Comisia Naţională de Prognoză (CNP) anticipează o majorare a exporturilor de la 45 de miliarde euro în 2011 la 48,33 miliarde euro în acest an, concomitent cu o creştere de două ori mai mare a importurilor, de la 54,7 miliarde euro la 60,8 miliarde euro (52,4 miliarde euro la 58,3 miliarde euro – FOB). Ritmul de creştere a exporturilor scade semnificativ, de la 20,5% la 7,4%, pe fondul intrării în recesiune a zonei euro, principalul partener comercial al României. În acelaşi timp, CNP estimează că importurile îşi vor reduce avansul cu numai 5,6 puncte procentuale, de la 16,7% anul trecut la 11,1%.
Blog
-
Investiţiile străine, la pământ. De ce nu ne mai vor străinii?
Chiar dacă luna ianuarie nu este un reper pentru evoluţia investiţiilor străine directe din anul respectiv – anul trecut în prima lună au fost raportate investiţii de 376 milioane de euro, iar 2011 s-a terminat cu un minim al ultimilor nouă ani, de 1,9 miliarde de euro – acesta poate fi însă un semnal cu privire la percepţia investitorilor faţă de piaţa locală. Investiţiile străine directe din România au totalizat în luna ianuarie 23 de milioane de euro. Şi această percepţie se pare că a rămas negativă în ultimii trei ani, având în vedere că, din 2008, când a fost înregistrat un maxim istoric, de 9,496 miliarde de euro, şi până în 2011, investiţiile străine au scăzut de aproape 5 ori.
Companiile străine care înainte de 2008 percepeau România ca pe un El Dorado al investiţiilor şi vedeau în aproape orice domeniu o oportunitate de câştig pe termen mediu sau lung aproape au dispărut în ultimii trei ani. Acestea au bătut în retragere, pe de o parte, din cauza condiţiilor dificile de pe pieţele de origine care au impus tăieri de costuri, reduceri de cheltuieli şi implicit amânarea programelor de investiţii, iar, pe de altă parte, din cauza perpetuării problemelor cu care piaţa românească s-a confruntat în ultimii 20 de ani, respectiv infrastructura şi instabilitatea, dar şi lipsa de predictibilitate legislativă, la care în ultimii ani s-au adăugat piaţa muncii şi sistemul de învăţământ.
Astfel, investitorii străini au început să nu mai creadă în promisiunile autorităţilor în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii, iar, în condiţiile unui consum în scădere ca urmare a reducerilor salariale din 2010, aceştia nu au mai văzut România ca pe o piaţă atractivă.
Infrastructura nedezvoltată a fost un impediment pentru investitori şi înainte de criză, companii importante, precum Mercedes, preferând alte pieţe vecine în detrimentul României din cauza accesului dificil la sistemul rutier din Europa de Vest.
Instabilitatea legislativă, dar şi lipsa de predictibilitate sunt reclamate de investitori de multă vreme, însă acest lucru nu a împiedicat autorităţile să modifice TVA peste noapte în 2010, fără niciun avertisment. În plus, bâlbâielile autorităţilor în ceea ce priveşte reducerea CAS lasă din nou loc de îndoială pentru investitori în ceea ce priveşte capacitatea României de a crea un cadru legislativ şi fiscal stabil pe termen mediu.
O problemă relativ nouă care afectează capacitatea României de a atrage investiţii străine este cea a sistemului de învăţământ şi a pieţei muncii, care nu au putut ţine pasul cu cerinţele companiilor care s-au extins în România. În ultimii trei ani, mai mult ca niciodată, investitorii s-au plâns de lipsa muncitorilor calificaţi în diverse specializări, care derivă din inexistenţa şcolilor profesionale, desfiinţate după 1989. În acelaşi timp, în România termenul de “educare continuă” este aproape inexistent, astfel că mare parte din cei care au terminat şcoli de specialitate în urmă cu 20 de ani sunt depăşiţi de evoluţia tehnologică.
Toate acestea au făcut ca România să piardă principalul avantaj competitiv, respectiv costul redus de producţie, care în trecut a atras companii importante.Polonia este un exemplu în Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte piaţa muncii, sistemul polonez de învăţământ bazându-se foarte mult pe şcolile profesionale. În plus, Polonia a negociat cu Uniunea Europeană o serie de facilităţi pe care le poate acorda investitorilor, inclusiv scutirea de impozit pentru anumite perioade de timp în funcţie de valoarea investiţiilor. În aceste condiţii, Polonia a reuşit anul trecut să atragă aproape 10 miliarde de euro investiţii străine, în creştere de la 6,7 miliarde de euro în 2010.
