de artă din lume, inclusiv într-o expoziţie de la Muzeul Evreiesc din New York.

    Lego Holocaust: ne jucăm de-a lagărul de concentrare (GALERIE FOTO)

    Muzeul din Varşovia a cumpărat lucrarea din piese de lego care reproduc crematorii, barăci şi scene în care paznicii bat deţinuţi scheletici de la un colecţionar norvegian, considerând-o o operă foarte importantă de artă contemporană poloneză.

  • Austria: Decizia S&P incriminează incapacitatea Europei de a acţiona

    Fekter a căutat să minimizeze, într-un interviu difuzat sâmbătă la un post de radio, potenţialul impact al coborârii ratingului de la AAA la AA+ de către S&P asupra costurilor de finanţare suportate de stat. S&P a retrogradat vineri nouă ţări din zona euro, inclusiv două cu rating AAA – Austria şi Franţa – şi a modificat perspectiva la negativă pentru alte trei state cu notă maximă – Olanda, Finlanda şi Luxemburg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Udrea: mare succes al noului domeniu schiabil de la Poiana Braşov

    Chiar dacă vacanţa de iarnă s-a sfârşit repede şi mulţi au început munca încă din 3 ianuarie, în primele 10 zile ale anului au fost mai mulţi turişti care au folosit transportul pe cablu decât în întreaga lună ianuarie a lui 2011, “în condiţiile în care Poiana Braşov este cea mai frecventată staţiune turistică montană din România”, scrie ministrul Elena Udrea pe blogul ei.

    Ministrul dezvoltării regionale şi Turismului, Elena Udrea, şi primarul Braşovului, Gheorghe Scripcaru, au inaugurat în Poiana Braşov la 26 decembrie cel mai mare domeniu schiabil din ţară, investiţie care s-a ridicat la 25 de milioane de euro, plus TVA.

    În 2011, turismul românesc a crescut cu 17% faţă de 2010, ajungând la niveluri comparabile cu perioada de dinainte de criza economică. Numărul turiştilor străini a crescut cu 12,5%, iar investiţiile în infrastructura turistică le-au depăşit pe cele din precedenţii 20 de ani dinainte cumulaţi. “S-a investit în pârtii de schi, în telegondole, telescaune, s-a investit în infrastructura din Delta Dunării, s-au asfaltat drumuri de interes turistic, la mare s-au construit porturi şi miniporturi turistice, ba chiar şi un sat de distracţii, se refac staţiuni balneoclimaterice, existând programe-pilot pentru zone precum Borsec sau Băile Herculane, lăsate în paragină de guvernele precedente”, afirmă Udrea.

    De asemenea, s-au încheiat lucrările la cea mai frumoasă şosea din România – TransAlpina – “pe care vă îndemn să o şi vizitaţi anul acesta”.

    “Îndrăznesc să afirm că 2011 a reprezentat pentru turismul românesc anul ieşirii din criză, iar 2012 va fi cel mai bun an de după Revoluţie. Aceasta este promisiunea pe care le-o fac românilor şi o ţintă pe care mi-o asum pentru acest an”, conchide ministrul.

  • François Fillon: Retrogradarea Franţei de la AAA nu trebuie dramatizată

    “Această decizie constituie o alertă care nu ar trebui nici dramatizată, nici subestimată”, a declarat Fillon într-o conferinţă de presă convocată pentru a discuta retrogradarea anunţată vineri seara de S&P, potrivit The Telegraph. Agenţia a redus ratingurile a nouă ţări din zona euro, inclusiv Franţa şi Austria, care aveau calificativ AAA, şi a modificat perspectiva la negativă pentru alte trei state cu rating maxim, respectiv Olanda, Finlanda şi Luxembuurg. Doar Germania a rămas neatinsă de raportul S&P.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Jaf ca-n filme: au săpat un tunel de 30 de metri ca să spargă un bancomat

    Construcţia tunelului a fost începută într-un canal, în spatele unui magazin. Hoţii au săpat un tunel de peste 30 de metri, cu diametrul de circa 1,3 metri, care trecea pe sub o parcare şi pe sub fundaţia unei clădiri, în Greater Manchester, informează Sky News.

    Potrivit poliţiei, lucrările au durat cel puţin şase luni; la capătul tunelului, hoţii au trebuit să perforeze şi un perete de beton de circa 40 de centimetri, pentru a ajunge la bancomat.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.