BusinessMagazin

Blog

  • Lider separatist prorus: Circa 4.000 de ruşi, inclusiv militari, au participat la lupte în Ucraina

    “Există militari activi care luptă alături de noi; sunt în concediu dar, în loc să meargă la plajă, au preferat să lupte alături de noi, ca fraţii, pentru libertate”, a declarat Aleksandr Zaharcenko într-un interviu acordat Televiziunii publice ruse, potrivit site-ului ziarului The New York Times.

    “Numărul cetăţenilor ruşi care au participat la lupte în Ucraina în ultimele luni este cuprins între 3.000 şi 4.000. Unii au plecat deja acasă, dar cei mai mulţi au rămas aici. Din păcate, unii au fost ucişi”, a precizat liderul separatist prorus.

    Administraţia de la Kiev a denunţat, de la început, prezenţa unor mercenari şi militari ruşi pe teritoriul ucrainean. Rusia a negat permanent informaţiile că ar fi trimis militari să lupte în Ucraina.

    Un oficial NATO a declarat joi că aproximativ 1.000 de militari ruşi participă la lupte, în prezent, pe teritoriul ucrainean, în special în zona oraşului Novoazovsk.

    Potrivit estimărilor Naţiunilor Unite, peste 2.200 de oameni au murit în confruntările armate produse în ultimele luni în sud-estul Ucrainei, între serviciile de securitate ucrainene şi separatişti proruşi. Bilanţul nu include prăbuşirea cursei Malaysia Airlines, în iulie, un incident soldat cu 298 de morţi.

  • Statele Unite au îmbunătăţit uşor creşterea economică din trimestrul doi, la 4,2%

    Statele Unite au înregistrat în trimestrul al doilea o creştere economică de 4,2%, cu 0,2 puncte procentuale peste estimarea iniţială de 4%, după ce investiţiile companiilor în clădiri şi echipamente au fost revizuite în urcare, potrivit datelor Departamentului pentru Comerţ.

    Analiştii intervievaţi de MarketWatch anticipau că creşterea PIB va fi revizuită uşor în scădere, dar investiţiile companiilor şi exporturile au fost peste aşteptări.

    Astfel, investiţiile companiilor în structuri precum clădirile de birouri au crescut cu 9,4%, în loc de 5,3%, iar cheltuielile pentru echipamente au avansat cu 10,7%, în loc de 7%.

    Avansul exporturilor a fost îmbunătăţit de la 9,5% la 10,1%, în timp ce creşterea importurilor a fost mai mică decât estimările iniţiale, de 11%, în loc de 11,7%.

    Cheltuielile de consum, principalul motor al economiei americane, au crescut cu 2,5% şi au confirmat previziunea iniţială.

  • Ford opreşte pentru 9 zile producţia la fabrica din Craiova, în luna septembrie

    “Volatilitatea pieţei auto europene, care continuă să îşi revină după criza economică, precum şi diversificarea în ansamblu a segmentului B, au avut impact asupra vânzărilor modelului nostru B-MAX. În acest context, Ford România continuă să îşi adapteze volumul de producţie la fabrica din Craiova şi planifică pentru luna septembrie 9 zile fără producţie în Secţia de Operaţiuni Vehicule şi 9 zile fără producţie în Secţia de Motoare.Vom continua să monitorizăm piaţa şi să ajustăm volumele de producţie în funcţie de cererea existentă”, a declarat pentru MEDIAFAX Ana-Maria Timiş, purtătorul de cuvânt al Ford România.

    Ford produce la Craiova modelul B-Max şi motoarele pe benzină EcoBoost de 1 litru şi 1,5 litri. Asamblarea B-Max a fost lansată la jumătatea anului 2012, modelul fiind produs exclusiv la fabrica din Craiova şi comercializat doar pe piaţa europeană.

    Producţia B-Max a mai fost oprită, pentru aproximativ 30 de zile, în acest an. Şi în 2013 producţia de automobile a fabricii din Craiova a fost întreruptă, pentru aproximativ 35 de zile, în timp ce la motoare asamblarea a fost sistată timp de şapte zile.

    Cifra de afaceri Ford România aproape s-au dublat anul trecut, de la 2,47 miliarde lei la 4,84 miliarde lei (1,09 miliarde euro), iar compania a trecut pe profit, consemnând un câştig net de 68,8 milioane lei (15,5 milioane euro), după pierderile de 480,6 milioane lei din 2012.

  • Situaţie inedită: Un client OTP din Ucraina s-a prezentat la sediul băncii într-un tanc

    OTP anticipează că situaţia dificilă din Ucraina îi va provoca pierderi de aproximativ 95 de milioane de euro la finalul acestui an. În plus, OTP şi-a închis toate filialele din Peninsula Crimeea, în urma anexării acesteia de către Rusia, relatează portfolio.hu.

    Instituţia bancară ungară se confrunta deja cu dificultăţi financiare în Ungaria din cauza unei legi care obligă băncile să returneze clienţilor comisioanele considerate incorecte, aplicate unor împrumuturi în valută.

    Parlamentul ungar a aprobat acest act normativ la începutul lunii iulie. OTP a depus o contestaţie în instanţă, respinsă însă de Curtea Municipală din Budapesta.

    Şeful OTP a pus respingerea contestaţiei pe seama legislaţiei, care nu creează condiţiile unei examinări serioase a contractelor de împrumut avute în vedere.

    Totodată, Csanyi a precizat că OTP va intenta un nou proces împotriva statului, dar că nu este încrezător în şansele de reuşită ale acestui demers.

     

  • Ucraina cere Uniunii Europene un ajutor militar de anvergură în urma ”INVAZIEI RUSE”. Poroşenko şi-a anulat vizita în Turcia

    “Facem apel la o sesiune extraordinară a Consiliului European, la 30 august, pe tema Ucrainei (…). Ajunge cu conivenţa şi calmarea agresorului. Solidaritatea trebuie să se materializeze prin sancţiuni semnificative şi un ajutor militar şi tehnic de anvergură”, a declarat Eliseiev, potrivit paginii de Facebook a ambasadei ucrainene la UE.

    14:02 – UE este “extrem de preocupată” de informaţiile privind intrarea trupelor ruse în Ucraina

    “Suntem extrem de preocupaţi de ultimele evoluţii, în special de informaţiile din teren”, a declarat într-o conferinţă de presă Maja Kocijancic, purtătoarea de cuvânt a serviciului diplomatic al UE, în condiţiile în care Kievul a afirmat că “trupe ruse” au preluat controlul asupra oraşului frontalier strategic Novoazovsk.

    “Reafirmăm necesitatea urgentă a unei soluţii politice la această criză”, a precizat ea, dând asigurări că UE urmăreşte “îndeaproape ceea ce se întâmplă pe teren”.

    Purtătoarea de cuvânt a amintit că şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, a avut marţi, la Minsk, o serie de întâlniri, în special cu preşedintele rus, Vladimir Putin.

    13:00 – Kievul afirmă că “trupe ruse” au cucerit un oraş strategic de la frontieră

    “Ieri, soldaţii ruşi au preluat controlul asupra oraşului Novoazovsk”, situat pe litoralul Mării Azov, cu 11.000 de locuitori, a anunţat Consiliul ucrainean de securitate şi apărare pe Twitter, adăugând că mai multe alte sate din proximitate au fost de asemenea cucerite.

    Ucraina a acuzat în repetate rânduri trupele ruse că acţionează pe teritoriul său pentru a-i susţine pe separatiştii proruşi în faţa forţelor ucrainene. Moscova a respins întotdeauna aceste acuzaţii, însă NATO şi Polonia susţin că au dovezi în acest sens.

    Aceste acuzaţii au fost relansate săptămâna aceasta, după ce Serviciul ucrainean de Securitate (SBU) a anunţat arestarea a zece paraşutişti ruşi pe teritoriul ucrainean, la aproximativ 20 de kilometri de frontiera rusească.

    O sursă de la Ministerul rus al Apărării a dat asigurări, pentru agenţii ruseşti de presă, că aceste trupe au trecut frontiera “în mod accidental”.

    Preşedintele ucrainean îşi anulează vizita în Turcia din cauza “intruziunii trupelor ruse”

    “Am luat decizia de a anula vizita de lucru în Turcia în faţa deteriorării rapide a situaţiei în regiunea Doneţk, în special la Amvrosiivka şi Starobeşeve, din cauza intruziunii trupelor ruse”, a anunţat preşedintele.

    El a adăugat că a convocat o reuniune de urgenţă a Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare, pentru a elabora un plan de acţiune.

    “Preşedintele trebuie să rămână astăzi în Ucraina”, a subliniat el.

    Poroşenko ar fi trebuit să asiste joi, în Turcia, la învestitura preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, ocazie cu care urma să aibă şapte întâlniri bilaterale.

     

  • ACL anunţă că nu va primi în rândurile sale niciun ales local traseist

    ”Alianţa Creştin-Liberală condamnă ferm decizia Guvernului de a adopta Ordonanţa de urgenţă a traseismului politic, un act profund nedemocratic, un atac la statul de drept. Victor Ponta încalcă regulile democratice exact înainte de alegeri, încercând să ajungă preşedinte al României prin mijloace ilegale şi imorale”, mai susţine ACL într-un comunicat remis, joi, agenţiei MEDIAFAX.

    Prin adoptarea acestei ordonanţe, Guvernul PSD demonstrează că ”este capabil de orice abuz, că este gata în orice moment să submineze valorile democratice şi europene”, adaugă ACL.

    ”Alianţa Creştin Liberală nu va face niciun fel de rabat de la lege şi decenţă politică. PNL şi PDL nu vor primi în rândurile lor niciun primar, preşedinte de Consiliu Judeţean, consilier local sau judeţean traseist. De asemenea, Alianţa Creştin Liberală nu va face niciun demers de atragere a vreunui ales local migrator, beneficiar al acestei ordonanţe ruşinoase a Guvernului Ponta”, anunţă ACL.

    OUG care permite migraţia aleşilor locali pentru 45 de zile fără ca aceştia să-şi piardă mandatul a fost adoptată, joi, de Guvern.

    Premierul Victor Ponta a declarat, joi, la începutul şedinţei Guvernului, că îşi asumă OUG privind migraţia primarilor, pentru că trebuie făcută dreptate, el precizând şi că termenul în care aleşii locali îşi pot alege partidul va fi de 45 de zile.

    Iniţial, proiectul de act normativ prevedea un termen de 10 zile în care aleşii locali să-şi poată alege partidul.

    Dacă ordonanţa va intra în vigoare la 1 septembrie, odată cu depunerea la Parlament, aleşii locali vor putea opta pentru un partid până la jumătatea lunii octombrie, cu două săptămâni înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale.

    Ambasada SUA s-a declarat îngrijorată în legătură cu momentul ales de Guvern pentru adoptarea ordonanţei de urgenţă care va permite aleşilor locali să îşi poată alege partidul din care fac parte fără a-şi pierde mandatul.

    De asemenea, preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, că face un apel la Guvern şi la “responsabilitate” să nu emită ordonanţa de urgenţă referitoare la “transferul primarilor” şi a cerut Avocatului Poporului, pe care l-a acuzat de “sabotarea democraţiei” să o atace la CC dacă ordonanţa va fi aprobată.

  • Unde ar putea ataca Al-Qaida: O revistă a organizaţiei sugerează că Times Square, cazinouri din Las Vegas şi şcoli militare vor fi următoarele ţinte

    Publicaţia online, care se numeşte “Palestine” şi este publicată de organizaţia Al-Qaida în Peninsula Arabă (AQPA), le cere musulmanilor din lumea întreagă să urmeze “reţeta” oferită pentru detonarea maşinilor-capcană în locuri aglomerate.

    Există o listă ce sugerează ţinte pentru atacuri individuale sau atacuri teroriste, ce include Times Square din New York, cazinouri şi cluburi de noapte din Las Vegas, petroliere şi trenuri, Colegiul Militar din Georgia, Academia Forţelor Aeriene americane din Colorado Springs şi contractorul din industria apărării General Atomics din San Diego.

    “Această reţetă îţi oferă capacitatea de a fabrica o maşină-capcană chiar în ţări cu o supraveghere şi o securitate stricte”, se arată într-un articol, înainte de prezentarea unei “liste de cumpărături” pentru fabricarea unei astfel de bombe.

    Există, de asemenea, o listă cu ţinte în Marea Britanie care include academia militară şi lanţul de magazine Marks and Spencers. Revista cere ca magazinele să fie atacate vinerea, în timpul rugăciunii, astfel încât musulmanii să nu fie afectaţi.

    În ansamblu, AQPA cere vizarea staţiunilor turistice frecventate de israelieni, britanici şi americani.

    Într-un document de nouă pagini intitulat “Cum să faci o bombă în bucătăria mamei tale”, revista detaliază, alături de imagini, modul de asamblare a unei oale sub presiune similare celei folosite în atentatele de la Boston.

    Revista “Palestine” este similară celei denumite Inspire, care încurajează şi instruieşte recruţii jihadişti să desfăşoare atacuri individuale în Occident.

  • Francois Hollande cere ONU să acorde un “sprijin excepţional” Libiei

    “Dacă nu facem ceva serios, la nivel politic, la nivel internaţional, terorismul se va răspândi în întreaga regiune”, a avertizat şeful statului francez, într-un discurs susţinut la reuniunea anuală diplomaţiei de la Paris. El nu a precizat modalităţile de sprijin, de ordin civil sau militar, pe care ONU le-ar putea oferi Libiei.

    Afirmând că Libia reprezintă “principala preocupare”, Francois Hollande a precizat că în această ţară “confuzia este totală”, făcând referire la existenţa a “două Parlamente, două Guverne”, iar în sudul Libiei se află “o serie de grupări teroriste care aşteaptă să intervină”.

    “Franţa solicită Naţiunilor Unite să organizeze un sprijin excepţional pentru autorităţile libiene în vederea restabilirii legitimităţii statului“, a adăugat el.

    De la îndepărtarea regimului lui Muammar Kadhafi, în 2011, autorităţile interimare de la Tripoli nu au reuşit să restabilescă ordinea şi securitatea în Libia.

    Astfel, Libia este cuprinsă de la jumătatea lunii iulie de confruntări între miliţiile rivale.

    Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a extins, miercuri, sancţiunile internaţionale vizând Libia, prin includerea unor măsuri restrictive la adresa numeroaselor grupări care sunt implicate în confruntări în ţară.

    Sancţiunile, impuse anterior susţinătorilor fostului regim al lui Muammar Kadhafi, includ un embargou asupra armelor, blocarea conturior şi interdicţii de călătorie în străinătate.

  • ANALIZĂ: Dan Voiculescu, implicat în alte şase dosare aflate pe rolul instanţelor şi în unul la DNA

    Unul dintre dosarele aflate pe masa judecătorilor este cel în care Voiculescu, alături de fiica sa Camelia şi de şeful posturilor Antena, Sorin Alexandrescu, este judecat în legătură cu şantajarea administratorului RCS&RDS Ioan Bendei.

    Deocamdată, nu a fost stabilită data la care va începe efectiv judecarea cazului. Conform noului Cod de procedură penală, dosarul a fost mai întâi trimis unui judecător de Cameră preliminară, care a stabilit, în 23 aprilie, că probele au fost administrate corect, iar urmărirea penală a fost legală, motiv pentru care a declarat dosarul în stare de judecată. Măsura a fost însă contestată de avocaţii celor implicaţi în proces, la instanţa supremă. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a dat, până acum, un verdict în acest sens, însă, dacă va menţine decizia dată de Curtea de Apel Bucureşti, dosarul va fi repartizat unui complet penal, care va fi însărcinat cu soluţionarea procesului. În caz contrar, dosarul lui Voiculescu va fi trimis înapoi la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), pentru refacerea rechizitoriului.

    În acest dosar, fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, şi fiica sa Camelia au fost trimişi în judecată, la 1 octombrie 2013, alături de directorul general al SC Antena TV Group SA, Sorin Alexandrescu, şi de fostul şef Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) Şerban Pop, în dosarul privind şantajarea administratorului RCS&RDS Ioan Bendei. Potrivit DNA, Sorin Alexandrescu a fost deferit justiţiei pentru şantaj, în timp ce Dan Voiculescu şi fiica sa, pentru complicitate la această infracţiune. Şerban Pop, preşedinte al ANAF la data faptelor, avocat suspendat, este acuzat de folosire, în orice mod, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

    Potrivit rechizitoriului, în perioada 16 aprilie – 21 mai 2013, în calitate de director general al SC Antena TV Group SA, Sorin Alexandrescu a exercitat, în mod repetat şi gradual, acte de constrângere asupra lui Bendei, ameninţându-l cu darea în vileag a unor presupuse fapte de corupţie, astfel încât să îl determine să semneze nişte contracte cu firma pe care o administra Alexandrescu. Procurorii susţin că Voiculescu era la curent cu activităţile lui Alexandrescu şi chiar l-a sprijinit.

     

    Un proces cu şeful statului, un altul cu o verişoară şi trei cu jurnalişti

    Tot la Curtea de Apel Bucureşti urmează să se judece procesul pe care Dan Voiculescu îl are cu preşedintele Traian Băsescu. Acesta din urmă a câştigat în 2 mai, la Tribunalul Bucureşti, procesul în care Dan Voiculescu l-a dat în judecată pentru declaraţia făcută de şeful statului în iulie 2012, în plenul Parlamentului.

    În 5 iulie 2012, preşedintele Traian Băsescu declara, în plenul Parlamentului, că “unul din liderii spirituali ai liderilor USL, domnul Voiculescu” a afimat că trebuie controlată justiţia, şeful statului precizând că Parlamentul nu va putea întoarce instituţiile la modul de supunere din 2000-2004.

    În urma acestei afirmaţii, Dan Voiculescu a anunţat în aceeaşi zi că îl dă în judecată pe Băsescu pentru afirmaţii defăimătoare, precizând că nu îi va solicita acestuia daune materiale, ci doar să admită faptul că a minţit.

    Cel de-al treilea dosar aflat la Curtea de Apel Bucureşti care îl are în prim-plan pe Dan Voiculescu este cel în care acesta a dat-o în judecată pe verişoara sa din străinătate Paraschiva Silaghi, pentru că l-a acuzat că a oferit fostei Securităţi informaţii despre ea.

    În primă instanţă, Dan Voiculescu a pierdut şi acest proces, întrucât Tribunalul Bucureşti i-a respins cererea ca Silaghi să-i plătească peste 130.000 de euro drept daune morale generate de schimbarea unei declaraţii pe care aceasta o făcuse la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS). Voiculescu a introdus acţiunea împotriva verişoarei sale în iulie 2012. El spunea, în legătură cu solicitarea Paraschivei Silaghi de a-şi schimba declaraţiile iniţiale în procesul cu CNSAS, că, înaintea modificării acestora, verişoara îi solicitase, cu împrumut, 40.000 de euro, sumă pe care el a refuzat să i-o dea.

    Paraschiva Silaghi declara, pentru MEDIAFAX, că şi-a schimbat declaraţia faţă de Dan Voiculescu pentru că atunci când a dat prima declaraţie “nu a avut în faţă actele de la CNSAS”. În 10 martie 2011, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis irevocabil că Dan Voiculescu a fost colaborator al Securităţii, cu numele conspirativ “Felix”.

    Celelalte trei dosare ajunse în instanţă sunt pe rolul Tribunalului Bucureşti, toate fiind deschise urmare a unor reclamaţii ale omului de afaceri împotriva mai multor jurnalişti sau publicaţii.

    Într-unul dintre aceste dosare, Dan Voiculescu l-a dat în judecată pe Robert Turcescu, moderator al unei emisiunii difuzate de B1 TV, după ce jurnalistul a făcut mai multe dezvăluiri despre fondatorul PC.

    Voiculescu se judecă, într-un alt proces, cu jurnaliştii de la Evenimentul Zilei, care au scris mai multe materiale despre acesta. Fondatorul Grupului de firme Grivco s-a simţit lezat de aceste articole, motiv pentru care i-a chemat în faţa instanţei pe Dan Andronic, Ionel Stoica, Marian Păvălaşc, Cătălin Antohe, Iulian Virgil Munteanu, dar şi Editura Evenimentul şi Capital.

    Un alt caz care îl aduce pe Dan Voiculescu în faţa instanţei se referă la dosarul în care omul de afaceri i-a dat în judecată pe jurnaliştii de la Deutsche Welle, pe motiv că aceştia că au scris un articol “urât şi murdar” despre el.

    “Deocamdată, s-a semnat un proces împotriva lui Deutsche Welle, o instituţie serioasă de felul ei. Dar există un om acolo, Petre Iancu, care are un director, care probabil vor trebui să plătească 400.000 de euro. O parte din aceşti bani, dacă nu chiar toţi, vor fi direcţionaţi către Academia Media, pentru tinerii care vor să intre în media. Vor fi burse gratuite”, spunea Voiculescu, la jumătatea lunii iulie.

     

    DNA susţine că Voiculescu a şantajat prin trustul Intact

    În afara dosarelor aflate la instanţă, Dan Voiculescu este vizat de o anchetă a procurorilor anticorupţie. Aceştia susţin că omul de afaceri “a ameninţat, direct sau prin intermediari, oameni de afaceri şi administratori a trei companii că, în situaţia în care nu vor încheia contracte de publicitate cu trustul de presă (Intact – n.r.) pe care, în fapt, îl conduce, va declanşa o agresivă campanie de discreditare”.

    Sub această ameninţare, susţin anchetatorii, unul dintre oamenii de afaceri, denunţător în cauză, i-a achitat lui Dan Voiculescu suma totală de 900.000 de euro, sub forma a cinci contracte de publicitate, încheiate cu trusturile de presă aparţinând acestuia. Procurorii DNA au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de Voiculescu, pentru “şantaj prin constrângere în scopul dobândirii, în mod injust, a unui folos patrimonial (şapte acte materiale)”.

    Nicolae Palfi, Octavian Creţu, acţionari la Romaqua, şi Nelu Iordache ar fi – potrivit unor surse judiciare – oamenii de afaceri şantajaţi de Dan Voiculescu, prin ameninţări cu campanii de discreditare în presă dacă nu încheie contracte de publicitate cu trustul media controlat de el.

    Dan Voiculescu a fost condamnat definitiv, în 8 august, la 10 ani de închisoare, în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), potrivit deciziei luate de Curtea de Apel Bucureşti.

    Alături de Voiculescu, în dosarul ICA au fost condamnaţi Gheorghe Mencinicopschi, fost director ICA, la opt ani, Sorin Pantiş, fost ministru, la şapte ani de închisoare, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa, la opt ani de închisoare, Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, şi Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS, la câte şase ani de închisoare.

    Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare, Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

    În acest dosar, prejudiul a fost stabilit la aproximativ 60 de milioane de euro, instanţa dispunând confiscarea mai multor imobile apaţinând inculpaţilor, printre care sediile posturilor de televiziune Antena şi cel al grupului de firme Grivco.

     

  • Încrederea în economia României creşte în continuare, contrar tendinţei de scădere din Europa

    Astfel, indicele încrederii în economie a crescut în România cu 1,4 puncte, la 101 puncte în luna august, faţă de 99,6 puncte în iulie, potrivit datelor anunţate joi de Comisia Europeană, rezultate în urma unui sondaj în rândul companiilor şi consumatorilor.

    Pe sectoare, indicatorul a înregistrat o creştere importantă în servicii, de la 1,3 puncte în luna iulie la 8,9 puncte în luna august.

    În schimb, indicatorii au avut evoluţii negative în sectoare ca industria, construcţiile şi comerţul de retail. Cea mai mare scădere a încrederii a fost înregistrată în industrie, unde indicatorul a coborât de la 1,4 puncte în iulie la -0,1 puncte în august.

    La nivelul UE, indicele încrederii în economie a scăzut pentru a doua lună consecutiv, ajungând în luna august la 104,6 puncte, faţă de 105,8 puncte în iulie.

    Scăderea indicelui este şi mai mare dacă sunt luate în calcul doar ţările din zona euro. Astfel, încrederea companiilor şi consumatorilor a coborât cu 1,5 puncte în august faţă de luna iulie şi a ajuns la nivelul din decembrie 2013, adică 100,6 puncte, după o evoluţie relativ stabilă în precedentele cinci luni.

    Cele mai mari scăderi ale indicatorului s-au înregistrat în Italia (-4,1 puncte), Germania (-1,9), Olanda (-0,8) şi Franţa (-0,6).