Blog

  • Opinie Florin Negruţiu, gândul.info: Găina fără cap

    Obişnuit cu tăierile, Capul s-a rezecat singur în ziua alegerilor, dintr-o singură lamă. S-a descăpăţânat de trup alegând să plece cu “copiii” din presă la supermarket. N-am treabă cu voi, puicuţelor, muriţi în pana voastră, grăit-a Pliscul prezidenţial. Iar PDL a murit pre pliscul lui, astfel încât azi, după ce tragem linie în urma Colegiului Director care “s-a lăsat cu sânge pe pereţi”, niet găină, niet Cocoş! Doar nişte trupuri ciocnindu-se haotic şi disperat unul de celălalt.

    Dar ştiţi cum e până la urmă, capul face, capul trage. Iar dl. Băsescu, care s-a autoseparat ostentativ de partidul perdant în alegeri, de partidul său, rămâne pe zi ce trece mai singur. Noua orânduire îi confiscă programatic simbolurile puterii sale. Politica externă, Armata, Televiziunea Română, Institutul Cultural – toate trec în mâna puterii victorioase. E o mare ambiţie şi sete de afirmare la Victor Ponta, e o şi mai mare foame între miile de ciripoi slăbiţi de atâta opoziţie. Mii de ciocuri gălăgioase se ridică în aer să primească ceva din prada de război smulsă de la defunctul PDL. Da, defunctul…

    PDL este în acest moment un partid mort. Printre frânturile de acuzaţii reciproce care au răzbătut astăzi din sala şedinţei PDL s-au auzit înjurături de Udrea sau Roberta, însă niciuna de Băsescu – omul care a făcut orice drum înainte imposibil. Cine a instaurat epoca Nuţi în PDL? Cum de nu au crescut până acum în partid oameni valoroşi care să aibă curajul să nu meargă teleghidaţi de la Cotroceni? Pe cine să aleagă pedeliştii la Congresul care ar trebui să le dea un lider? De asta e nevoie după o înfrângere, de un lider care să preia iniţiativa, să panseze rănile, să alunge spaima, să-i strângă laolaltă pe ceilalţi. Ca să învie, PDL are nevoie de un lider care să se impună fără garanţia lui Băsescu.

    E nevoie însă ca PDL să învie. Dezintegrarea acestui partid nu face bine nimănui. Ştiu că mulţi dintre românii care au sărăcit în ultimii ani, cărora li s-au amputat salariile, cărora le-a venit greu să înghită aroganţa, opulenţa, agresivitatea şi tupeul unor Elena Udrea, Roberta Anastase, Ioan Oltean sau stupizenia unor semianalfabeţi ca Traian Igaş sau EBA – şi lista poate continua, căci toţi şi toate sunt parte a ofertei pe care Traian Băsescu le-a aruncat-o în dispreţ cetăţenilor – mulţi dintre aceşti români şi-ar dori sincer să dispară PDL. Ştiu că politicieni care au în sânge microbul de mici dictatori visează la destructurarea PDL. Dar imaginaţi-vă cum ar fi România împărţită între USL şi PP-DD? Cum va arăta România în următorii ani cu o putere care, aşa cum arată acum lucrurile, va rupe tot la alegerile parlamentare? Orice putere, când este mult prea umflată riscă să devină discreţionară. Fără opoziţie, vom trăi în visul distopic al unui lider politic deja cărunt căruia nu vreau să-i pomenesc aici numele. Da, e nevoie de PDL. Cel puţin aici sunt perfect de acord cu Ion Iliescu.

    Florin Negruţiu este redactor-şef al ziarului Gândul

  • Opinie Indira Crasnea, Mediafax: Capii PDL şi-au salvat obrazul prin plecare

    Indiferent de ce se va decide în următoarea şedinţă a Colegiului Director, peste “epoca” Boc din viaţa democrat-liberalilor s-a aşternut sunetul goarnei stingerii. S-a încheiat, îngropat un fel de a face politică, au falimentat la şir stiluri, atitudini : a la Blaga, a la Oltean, a la Anastase, a la Udrea… Şi dacă în mintea celor care vor veni după ei nu se va întipări că suficienţa, “ochelarii de cal”, turmentarea cu infailibilitate n-au ce căuta într-o reţetă de succes, înseamnă că Boc&comp. au plecat degeaba şi că nimeni nu a învăţat nimic.