România a fost depăşită în ultimii doi ani şi de Cehia în ceea ce priveşte investiţiile atrase, cu un nivel de aproape 4 miliarde de euro în 2011 şi de 4,6 miliarde de euro în 2010.
Doar Bulgaria, o ţară cu 7,3 milioane de locuitori, stă mai prost ca România la acest capitol, raportând pentru 2011 un flux de capital străin de 1,064 miliarde de euro şi de 1,775 miliarde de euro în 2010.
Singurele argumente ale României în faţa investitorilor rămân, aşadar, dimensiunea pieţei prin prisma a aproximativ 20 de milioane de consumatori şi schemele de ajutor de stat care sunt acordate în funcţie de nivelul investiţiilor şi de numărul locurilor de muncă create.
Aceste ajutoare de stat expiră însă la sfârşitul anului 2013, astfel că după această dată vor fi adoptate alte condiţii, care trebuie negociate cu Uniunea Europeană.
În acest context, investitorii care vor să obţină astfel de ajutoare ar putea să-şi amâne investiţiile până când vor fi aprobate noile condiţii, ceea ce se va vedea în nivelul fluxurilor din 2012 şi 2013.
-
Imagini de la următoarea ediţie “Românii au talent”
În ediţia de mâine, Andi Moisescu va încerca să cânte la hang, un instrument ciudat, despre care nu a mai auzit până acum, dar pe care a reuşit să îl stăpânească până la urmă.
Smiley şi Pavel Bartoş vor fi modele pentru doi tineri caricaturişti din Timişoara, care vor să demonstreze viteza cu care pot realiza aceste caricaturi. Pe lângă desenele făcute pe scenă, aceştia aduc şi câte un cadou pentru membrii juriului: Andi, Andra şi Mihai.
Printre concurenţii prezenţi pe scena de la “Românii au talent” vineri, 23 martie, vor fi contorsionişti, pirotehnişti, dansatori, acrobaţi, dar şi alte talente total neaşteptate.
-
Ce legătură are vinul cu vampirii?
«Vinurile Liliac sunt noi şi beneficiază de caracteristicile unei zone de mare tradiţie viticolă şi de cele mai bune tehnologii de vinificare. Alegerea numelui exprimă caracterul acestui vin: curajos, simbolic, memorabil. Liliacul este simbolul legendelor si misterelor Transilvaniei, al spiritului său fantastic şi atemporal” declară Ioana Micu, manager executiv amb Wine.
Liliac este primul brand de vinuri realizat de amb Wine în România şi rezultatul unei investiţii de 3 milioane euro în achiziţionarea şi cultivarea a 38 ha de vie în regiunea Batos şi Vermes Lechinta, în dezvoltarea unităţii de vinificare şi în construcţia unei cabane de degustare cu arhitectură minimalistă. amb Wine utilizează tehnologii moderne de vinificare, inclusiv metoda schilfwein, o premieră în România. amb Wine are o capacitate de producţie de 100.000 sticle pe an şi îşi propune să vândă 30.000 sticle de Liliac în primul an, din care 30% vor fi exporturi.
amb Wine vrea să continue procesul de dezvoltare prin plantarea a 12 noi hectare cu soiuri nobile anul acesta, prin investiţii suplimentare de 2 milioane de euro în cramă şi în tehnologiile de vinificare anul viitor. Reprezentanţii companiei estimează o producţie de aproximativ 350.000 sticle în 2016, cu un procent de exporturi de 40%.
Liliac este acum disponibil spre comercializare în variantele Sauvignon Blanc, Sauvignon Blanc Private Selection, Fetească Albă, Fetească Regală, Merlot Private Selection, Rosé şi Nectar de Transylvania. Vinurile Liliac sunt distribuite anul acesta exclusiv în segmentul Horeca şi în magazinele specializate.
-
Aproape jumătate dintre lucrările UE asumate prioritar de Guvern rămân la un grad modest de execuţie
Lista acestor proiecte, în valoare totală de aproximativ 8 miliarde euro, a fost convenită de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional la sfârşitul anului trecut, majoritatea dintre acestea fiind atunci la un stadiu de execuţie cu puţin peste 0%. Pentru multe dintre aceste proiecte, semnate în intervalul 2009-2011, Executivul s-a angajat să ridice gradul de execuţie aproape de 50%, dacă termenul de finalizare nu expiră chiar în acest an. Conform calendarului, proiectele trebuie finalizate în perioada 2012-2015. Ultimele date privind evoluţia acestor proiecte până la 29 februarie, relevă însă că situaţia a rămas neschimbată pentru aproape jumătate dintre investiţii.
