Deviantart.com reuneşte o galerie foto a celor mai populari artişti la nivel mondial.
Blog
-
Cine are i se va da, iar cine nu are i se va lua
In vara lui 2007 am intrebat-o pe Danta Hubner, la acea vreme comisar european pentru politica regionala: fondurile europene, nu vor duce ele la cresterea disparitarilor dintre regiunile Romaniei? Intrebarea pleca de la o preocupare pe care o aveam atunci in urma a ceea ce citisem, de-a lungul vremii, pentru munca mea de ziarist, dar fara sa am un exemplu pe Romania: regiunile mai bogate vor avea mai multi bani; drept urmare putere sa angajeze oameni competenti; vor accesa fonduri UE; se vor dezvolta, asadar; regiunile mai sarace nu vor avea aceasta expertiza, iar decalajul va creste.
“Nici vorba”, mi-a raspuns comisarul european. “Fondurile UE sunt, tocmai, destinate sa reduca decalajele”. (citatul e aproximativ, dar sensul e intocmai)
Se intampla la Sibiu unde era inaugurata, in onoarea distinsei invitatate, o statie de epurare a apei, moderna, cu fonduri UE. Danuta Hubner venise de la Bucuresti la Sibiu cu masina. Drumul deschis de politie, cum e protocolul pentru un inaltii demnitari, nu a salvat-o de cosmarul traseului de pe Valea Oltului. Dar era vara lui 2007, Romania abia intrase in UE, toti scriau de fondurile nerambursabile (o expresie oricum cretina de vreme ce Romania da UE peste 1 mld. euro anual) de 20 mld. euro pentru “coeziune”.
Se fac sase ani de cand Danuta Hubner, la Sibiu, transmitea mesajul ei optimist. De unde sa stie poloneza Danuta Hubner, un distins profesorul de economie ca, in Romania, exista, la varful administratiei, oameni intr-o ureche?
Datele statistice imi confirma acum banuiala din urma cu sase ani, dar doar partial in sensul in care il banuiam atunci. Decalajul dintre regiuni creste aproape ametitor.
In ultimii sase ani, PIB-ul pe cap de locuitor al judetului Sibiu a crescut cu 44%, dar al judetului Vrancea cu doar 22%. Castigul mediu net lunar al unui sibian este acum de 1.700 de lei, iar a unui vrancean abia putin peste 1.000. Fondurile europene care ar fi trebuit sa reduca decalajele zac nefolosite – 1,2 mld. euro a luat Romania in toti cinci ani de la integrarea in UE pe fonduri structurale.
Daca Romania pare sa creasca, o face pe seama Bucurestiului. Cu un PIB pe cap de locuitor de 22.000 de euro anual regiunea Bucuresi-Ilfov intretine iluzia progresului. Dar acesta nu e progres, cata vreme Botosaniul are un PIB anual pe cap de locuitor de 2.800 de euro, Calarasiul de 3.700 sau Vrancea de 3.200. Aceasa e segregare.
Aceasta este crima politica a administratiei.
Nu m-ar mira, totusi, sa-l aud, la un moment dat, pe distinsul intelectual din fruntea Guvernului meditand: “Cine are i se va da, iar cine nu are i se va lua.”
-
Cel mai mare producător rus de aur vinde activele din România unei firme kazahe pentru 20 milioane de dolari
Mihail Prohorov s-a clasat pe locul al treilea la alegerile prezidenţiale din Rusia, câştigate în luna martie de Vladimir Putin. Activele Polyus în România sunt deţinute prin firmele Romaltyn Mining şi Romaltyn Exploration, controlate prin intermediul holdingului Romaltyn Limited, înregistrat în Insula Man. Activele vor fi vândute către un alt holding, înregistrat în Insulele Virgine, controlat de SAT & Company, se arată într-un comunicat transmis vineri de Polyus. SAT & Company este un holding specializat în atragerea de finanţare şi dezvoltarea companiilor metalurgice şi miniere.
-
Hidroelectrica va rezilia cele mai multe dintre contractele de vânzare directă a energiei
“O parte din contractele directe, posibil chiar 90% dintre ele, ar putea fi reziliate. Discuţiile sunt aproapte finalizate. Vor fi rezilieri, în mod categoric”, au afirmat sursele.
Hidroelectrica are în prezent zece contracte directe de vânzare a energiei către companiile Alro Slatina, Elsid Titu, Electrocarbon Slatina, Electromagnetica, Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, EFT AG, Euro PEC şi EFT România.
Anul trecut, companiile Salrom, CNH şi CLMB Patinoar Braşov au acceptat rezilierea acordurilor, iar Luxten a renunţat la contractul cu Hidroelectrica.
Contractele bilaterale de vânzare a energiei au fost încheiate de Hidroelectrica între 2001 şi 2003, şi expiră în 2014, 2015 sau 2018. Compania vinde aproximativ 70% din energie pe care o produce prin aceste acorduri bilaterale, la preţuri sub media pieţei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Profit şi afaceri în scădere pentru Unirea Shopping Center, anul trecut
Compania a realizat anul trecut un profit net de 3,5 milioane de lei, în scădere cu 43% faţă de anul precedent, şi afaceri de 78,6 milioane de lei, cu 9% sub cele din 2010. Veniturile companiei s-au redus cu 13,5%, de la 99,8 milioane de lei la 86,3 milioane de lei, în timp ce cheltuielile au scăzut cu 9,5%, de la 91,5 milioane de lei la 82,8 milioane lei. În 2010, profitul a fost de 5,9 milioane de lei, iar afacerile de 86,4 milioane de lei. “Rezultatele anului 2011 sunt inferioare celor obţinute în anul 2010 ca urmare a efectelor crizei şi veniturilor reduse în urma restructurărilor masive de spaţii comerciale. Însă aceste eforturi materiale şi umane realizate de societate în acest an îşi vor găsi efectele benefice anii următori, începând chiar cu 2012”, se menţionează într-un raport al companiei. În 2010, proprietăţile Unirea Shopping Center erau evaluate la 432,2 milioane de lei (circa 101 milioane euro).