    Zgomotul acestei prăbuşiri abia dacă acoperă o realitate cruntă: nu prea sunt alţii care să ridice PDL din găleată. În umbra celor care acum îşi fac bagajele, oftând poate uşuraţi că s-a terminat, au înflorit unii după chipul şi asemănarea lor. “Delfini” şi “amante” după cum şi-au aruncat doamna Udrea şi domnul Blaga. Efemerul guvern Ungureanu este o dovadă grăitoare. Alţii nu au fost îngăduiţi, Cristi Preda şi colegii de rebeliune ciclică au fost toleraţi ca moft intelectualist.

    Şi pentru că în PDL vor rămâne doar nişte oarecare ca să stingă lumina, a răsărit domnul Falcă, cu un zâmbet larg şi stroboscopic, să anunţe naşterea în dureri şi penitenţă a unei mişcări de centru-dreapta. Visele cu ochii deschişi ale primarului de la Arad seamănă cu speranţele disperate ale aristocraţilor francezi în drum spre ghilotinele anului 1789.

    Da, este nevoie de o dreaptă puternică şi inspirată, după cum este nevoie şi de o stângă asemănătoare, pentru binele public. Da, este nevoie de o opoziţie viabilă şi valabilă. Dar cu cine? Se tot spune numele lui Ungureanu (Mihai şi Răzvan). Dar în urma “căzăturii” suferite, fostul premier al guvernului de scurtă respiraţie a pierdut şi bruma de simţ al realităţii, care se presupune că o avea. Ungureanu este atât de îmbibat de rosturile providenţiale pentru care crede că face umbră pământului, încât nicio terapie de “dezintoxicare” nu îl poate dezmetici.

    Şi dacă totuşi se va face “ceva” în care să se topească PDL şi din care să erupă mişcarea de dreapta, va fi pentru cineva încă bine ancorat în primul rând al actualităţii. Atât de preşedinte şi atât de singur: Traian Băsescu. Mai sunt câţiva care întreţin mitul de panaceu al preşedintelui. Astfel, cercul se închide.

    (Comentariu de Indira Crasnea, indira@mediafax.ro)

  • Găletuşa, lopăţica şi euro de 5 lei

    În comunicarea unei bănci centrale cu publicul în chestiuni financiare apare pericolul ca “mass-media, simplificând, să ia exact aspectul care din punctul nostru de vedere este cel mai puţin important, dar din punctul de vedere al inflamării publicului este cel mai periculos”, spunea săptămâna trecută Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. Afirmaţia nu era o lamentaţie despre presă, ci o reflecţie despre lacătul la gură pe care e silit să-l poarte orice bancher central, bancher sau demnitar al statului atunci când face prognoze şi proiecţii despre viitor, pentru că trebuie să menţină un echilibru aproape imposibil între obligaţia de a informa corect publicul şi răspunderea de a nu-l panica inutil. “Evident că am avut şi avem scenarii multiple pe care le luăm în calcul despre economie, curs, Grecia, inflaţie. Dar cum le comunicăm? Căci nu se va lua nimic din tot acest efort decât o cifră care începe să se vânture pe burtierele televiziunilor până când chiar creezi o problemă”, a comentat Isărescu.

    Cu tâlc, guvernatorul a început să vorbească imediat după o prezentare a unui expert din BNR despre erorile de prognoză din ultimii ani făcute de diversele autorităţi în legătură cu evoluţia PIB şi a inflaţiei, prezentare care includea mai multe scenarii luate în calcul la vremea respectivă şi care mergeau de la cele mai optimiste până la cea mai pesimiste ipoteze, pur şi simplu pentru că “e mai bine să te pregăteşti pentru ce e mai rău, ca decident de politici, şi să ai pe urmă surprize plăcute”. Niciunul dintre scenariile cele mai rele, din fericire, n-a ajuns atunci “trivializat pe burtierele televiziunilor”. Ajung în presă însă şi creează panică aferentă estimări precum faimoasa “euro ar putea ajunge în bălării, la 6-7 lei”, a lui Eugen Rădulescu din BNR în 2010 (care nici măcar nu era scenariul cel mai rău calculat pe atunci), sau mai nou “euro va ajunge la 5 lei în toamnă”, smulsă dintr-o declaraţie a lui Mişu Negriţoiu, şeful ING Bank România, care voia să spună că leul va rămâne vulnerabil la presiuni speculative pe termen lung, pentru că România are o expunere grecească mare în sectorul bancar şi o pondere mare de credite luate în euro.

