{"id":9981,"date":"2008-02-26T16:33:04","date_gmt":"2008-02-26T16:33:04","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=9981"},"modified":"2026-04-02T11:20:40","modified_gmt":"2026-04-02T11:20:40","slug":"ce-castiguri-aduce-bancherul-privat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=9981","title":{"rendered":"Ce castiguri aduce bancherul privat"},"content":{"rendered":"

"Unii clienti ne suna chiar de zece ori pe zi“, spune Monica Ionescu<\/strong>, head of private banking la UniCredit Tiriac<\/strong>, referindu-se la cea mai clara caracteristica a serviciilor de private banking – relatia preferentiala intre bancherul personal si clientul sau, caruia trebuie sa-i ofere toate informatiile de care are nevoie ca sa aleaga unde-si investeste banii. <\/p>\n

Mai departe, fata de cele cateva procente de castig ale unui client ce-si pastreaza economiile intr-un depozit bancar obisnuit, randamentele pe care spun ca le pot obtine bancherii „personali“ sunt mult mai atragatoare. „In conditii normale, la un portofoliu mediu, se poate obtine un castig de 15-20%“, sustine Monica Ionescu<\/strong>. <\/p>\n

Si, nici mai mult nici mai putin, pentru astfel de servicii bancherii nici nu percep comisioane. Prea frumos ca sa fie adevarat? In primul rand, pentru a avea acces la astfel de servicii de private banking, un client trebuie sa aiba in cont o suma minima de bani – stabilita in mod uzual de bancile romanesti in intervalul 75.000-100.000 de euro. <\/p>\n

„Sub limita asta e destul de greu sa faci private banking cu adevarat“, considera Ionescu, adaugand ca limita de 100.000 de euro este practicata de grupul din care face parte in toate tarile din Europa Centrala si de Est. <\/p>\n

Acelasi prag de o suta de mii de euro in disponibilitati lichide este valabil si in cazul BRD-Soci\u00e9t\u00e9 G\u00e9n\u00e9rale <\/strong>sau al ING Bank<\/strong>, in timp ce Bancpost <\/strong>a stabilit stacheta mai sus, la un minim al averii de 250.000 de euro. In fapt, chiar si aceasta valoare, destul de ridicata pentru piata romaneasca, este semnificativ sub ceea ce se practica pe alte piete mai dezvoltate. <\/p>\n

Spre exemplu, pe piata ceha, CSOB<\/strong>, o banca universala ce face parte din grupul belgian KBC<\/strong>, ofera serviciul de private banking doar clientilor ce au minim un depozit de 300.000 de euro (10 milioane de coroane cehe), potrivit directorului de comunicare al bancii, Katerina Bednarova<\/strong>, citata de Czech Business Weekly. <\/p>\n

Lombard Odier Darier<\/strong>, una dintre cele mai mari case de private banking din Europa, practica pentru piata ceha o limita minima de un milion de euro (27 de milioane de coroane), potrivit aceleiasi surse, in timp ce Sal. Oppenheim jr.<\/strong> „se multumeste“ cu un minim de aproximativ 600.000 de euro (15 milioane de coroane). <\/p>\n

Lombard Odier Darier face parte dintre bancile ce au notificat inca de la inceputul anului trecut Banca Nationala a Romaniei <\/strong>pentru a oferi servicii in baza pasaportului european, alaturi de alte banci cu tradit ie de sute de ani in private banking (precum Credit Suisse Luxemburg <\/strong>sau JP Morgan International Bank<\/strong>). <\/p>\n

Pentru astfel de grupuri internationale, clientii romani pot fi interesanti doar daca au macar jumatate de milion de euro in conturi, noteaza directorul de private banking al UniCredit Tiriac<\/strong>. Tot ea adauga insa ca „vin clientii si ne spun ca au fost abordati de aceste banci“, care au intuit potentialul unei piete in dezvoltare, din care marile averi nu lipsesc. UniCredit Tiriac are in prezent peste 1.000 de clienti de private banking, cu o medie a activelor per client de circa 200.000- 250.000 de euro, si active totale administrate de peste 200 de milioane de euro. <\/p>\n

„Atata vreme cat exista posibilitatea de a accesa un astfel de serviciu din Elvetia si pentru roma ni, nu am dubii ca se gasesc si clienti care sa o faca“, completeaza Sorin Mititelu<\/strong>, director executiv al directiei de dezvoltare a afacerilor si produse de retail din BCR<\/strong>. Departamentul pe care il coordoneaza are circa 4.000 de clienti, iar clientul mediu are un milion de lei active lichide (circa 270.000 de euro), dupa spusele lui Mititelu. <\/p>\n

Desi admite ca marile grupuri internationale de private banking vor atrage clientii romani datorita traditiei pe care o au in acest segment si datorita notorietatii, „in private banking contactul cu un bancher personal este extrem de important“, afirma Octavia Cutus<\/strong>, managerul departamentului de administrare a averilor la Raiffeisen Bank<\/strong>. „Fiind vorba de fondurile proprii, este important sa cunosti persoana care administreaza acesti bani.“Raiffeisen Bank a stabilit cel mai redus prag minim de accesare a serviciului de private banking, la 40.000 de euro in active lichide. „Am ales o suma mai mica decat cea practicata de alte banci, pentru ca ne dorim ca aceste servicii sa fie accesibile unui segment mai mare de clienti si pentru ca am vrut sa avem astfel de servicii si in tara“, explica managerul de la Raiffeisen. Astfel, chiar daca suma de 40.000 poate trece pentru Bucuresti mai degraba drept destul de mica – insuficienta chiar si pentru a cumpara o garsoniera modesta, de exemplu – in orasele din tara lucrurile stau putin diferit. <\/p>\n

Pentru Raiffeisen, 2007 a adus o crestere de peste patru ori a numarului de clienti (care a depasit 1.000) si o triplare a volumului de active administrate, pana la peste 400 de milioane de euro. ABN Amro<\/strong>, care a lansat in noiembrie anul trecut servicii elitiste de „Preferred Banking“ (dedicate clientilor cu venituri de peste 5.000 de euro lunar sau cu disponibilitati lichide de peste 50.000 de euro), incearca sa isi pozitioneze serviciul usor diferit. <\/p>\n

Banca olandeza vizeaza in special senior managerii din companiile multinationale, antreprenorii, dar si practicantii unor profesii liberale, precum avocatii si doctorii, explica la momentul lansarii Peter Weiss<\/strong>, presedintele ABN Amro Romania<\/strong>, punctand ca un serviciu clasic de private banking abordeaza clientii cu conturi mult mai consistente. <\/p>\n

In acceptiunea clasica, explica Sorin Mititelu<\/strong>, piata se imparte, in functie de activele administrate, in trei categorii. In primul rand, clientii care au intre 30.000 si 75.000 de euro fac parte din asa-numita categorie de „affluent individuals“, cu potent ial ridicat de a creste din punct de vedere financiar. <\/p>\n

In al doilea rand, este categoria celor care au active lichide de peste 75.000 de euro – care sunt clienti de private banking – si apoi a celor cu peste 150.000 de euro, pentru care serviciile oferite pot sa fie cu mult mai sofisticate. Trecand peste nivelul financiar minim impus de fiecare dintre banci pentru acest serviciu exclusivist, exista si alte filtre in selectia clientilor. Nu este suficient, spun reprezentantii bancilor, doar un cont de cateva zeci de mii de euro pentru a beneficia de atentia unui bancher privat, cu toate avantajele care decurg de aici. <\/p>\n

Sunt situatii in care, explica Monica Ionescu <\/strong>de la UniCredit Tiriac<\/strong>, o persoana dispune de o suma consistenta de bani in mod exceptional si pasager – de exemplu din vanzarea unei proprietati imobiliare – insa „pentru noi e important sa stabilim relatii pe termen lung“. Altfel spus, lichiditatile clientilor trebuie sa fie disponibile pentru investitii pe termen lung, sa fie vorba despre bani care „stau“ intr-un cont si care, prin intermediul serviciului de private banking, sa poata fi plasati in instrumente diverse. <\/p>\n

In esenta, bancherul personal poate propune (si facilita accesul la) o gama extrem de larga de plasamente – pornind de la clasicele depozite bancare la plasamente in fonduri mutuale, obligatiuni, produse financiare derivate, investitii pe piata de capital etc. Pentru doritori, bancherii personali pot oferi si accesul la pietele externe, multe dintre bancile romanesti apartinand unor grupuri prezente pe multe piete din regiune. <\/p>\n

Portofoliile se stabilesc in concordanta cu apetitul de risc al clientului, „si din acest punct de vedere cunoasterea indeaproape a clientilor este extrem de importanta“, explica Mititelu. In esenta, un portofoliu normal, cu risc mediu, include in mare toate instrumentele, pornind de la depozite, obligatiuni, titluri de stat, piata de capital, fonduri mutuale, circa 20% din active fiind plasate la bursa, explica directorul de private banking de la Unicredit Tiriac<\/strong>.Pentru un astfel de portofoliu, adauga ea, prin private banking se poate obtine un randament de circa 15- 20% pe an. Despre aceleasi procente vorbeste si Octavia Cutus <\/strong>de la Raiffeisen Bank<\/strong>, referindu-se la castigul obtinut anul trecut de un client cu un portofoliu de risc mediu. <\/p>\n

Totusi, puncteaza directorul de la Raiffeisen, „randamentul mediu depinde foarte mult de apetitul de risc al unui client si de momentul in care decide sa intre in piata“. Iar la capitolul „apetit pentru risc“ clientii romani se remarca mai mult prin lipsa lui: dintre clientii de la UniCredit, spre exemplu, doar un sfert au peste 25% din active plasate pe bursa, potrivit lui Ionescu. <\/p>\n

Estimand intreaga piata de private banking, „cam prea ambitios, la 50.000 de clienti“, Sorin Mititelu <\/strong>este si mai radical: „eu cred ca activi sunt doar in jur de 1.000“, iar restul „nu vor decat dobanzi“. Chiar daca un client de private banking poate obtine un castig la depozite ceva mai mare decat ceea ce se practica uzual pe piata, adevaratele castiguri vin din alte instrumente, precum investitii in unitati de fond, bonduri, hedging, forward pe curs, optiuni pe pretul aurului, al titeiului, al cuprului etc. <\/p>\n

„Lucrurile sunt la inceput si un usor interes pentru plasamentele in unitati de fond sau derivative simple incepe totusi sa existe“, adauga Sorin Mititelu. Tot el puncteaza insa ca obiectivul consilierului de private banking este foarte clar delimitat: acela de a furniza informatia necesara clientilor, analize detaliate cu privire la piata, de a-i face propuneri de investitii „dar decizia apartine exclusiv clientului, asa cum apartine si riscul“. <\/p>\n

Diversificarea investitiilor este in aceeas i masura si in interesul bancherilor personali, si nu doar al clientilor ce si-ar putea spori activele in acest fel. Pentru ca, atat timp cat serviciul de private banking in sine nu este comisionat, pentru bancheri profiturile vin din alta parte. <\/p>\n

Mai precis, din operatiunile pe care le fac clientii lor, cu banca in sine sau cu alte companii din grupul respectiv (de intermediere a plasamentelor la bursa, de management al activelor etc.). In plus, clientii de private banking sunt generatori de business, in conditiile in care antreprenorii, de exemplu, pot ajunge sa foloseasca si pentru companiile lor serviciile bancii. <\/p>\n

Relatia este valabila si in sens invers, in conditiile in care activitatea de corporate a bancilor este o sursa importanta pentru departamentele de private banking, alaturi de baza tot mai mare a antreprenorilor romani sau a managerilor din companiile multinationale. <\/p>\n

Presati de concurenta, in conditiile in care chiar si bancile de mai mici dimensiuni anunta ca au in plan sa lanseze astfel de servicii, dar si a interesului manifestat de greii internationali ai industriei, bancherii romani incearca sa isi consolideze pozitiile si sa nu „scape printre degete“ niciun client cu un asemenea potential. <\/p>\n

In private banking, „putini si buni“ pare a fi, in unele cazuri, o strategie asumata, in conditiile in care, de exemplu, a doua banca din piata in functie de active, BRD<\/strong>, se declara multumita cu cei 200 de clienti pe care ii are pe acest segment. „Miza e alta: sa fie clienti activi si multumiti de atentia pe care le-o acorzi“, spune Sorin Popa<\/strong>, vicepresedinte responsabil cu zona de retail si corporate retea la BRD, care sustine ca „pana acum nu am avut nici un client care sa fi plecat spre o alta banca“.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Prin traditie extrem de exclusiviste, serviciile de private banking sunt accesibile oricarui client ce are in cont macar echivalentul in bani al unei garsoniere mai rasarite din Bucuresti. Extrasul de cont e insa doar una din conditiile de a intra pe lista selecta a clientilor de private banking.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[7267,5078,7610,8547,2405,7457,8678],"class_list":["post-9981","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-banci","tag-bcr","tag-brd","tag-private-banking","tag-raiffeisen-bank","tag-servicii-financiare","tag-unicredit-tiriac"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9981","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9981"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9981\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31027,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9981\/revisions\/31027"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9981"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9981"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9981"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}