-
Comisia Europeană va cere statelor membre o majorare “substanţială” a bugetului pentru anul următor
Potrivit unor surse apropiate situaţiei, ar putea fi propusă o majorare de 9 miliarde de euro faţă de bugetul pentru acest an. Suma nu a fost confirmată, dar, potrivit unei surse, majorarea va fi “substanţială”. Proiectul va fi prezentat miercuri la o reuniune a Comisiei, iar până la un summit-ul UE din iunie, la care ar trebui să fie adoptat bugetul, vor avea loc negocieri dure, întrucât mai multe state, între care Franţa şi Marea Britanie, refuză orice majorare a contribuţiei naţionale, au spus sursele AFP. Guvernele au limitat bugetul pentru acest an la 129 miliarde de euro, cu 4 miliarde de euro mai puţin faţă de propunerile Comisiei şi Parlamentului European, în ideea de a alinia cheltuielile UE cu austeritatea din majoritatea ţărilor membre.
-
Citeşte în noul număr din BUSINESS Magazin
COVER STORY: Şef bun vs. şef rău
Orice greşeală de management s-a putut vedea mult mai uşor după debutul crizei. Astfel a căpătat amploare discuţia despre calităţile managerilor şi a început să fie cu adevărat apreciată abilitatea acestora de a fi şefi buni şi constructivi. Un manager toxic aflat în fruntea unei companii livrează rezultate mai slabe, mai puţin profit, iar angajaţii săi sunt demotivaţi şi neproductivi. Ce face diferenţa între un şef bun şi unul rău? Cum ajung managerii să devină tirani şi cât plăteşte o companie pentru eşecul unui CEO?
PROIECTE: Un partener pentru aeroportul meu
După mai mulţi ani de tatonări şi amânări, închiderea aeroportului din Băneasa l-a împins pe Nelu Iordache să îşi scoată de la naftalină planurile pentru aeroportul său de la Adunaţii Copăceni. Acum le-a făcut şi oficiale, a angajat un consultant scump şi a stabilit inclusiv un deadline pentru lansarea primelor zboruri. Un singur detaliu lipseşte din ecuaţia de 200 de milioane de euro – banii.
RETAIL: Reţelele înghit spaţiile tradiţionale
Din peisajul comerţului dispar tot mai multe magazine independente, însă reţelele îşi turează acum motoarele, iar ritmul deschiderilor pare mai alert ca niciodată. Zeci de noi magazine au fost deschise numai de la începutul acestui an, în urma unor investiţii de sute de milioane de euro.
INFRASTRUCTURĂ: De la est la vest, pe autostradă
850 de kilometri, distanţa dintre Constanţa şi Nădlac, parcursă în 6-7 ore cu maşina. Pare, într-adevăr, un vis îndepărtat. Sau nu?
BUSINESS Magazin este revista de business care, într-o manieră clară şi accesibilă, prezintă evenimentele cu adevărat relevante din mediul de afaceri din România şi din lume. De şase ani, evenimentele ce au impact asupra economiei şi mediului de afaceri românesc sunt reflectate cu acurateţe în analizele BUSINESS Magazin, iar premiile obţinute în aceşti ani sunt o recunoaştere a valorii brandului BM. BUSINESS Magazin apare lunea şi poate fi cumpărată de la centrele de difuzare a presei, la preţul de 4,9 lei.
-
România şi Bulgaria invită patru state din regiune să adere la proiectul de spaţiu aerian comun
România şi Bulgaria au semnat în luna decembrie a anului trecut un acord pentru înfiinţarea blocului funcţional de spaţiu aerian (Danube FAB) prin care cele două state vor avea un singur spaţiu comun.
Uniunea Europeană a iniţiat în 2004 proiectul “Cer Unic European” (Single European Sky – SES) pentru a crea un spaţiu aerian integrat, prin stabilirea unor norme comune în statele membre.
SES presupune crearea unor “blocuri funcţionale de spaţiu aerian” proiectate dincolo de graniţele naţionale şi care au în vedere fluxurile de trafic. Noile criterii de configurare a spaţiului vor depinde de necesităţile tehnice şi operaţionale, nu de graniţele geografice.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Valhalla Resources a intrat în consorţiu cu Roman Copper pentru preluarea Cupru Min
“Valhalla şi consorţiul se confruntă cu dificultăţi în convenirea unui acord formal privind proiectul din România (…) Roman Copper a negociat cu Guvernul român pentru a încheia o înţelegere formală pentru preluarea tuturor acţiunilor Cupru Min Abrud. Până acum, părţile nu au reuşit să ajungă la un acord formal pentru oficializarea tranzacţiei”, se arată într-un comunicat transmis vineri de Valhalla Resources.
Valhalla notează că a plătit, odată cu intrarea în consorţiu, 750.000 de dolari americani pentru a finanţa parţial garanţia depusă la licitaţia pentru Cupru Min.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