    Despre prognozele de 5 lei/euro, Isărescu spune că “suferă rău”, pentru că ignoră faptul că acum euro scade faţă de dolar, adică invers faţă de 2007-2008, şi “se duce spre 1,2 dolari, poate chiar 1,1”, iar dacă se întâmplă ceva cu Grecia, chiar spre 1 – ceea ce înseamnă automat un potenţial mai mic de depreciere a unei monede din Est faţă de euro. Iar aici avem de luat în calcul dependenţa primară a monedelor nu de fundamentele economice, ci de injecţiile de bani noi (relaxare monetară) operate deja sau aşteptate de pieţe din partea Băncii Centrale Europene şi a Rezervei Federale a SUA. Aşa se şi explică de ce majoritatea analiştilor din băncile străine, care mizează pe noi episoade de relaxare monetară în cursul verii, nu prevăd variaţii impresionante nici pentru euro, nici pentru leu ori altă monedă din Est. Cei de la Raiffeisen, de pildă, văd un curs de 4,45 lei/euro pentru septembrie şi decembrie, urmat de o apreciere la 4,40 în martie 2013, iar prognoza pentru euro/dolar este 1,28 pentru septembrie şi decembrie. Chiar şi cârcotaşii de la Danske Bank, cunoscuţi pentru scepticismul lor din trecut faţă de România, văd un curs neschimbat de 4,45 lei/euro pentru finele fiecărui trimestru, până în martie 2013, respectiv un curs euro/dolar de 1,28 peste 3 luni şi 1,30 peste 6 luni.

    În fine, cei de la Citigroup, în raportul de săptămâna trecută privind vulnerabilitatea ţărilor din Est faţă de o eventuală ieşire a Greciei din zona euro, indică riscuri pentru România şi Bulgaria pe canalul comerţului cu Grecia şi statele de la periferia zonei euro, precum şi pe canalul reprezentat de prezenţa importantă a băncilor greceşti. Pe canalul cursului însă, nu aceste ţări sunt cele mai expuse, susţin analiştii americani, care consideră că zlotul polonez şi forintul unguresc sunt cele mai vulnerabile monede din zonă faţă de fuga de risc a investitorilor, aceleaşi două ţări fiind şi cele mai expuse la o majorare a CDS-urilor pentru datoria statelor slabe ale zonei euro. Explicaţia stă în faptul că Polonia a atras influxuri masive de capital în ultimii trei ani (cca 12% din PIB), a căror ieşire ar afecta brutal zlotul, iar Ungaria nu are un acord cu FMI care să-i protejeze moneda contra volatilităţii. România nu mai are de-a face acum nici cu influxuri excesive de capital care să-i fi supraapreciat moneda şi nu e nici lipsită de umbrela FMI.

    Ce influenţă concretă pot să aibă în economie aceşti factori aflăm dintr-un raport prezentat tot de experţii BNR săptămâna trecută, care compara efortul de reducere a deficitului extern în România, ţările baltice şi Bulgaria. La noi, ajustarea a fost mai puţin pronunţată în România după 2009, inclusiv pentru că fluxurile de capital către România s-au redus mai puţin, graţie acordului cu FMI şi acordului de la Viena (de limitare a dezintermedierii bancare din Est), care au evitat o deteriorare şi mai mare a cererii interne. Cu alte cuvinte, “în lipsa acordului cu FMI şi a celui de la Viena, am fi putut avea o corecţie mai mare a deficitului, dar cu preţul unei recesiuni mult mai mari”, a rezumat viceguvernatorul BNR, Cristian Popa.