-
Dan Lazăr va demisiona de la Finanţe şi va pleca la Cluj, ca prorector la Babes-Bolyai
Demisia va fi depusă la cabinetul premierului Mihai Răzvan Ungureanu săptămâna viitoare, au arătat sursele. Dan Lazăr, originar din Cluj, a fost ales recent ca prorector al Universităţii Babes-Bolyai. Conform legii, poziţia de prorector este una de conducere în cadrul universităţilor, dar nu obligă la renunţarea funcţiei de demnitate publică, deoarece o situaţie de incompatibilitate se aplică doar în cazul rectorilor. Astfel, legislaţia prevede că persoanele care ocupă o funcţie de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita funcţia de rector pe perioada îndeplinirii mandatului, dar pot lucra într-un alt post didactic şi/sau de cercetare.
-
Alexandre Paul Maymat va fi numit administrator al BRD, începând cu 1 mai, în locul lui Guy Poupet
Numirea lui Maymat este condiţionată de obţinerea aprobării de la Banca Naţională a României. Schimbările în CA vor fi votate într-o AGA programată pentru 26 aprilie, potrivit unui convocator AGA transmis, joi, de bancă Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Agenţia MEDIAFAX a anunţat la începutul lunii decembrie că Maymat va prelua conducerea BRD, după plecarea lui Poupet. Anterior, Maymat a fost administrator şi director general al Societe Generale Camerun. În aceeaşi AGA, acţionarii vor vota şi propunerea de dividend. BRD-Groupe Societe Generale propune acţionarilor distribuirea unor dividende în valoare cumulată de 116,3 milioane lei (26,6 milioane euro), în scădere cu 7% faţă de suma acordată anul trecut din câştigul aferent anului 2010.
-
Singurul străin care a început o afacere în agricultură în judeţul Gorj, bătut de localnici
Severino Trivellin, de 51 de ani, spune că miercuri seară, în timp ce se afla pe proprietatea sa din comuna Ţânţăreni, a fost bătut de câţiva localnici, cu care se află în conflict de mai mult timp. “Din 2008, de când m-am apucat să cultiv pământul, ei fac orice pentru a mă determina să părăsesc judeţul şi îmi cer să mă întorc la mine în Italia. Până când eu am cumpărat acele terenuri ei le foloseau gratuit, fără să plătească impozite şi taxe, iar acest lucru probabil nu le convine. Culmea este că nici pe mine nu mă ajută autorităţile ca să pot munci în linişte, conflictele cu ei fiind numeroase”, a declarat Severino Trivellin.
-
Jaful secolului: Instanţa i-a condamnat pe autori la câte 11 ani de închisoare. Cei trei au furat 88,4 miliarde de lei vechi şi 33.396 de dolari
Potrivit deciziei Tribunalului Bucureşti, cei trei inculpaţi au fost obligaţi în solidar la plata de daune materiale către partea civilă Sc International CPI Security SRL a 8.924.040.000 lei vechi şi 28.803 de dolari. În dimineaţa de 5 iulie 2004, în jurul orei 4.30, Petru Nica – angajat al CPI Security – a fugit cu o maşină blindată încărcată cu bani proveniţi de la filialele din Galaţi, Constanţa şi Ploieşti ale ABN Amro. În jurul orei 9.00, autospeciala, care transporta 88,4 miliarde de lei vechi şi 33.396 de dolari, a fost găsită abandonată pe strada Madrigalului, din cartierul Băneasa.
-
Hotelierii de pe litoralul romanesc: Dacă am practica preţurile din Bulgaria sau Grecia, am da faliment
“Noi, şi vorbesc despre hotelierii de pe litoral în general, dacă am practica preţurile din Bulgaria sau Grecia, am da faliment. Dacă vorbim doar de litoralul bulgaresc, preţurile lor sunt cu 20-25% mai mici decât la noi”, a declarat Mohammad Murad, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) şi proprietarul mai multor hoteluri de pe litoral, care cumulează aproape 1.500 de camere.
El susţine că hotelierii români de pe litoral nu pot scădea tarifele la nivelul celor din Bulgaria, unde TVA este 9% (faţă de 24% în România), iar taxele şi impozitele sunt mul mai mici şi mult mai puţine.
Murad spune că turiştii străini care au de ales între Bulgaria şi România preferă prima destinaţie, ţinând cont de preţul mai mic.
Cititi mai multe pe www.zf.ro