    După ce se încheie influenţa factorilor speculativi de moment (sau atunci când ea are ocazia să se manifeste mai puţin) intră în scenă factorii interni, fundamentele economice ale unei ţări, evoluţiile politice şi gradul în care moneda este sau nu apărată de banca centrală. Dându-le acestor factori prevalenţă, alături de riscurile specifice legate de Grecia, analiştii ING Bank România estimează un curs de 4,45 lei/euro la sfârşitul lui iunie, respectiv 4,50 la finele fiecărui trimestru, până în martie 2013. “Punctul de bază al datelor statistice pentru PIB în T1 este contractarea semnificativă a consumului privat cu 2%, care, având în vedere ponderea mare a acestuia în PIB, înseamnă o contribuţie negativă la creşterea economică de 1,3%”, a comentat Vlad Muscalu, economistul-şef al băncii, referindu-se la anunţul de săptămâna trecută privind scăderea PIB în T1 cu 0,1% faţă de T4 2011, deşi faţă de T1 2011 a crescut cu 0,3%. “Acesta a fost primul trimestru cu o astfel de contractare din T3 2010 încoace, adică din trimestrul cu tăierile de salarii şi majorarea TVA, şi chiar şi atunci reducerea consumului a fost mai mică, de 1,3%.” Remarca e cu atât mai importantă cu cât consumul intern privat a fost şi este văzut de autorităţi drept speranţa relansării în 2012, în condiţiile în care de la exporturile spre o zonă euro ameninţată ea însăşi de recesiune nu se mai poate spera la fel ca în anii trecuţi.

    Cum poate însă publicul să-şi dea seama dacă o prognoză enunţată public merită să fie crezută ca atare sau, dimpotrivă, tratată cu circumspecţie, precum cele făcute de cei ce “trăiesc din greu” din speculaţii financiare, cum s-a exprimat guvernatorul BNR despre managerii de fonduri speculative citaţi de Financial Times? Problema nu e specific românească şi ţine de zdruncinarea din temelii a modului cum cetăţenii au ajuns să vadă economia şi în general lumea după momentul Lehman Brothers. Excitaţia produsă de schimbarea guvernelor, de riscul mereu fluturat al unei recesiuni în W, al “furtunii perfecte” din zona euro, al schimbării din temelii a sistemului financiar sau de protecţie socială au dus peste tot la o sensibilitate mult mai mare faţă de orice gen de previziune negativă, catastrofică, şi la o neîncredere pe măsură în orice estimare pozitivă sau liniştitoare din partea autorităţilor, tocmai pentru că acelea pozitive dinainte de criză nu s-au adeverit. Ceea ce ştiam înainte despre economie, curs şi deficite a fost uitat, pus la îndoială sau înlocuit cu diverse teorii şi prognoze noi, uneori radicale şi bizare. E dreptul oamenilor să le încerce şi pe ele; tot ce contează e să-şi dea seama că nu-s decât nişte ipoteze printre altele.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP – Ramona-Cristina Manolciu, Aviva Asigurări de Viaţă

    Ramona-Cristina Manolciu şi-a început cariera în asigurări imediat după terminarea Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică, secţia de economie-matematică, în 2001. Încă de la începutul carierei a lucrat ca actuar, ceea ce i-a permis să aibă o imagine de ansamblu asupra industriei de asigurări de viaţă. “În anul 2001 multe companii de asigurări de viaţă erau la început şi acest lucru mi-a permis să văd asigurările de viaţă sub toate aspectele şi să contribui la creşterea şi dezvoltarea lor”, spune Ramona-Cristina Manolciu. Din această poziţie a fost implicată şi a coordonat o serie de proiecte importante pentru mai multe companii de asigurări din România.

    În ultimii şase ani şi-a dezvoltat şi aptitudinile manageriale, coordonând atât echipe de proiect, cât şi departamentul de actuariat şi reasigurare al companiei. În paralel a urmat şi o serie de cursuri de specialitate atât în România, cât şi la Institute of Actuaries, UK sau la European Actuarial Academy GmbH (EAA).

    Ca şef al serviciului de actuariat şi reasigurare, Manolciu este responsabilă de întocmirea şi analiza rapoartelor tehnice şi actuariale către autorităţile locale şi Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, realizarea de bugete şi urmărirea atingerii parametrilor tehnici şi oferă, în acelaşi timp, consultanţă tehnică pentru managementul companiei.

    În ceea ce priveşte evoluţia sa de acum încolo, Ramona-Cristina Manolciu spune că se vede lucrând tot în România, unde vrea să contribuie la dezvoltarea sectorului financiar. În acest sens mizează pe calităţile care au ajutat-o şi până acum – “sunt un bun specialist, un bun organizator, sunt tenace şi încrezătoare în succes, iar acestea au fost atuurile care m-au ajutat cel mai mult în carieră”.


    100 de tineri manageri sau antreprenori care, la nici 40 de ani, conduc companii cu afaceri de milioane euro sunt puşi anual, încă din 2006, în lumina reflectoarelor de jurnaliştii BUSINESS Magazin. Indiferent că sunt formaţi în multinaţionale sau au dobândit experienţă clădind propriile afaceri, ei sunt nu numai etalonul mediului de business românesc, ci şi cei care trasează direcţiile economiei.

    BUSINESS Magazin vă prezintă a şaptea ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Catalogul este disponibil din data de 28 mai la toate punctele de difuzarea a presei Inmedio si Relay la pretul de 25 lei.

  • Puterea pe două roţi – GALERIE FOTO

    O colecţie de imagini reprezentând biciclete şi biciclişti din întreaga lume, realizată de boston.com.

  • Spania va cere statelor din zona euro 60-65 miliarde de euro pentru recapitalizarea băncilor

    “Suma, deja cunoscută de ministrul Economiei, Luis de Guindos, este de 60 de miliarde de euro şi ar putea ajunge la 65 de miliarde de euro în funcţie de evoluţia fiecărei entităţi bancare într-un scenariu mai mult sau mai puţin dificil”, notează ABC. Potrivit publicaţiei spaniole, Bankia, a cărei naţionalizare a precipitat ajutorul extern, ar avea nevoie de 19 miliarde de euro, sumă care a mai fost prezentată de guvernul spaniol. Două bănci controlate de stat, Novagalicia şi CatalunyaCaixa, vor primi fiecare câte 10 miliarde de euro.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Merkel: Germania nu poate salva singură economia mondială. Ţările din G20 trebuie să ajute

    Într-un discurs susţinut în Parlamentul de la Berlin, Merkel a spus că criza datoriilor şi rolul Germaniei în oprirea acesteia vor fi principalul subiect al discuţiilor la viitorul summit al G20 din Mexic, transmite Bloomberg.

    Germania se va folosi de soliditatea sa economică în beneficiul unităţii europene, a euro şi a economiei mondiale, a arătat Merkel, care se opune însă măsurilor “aparant uşoare” care riscă să aibă efecte adverse.

    “Toţi ochii sunt pe Germania. Dar ştim cu toţii că puterea Germaniei nu este infinită. Responsabilitatea noastră ca cea mai mare economie a Europei este să ne folosim credibil puterea, astfel încât să putem fi utili Europei”, a spus Merkel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CEZ va investi 400 milioane euro în acest an în România

    “CEZ a investit peste două miliarde de euro în România. Jumătate din investiţiile din România sunt focalizate pe energia verde. Anul acesta avem 400 milioane euro pentru achiziţia de noi proiecte”, a afirmat Botea în conferinţa “Cei mai mari jucători din economie”, organizată de Ziarul Financiar. CEZ a intrat pe piaţa energetică romînească în 2005, prin preluarea unei companii de distribuţie a electricităţii, şi s-a extins având în prezent şi operaţiuni de producţie a energiei electrice, în turbine eoliene şi microhidrocentrale.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Dăianu: Potenţialul de creştere economică poate fi erodat de deteriorarea resursei umane

    “Valorificarea rezervelor interne, prin reforme interne, atragerea de fonduri UE şi atragerea de resurse din exterior pot duce la un potenţial de creştere de 4-4,5%, de la probabil 2-2,5% acum. Trebuie să se evite însă situaţiile rele în Europa. Dacă va fi recesiune în Europa, ne va afecta potenţialul de creştere. Contează enorm pentru România deciziile care se iau la nivelul UE. Conteaza şi ce facem acasă, dar contează enorm şi contextul macro”, a declarat Dăianu, la conferinţa “Cei mai mari jucători în economie”, organizată de Ziarul Financiar. El a adăugat că potenţialul de creştere economică a României s-a diminiat de la 5-5,5% la 2-2,5%.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • REUNIUNE DE CRIZĂ LA PDL. Echipa lui Boc, cu demisiile pe masă

    Conducerea PDL ia în calcul demisia în bloc. Prim-vicepreşedintele democrat-liberalilor Gheorghe Flutur a declarat înainte de începerea şedinţei Colegiului Director că depunerea mandatului întregii echipe de conducere a partidului ar fi oportună.

    La rândul său, secretarul general Ioan Oltean nu a exclus această posibilitate, afirmând că va fi de acord cu orice decizie care va face bine partidului.

    Mai tranşant, vicepreşedintele Gheorghe Ştefan “Pinalti” a declarat că va demisiona din funcţia de vicepreşedinte al PDL.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro