![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/11420708\/3\/tudor-dragomir-niculescu.jpg?height=600&width=800\")
<\/p>\n\nDup\u0103 cinci ani de criz\u0103, mediul de afaceri arat\u0103 diferit. Nu m\u0103 refer aici la volumele din care se face business sau la c\u00e2t de greu se ob\u0163ine profit \u015fi nici la oportunit\u0103\u0163ile care apar pe pia\u0163\u0103. M\u0103 refer la atitudinea oamenilor de afaceri, la stilul lor de a privi \u00een viitor (pentru c\u0103 cei mai mul\u0163i se uit\u0103 din ce \u00een ce mai rar \u00een trecut), la modul atent cum \u00ee\u015fi aleg acum destina\u0163ia fiec\u0103rei investi\u0163ii, la precau\u0163iile pe care \u015fi le iau. Criza a schimbat pe toat\u0103 lumea \u015fi era firesc s\u0103 se \u00eent\u00e2mple a\u015fa. Pe cei mai mul\u0163i antreprenori i-a f\u0103cut mai calcula\u0163i, iar pe pasiona\u0163ii de adrenalin\u0103 i-a f\u0103cut mult mai agresivi. Au murit domenii, s-au n\u0103scut domenii, au disp\u0103rut oameni de afaceri proeminen\u0163i \u015fi au r\u0103s\u0103rit milionari din r\u00e2ndul celor care abia adunau zeci de mii pe an. Criza a fost un fel de t\u0103r\u00e2m al f\u0103g\u0103duin\u0163ei pentru mediul de business – un loc unde mul\u0163i nu reu\u015fesc sau se pierd pe drum, dar al\u0163ii dau lovitura. Dup\u0103 ce mecanisme a ac\u0163ionat criza, cum s-au diferen\u0163iat oamenii de afaceri care au rezistat celei mai grele probe practice \u015fi care este acum decalogul pie\u0163ei de business?<\/p>\n
\nLu\u00e2nd ca punct de reper anul 2008, de debut al crizei, dar \u015fi de v\u00e2rf al volumelor de business din Rom\u00e2nia, am identificat cinci tipologii de oameni de afaceri care populeaz\u0103 acum cea mai mare parte a comunit\u0103\u0163ii de business rom\u00e2ne\u015fti. Nu au fost luate \u00een calcul multina\u0163ionale sau companii \u00een care participa\u0163ia cumulat\u0103 a unui fond de investi\u0163ii sau a unui om de afaceri str\u0103in este mai mare de 50%. Ne-am uitat doar la antreprenori rom\u00e2ni, mai mici sau mai mari, oameni care nu au avut \u00een spate la momentul c\u0103derii pie\u0163ei dec\u00e2t experien\u0163a lor, flerul, nervii \u015fi economiile de la banc\u0103.<\/p>\n
\nCu pu\u0163ine excep\u0163ii, oamenii de afaceri rom\u00e2ni au decis s\u0103 lupte cu criza. Cei mai mul\u0163i au reu\u015fit s\u0103 se men\u0163in\u0103: cu plusuri sau minusuri, cu \u00eenchideri de magazine \u015fi reorganiz\u0103ri ale produc\u0163iei sau prin strategii proprii – cum ar fi renun\u0163area la credite, intrarea \u00een insolven\u0163\u0103, mutarea afacerilor \u00een \u0163\u0103ri cu regim fiscal mai lejer, dezvoltarea unor ni\u015fe care s\u0103 aduc\u0103 repede bani ghea\u0163\u0103, marketing mai bine \u0163intit, revenirea \u00een companie a echipei\/directorului\/eventual fondatorului care cunoa\u015fte cel mai bine mecanismele firmei. \u015ei lista ar putea continua. Aceste strategii nu sunt numai moduri de a fi rezistat \u00een fa\u0163a crizei, ci reprezint\u0103 noile reguli dup\u0103 care se fac afaceri \u00een Rom\u00e2nia. Cei mai mul\u0163i antreprenori spun c\u0103 nu vor mai face niciodat\u0103 afaceri ca \u00eenainte. Tocmai de aceea lec\u0163ia crizei va func\u0163iona dup\u0103 aceste noi reguli cel pu\u0163in p\u00e2n\u0103 la o nou\u0103 schimbare a genera\u0163iilor.<\/p>\n
\n\u201eDup\u0103 cinci ani de recesiune, \u00eentregul mediu de afaceri a trecut printr-un filtru foarte puternic. Cei pu\u0163ini r\u0103ma\u015fi \u00eenc\u0103 \u00een pia\u0163\u0103 sunt actori economici valoro\u015fi, cu o poveste de succes \u00een spate de-acum. Sunt acei olimpici la fizic\u0103 \u015fi informatic\u0103 pe care nimeni nu \u00eei laud\u0103, dar care reprezint\u0103 certitudinea viitorului\u201c, spune Andrei Cionca, fondatorul Casei de Insolven\u0163\u0103 Transilvania. Iar strategia pentru viitor nu (mai) este o vorb\u0103 goal\u0103, deoarece cre\u015fterea economic\u0103, chiar dac\u0103 va veni, se va a\u015feza pe comportamentele precaute din ultimii cinci ani. Conform unui studiu al Deloitte, companiile din centrul \u015fi estul Europei a\u015fteapt\u0103 cre\u015fteri economice de peste 3% abia din 2017. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 suntem abia la jum\u0103tatea unui deceniu pierdut pentru business, iar amprenta ultimilor cinci ani este important\u0103 \u015fi pentru urm\u0103torii cinci.<\/p>\n
<\/p>\n
\n1. D\u0103r\u00e2ma\u0163i de ultimii \u2028cinci ani<\/p>\n
\n\u201eCeea ce ne define\u015fte este cum reu\u015fim s\u0103 ne ridic\u0103m dup\u0103 ce am c\u0103zut.\u201c Citatul, preluat de pe un agregator online de citate celebre, a fost postat s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 pe contul de Facebook al lui Tudor Dragomir Niculescu, fostul proprietar al lan\u0163ului de cafenele Turabo. Pu\u0163ini dintre fo\u015ftii s\u0103i parteneri de afaceri mai \u015ftiu de el, iar pia\u0163a aproape l-a uitat, mai ales c\u0103 apari\u0163iile sale publice au fost din ce \u00een ce mai rare odat\u0103 cu intrarea \u00een insolven\u0163\u0103 a grupului \u00een 2011. \u00cen 2009, anul de v\u00e2rf al Turabo, lan\u0163ul num\u0103ra afaceri de 12 milioane de euro, 44 de cafenele, cluburi \u015fi s\u0103li de evenimente, la \u00eenceputul lui 2010 mai r\u0103m\u0103seser\u0103 14 cafenele, iar \u00een 2012 niciuna dintre unit\u0103\u0163ile brandului nu mai era deschis\u0103.<\/p>\n
\n<\/p>\n
\nDin anul 2009 \u00eencoace, afacerile lui Niculescu au \u00eenceput s\u0103 scad\u0103, iar \u00een 2011 inima re\u0163elei de cafenele Turabo, cea de l\u00e2ng\u0103 Ateneul Rom\u00e2n, a fost \u00eenchis\u0103. \u00centr-un interviu pe care i l-am luat \u00een toamna lui 2010, dup\u0103 mai bine de un an de t\u0103cere, omul de afaceri spunea c\u0103 deja businessul s-a schimbat dramatic \u00een primii doi ani de criz\u0103 economic\u0103. Semnalele de sc\u0103dere veneau unul dup\u0103 altul: bac\u015fi\u015furile sc\u0103zuser\u0103 \u00eenaintea \u00eencas\u0103rilor, ceea ce a demotivat angaja\u0163ii, partenerii de afaceri nu mai acceptau plata la termen, ci exclusiv \u00een avans, iar perioadele cu \u00eencas\u0103ri sub costuri erau din ce \u00een ce mai dese. \u201eDe fapt, nu a fost nicio lun\u0103 din ultimul an (2010 – n.r.) \u00een care s\u0103 nu fiu nevoit s\u0103 iau o decizie nepl\u0103cut\u0103: fie s\u0103 dau oameni afar\u0103, fie s\u0103 \u00eenchid o cafenea, fie s\u0103 m\u0103 confrunt cu situa\u0163ii de neplat\u0103. \u015etiu acum c\u0103 nu am de ce s\u0103 \u0163in cafenele cu pierderi \u015fi c\u0103 nu are rost s\u0103 mai construiesc portofoliu, chiar dac\u0103 risc s\u0103 pierd cot\u0103 de pia\u0163\u0103\u201c – era filosofia de business cu care avea \u00een plan Tudor Niculescu s\u0103 reziste \u00een criz\u0103.<\/p>\n
\nNu a rezistat \u00eens\u0103. La sf\u00e2r\u015fitul lunii ianuarie 2011, Tribunalul Bucure\u015fti a admis cererea dispun\u00e2nd deschiderea procedurii insolven\u0163ei pentru firma Turabo Business Corporation. Ulterior, mai multe companii au solicitat insolven\u0163a companiilor din grupul Turabo. \u00cen decembrie 2011, omul de afaceri a fost executat silit pentru plata unei sume de 22.970 euro datorate importatorului \u015fi distribuitorului de produse premium Tribeca Distribu\u0163ie. \u00cen aceea\u015fi lun\u0103, executorul a scos la licita\u0163ie m\u0103rcile Turabo Cafe, Turabo Food, Turabo Grand Ballroom \u015fi Turabo Society Club pentru suma de 27.000 de euro.
\n\u00cen 2012, Tudor Niculescu vorbea \u00een pres\u0103 despre afaceri pe care vrea s\u0103 le deschid\u0103 \u00een Orientul Mijlociu, variante pe care le avea \u00een calcul \u015fi \u00een anii de dinainte de criz\u0103. Tot de anul trecut, \u00eempreun\u0103 cu doi parteneri de afaceri, \u015fi-a reluat discret afacerile \u00een Rom\u00e2nia \u015fi a deschis Barletto (fostul Turabo Society Club). Barletto are trei s\u0103li de evenimente, club \u015fi piscin\u0103 pe malul lacului Tei.<\/p>\n
\nPovestea lui Tudor Dragomir Niculescu este explicat\u0103 de speciali\u015ftii de la Coface prin faptul c\u0103 domeniul s\u0103u de activitate, HoReCa, a fost unul dintre cele mai afectate de criza economic\u0103. Explica\u0163ia domeniului afectat de criz\u0103 st\u0103 \u00een picioare par\u0163ial, dat fiind c\u0103 al\u0163i oameni de afaceri din domeniu s-au extins \u00een ultimii ani pe fondul chiriilor mai sc\u0103zute \u015fi al costurilor mai mici \u00eencep\u00e2nd cu personalul \u015fi termin\u00e2nd cu achizi\u0163iile. Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi nuan\u0163e: \u201eM\u00e2ncarea ziua \u015fi o bere \u00een ora\u015f seara le tai mai greu de pe list\u0103, dar la o cafea diminea\u0163a po\u0163i renun\u0163a\u201c, explic\u0103 Drago\u015f Petrescu mecanismul. Drago\u015f Petrescu a \u00eenceput s\u0103 dezvolte re\u0163eaua City Cafe \u00eenc\u0103 din 2006, deschiz\u00e2nd dou\u0103 unit\u0103\u0163i, dar nu a ajuns la zeci de cafenele, a\u015fa cum pl\u0103nuia ini\u0163ial: \u201eComparat cu businessul de restaurante, returnul din cafenele nu arat\u0103 la fel de bine\u201c.<\/p>\n
\nConform studiului privind situa\u0163ia insolven\u0163elor din Rom\u00e2nia \u00een S1 2013, realizat de compania de consultan\u0163\u0103 Coface, cele mai afectate cinci domenii au fost, \u00een ordine, construc\u0163iile, HoReCa, transporturile, activit\u0103\u0163ile recreative \u015fi industria metalurgic\u0103. C\u0103derea afacerii Turabo a fost at\u00e2t de vizibil\u0103, explic\u0103 tot studiul Coface, prin faptul c\u0103 era un business mare \u015fi cunoscut. Num\u0103rul insolven\u0163elor \u00een r\u00e2ndul companiilor cu afaceri de peste 1 milion de euro a fost de 3\u20114% din 2009 \u00eencoace; cu c\u00e2t cifra de afaceri a companiei era mai mare, cu at\u00e2t riscul falimentului era mai mic – mai arat\u0103 studiul -, cel mai des \u00eent\u00e2lnite \u00een cazul afacerilor mari fiind o procedur\u0103 de reorganizare sau sc\u0103derea semnificativ\u0103 a volumului de business. De la \u00eenceputul crizei, \u00een 2008, peste 120.000 de firme din Rom\u00e2nia au intrat \u00een insolven\u0163\u0103, iar un sfert dintre acestea \u015fi-au \u00eencetat activitatea \u00een aceea\u015fi perioad\u0103. Constructorul Mivan Kier, re\u0163eaua magazinelor Ultra Pro, supermarketurile Ethos, hipermarketurile Pic, distribuitorul de pl\u0103ci ceramice Delta Distribution sau produc\u0103torul lactatelor Brailact au intrat \u00een anii 2010-2011 \u00een faliment.<\/p>\n
<\/p>\n
\n2. O criz\u0103, un cutremur<\/p>\n
\n\u00cen timpul unui interviu din 2007, Octavian Radu m\u0103 avertiza c\u0103 genera\u0163ia mea gre\u015fe\u015fte consider\u00e2nd c\u0103 va c\u00e2\u015ftiga din ce \u00een ce mai mult \u00een anii urm\u0103tori. Omul de afaceri povestea atunci despre ciclurile economice \u015fi despre bula imobiliar\u0103 din Rom\u00e2nia, care se va sparge la un moment dat \u015fi va dezechilibra toat\u0103 economia. \u201eP\u0103cat c\u0103 nu am fost mai consecvent\u201c, spune acum Octavian Radu. La mai pu\u0163in de doi ani de la interviul cu avertismentul, \u00eencepea s\u0103 v\u00e2nd\u0103 companii din grupul RTC Holding, iar \u00een 2009 Diverta, cel mai cunoscut business al s\u0103u, intra \u00een insolven\u0163\u0103.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/11420708\/4\/octavian-radu.jpg?height=600&width=800\")
<\/p>\n
\n\u00cen ultimii cinci ani, cel mai grav afectate firme au fost cele controlate de antreprenori rom\u00e2ni, cum a fost cazul holdingului construit de omul de afaceri Octavian Radu, care \u00een 2008 avea un rulaj de 300 de milioane de euro \u015fi 5.000 de angaja\u0163i, iar anul trecut mai de\u0163inea trei firme pentru care a\u015ftepta v\u00e2nz\u0103ri de 30-35 de milioane de euro. \u201eNu mi-am putut imagina \u015fi nu pot s\u0103-mi repro\u015fez sc\u0103derea brusc\u0103 a v\u00e2nz\u0103rilor. Aveam f\u0103cute simul\u0103ri care ar\u0103tau c\u0103 la o sc\u0103dere a v\u00e2nz\u0103rilor de 30% eram \u00eenc\u0103 pe profit. La minus 40% eram pe break-even. Nu cred c\u0103 \u00een 2009 brusc \u00een Rom\u00e2nia mul\u0163i manageri au devenit pro\u015fti\u201c, povestea anul trecut Octavian Radu, cel care \u00ee\u015fi repro\u015feaz\u0103 c\u0103 \u00een acea perioad\u0103 nu a pus bani deoparte \u015fi a avut \u00eencredere \u00eentr-o serie de oameni care l-au dezam\u0103git.<\/p>\n
\nAcum este mult mai optimist: \u201eNiciodat\u0103 nu-mi pare r\u0103u dup\u0103 trecut. Evident, \u00eentotdeauna se poate mai bine. \u015ei ce dac\u0103?!\u201c. Poveste\u015fte c\u0103 s-a adaptat la criz\u0103 prin reglarea costurilor la venituri mai mici \u015fi prin reducerea datoriilor prin exituri. Acum lucreaz\u0103 la proiecte despre care nu vrea \u00eenc\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103.<\/p>\n
\nOctavian Radu nu este singurul antreprenor rom\u00e2n cu business de peste 100 de milioane de euro care \u015fi-a v\u0103zut grupul c\u0103z\u00e2nd victim\u0103 crizei. RTC a fost \u00eens\u0103 printre primele grupuri mari ale c\u0103ror probleme au \u00eenceput imediat dup\u0103 debutul crizei. Florin Panea, proprietarul lan\u0163ului de magazine Leonardo, cu afaceri de 136 de milioane de euro \u00een 2009, a intrat \u00een insolven\u0163\u0103 tot \u00een aceea\u015fi perioad\u0103, la presiunea creditorilor, av\u00e2nd datorii de peste 100 de milioane de euro. Leonardo s-a redresat \u015fi \u015fi-a reluat expansiunea \u00een 2011, dup\u0103 doi ani de reorganiz\u0103ri care au presupus \u00eenchiderea de zeci de magazine \u015fi disponibilizarea a sute de angaja\u0163i. Leonardo are \u00een prezent 150 de magazine, un nivel similar cu cel de dinainte de criz\u0103, dar este \u00eenc\u0103 \u00een perioada de reorganizare judiciar\u0103 care are ca termen de finalizare luna septembrie 2014.<\/p>\n
<\/p>\n
\n3. Men\u0163inerea \u00een criz\u0103, sport de performan\u0163\u0103<\/p>\n
\nCu o privire la zecile de mii de dosare de insolven\u0163\u0103, cu o alta la b\u0103ncile care refuz\u0103 creditarea, cu g\u00e2ndul la m\u0103surile luate de guvern \u015fi la \u00eencas\u0103rile de la sf\u00e2r\u015fitul fiec\u0103rei zile, cei mai mul\u0163i antreprenori rom\u00e2ni au supravie\u0163uit crizei. Nu a fost deloc u\u015for, spun acum oamenii de afaceri care au reu\u015fit, cu mici plusuri sau minusuri, s\u0103 se men\u0163in\u0103 la acela\u015fi nivel ca \u00een urm\u0103 cu cinci ani.<\/p>\n
\n\u00cen aproape orice weekend din ultimii ani c\u00e2nd am mers la cump\u0103r\u0103turi \u00een B\u0103neasa, l-am v\u0103zut pe Dan \u015eucu fie \u00een magazinul Mobexpert, fie afar\u0103 vorbind cu angaja\u0163ii, fie vorbind la telefon pe unul dintre \u015fezlongurile expuse afar\u0103 \u00een cadrul colec\u0163iei de gr\u0103din\u0103. \u201e\u00cenainte eram preocupa\u0163i s\u0103 producem pentru a putea acoperi cererea, azi suntem mult mai aten\u0163i la nevoia real\u0103 a clientului\u201c, spune Dan \u015eucu, proprietarul re\u0163elei de magazine de mobil\u0103 Mobexpert. Grupul Mobexpert, fondat \u00een 1993, opereaz\u0103 o re\u0163ea de 32 de magazine \u015fi hipermagazine, cu o suprafa\u0163\u0103 de expunere de peste 110.000 mp, dar \u015fi \u015fapte fabrici \u00een patru centre de produc\u0163ie deschise \u00een Bucure\u015fti, Dej, T\u00e2rgu\u2011Mure\u015f \u015fi Suceava. \u00cen primele patru luni ale acestui an, v\u00e2nz\u0103rile grupului au crescut cu 12% (\u00een lei), iar omul de afaceri spune c\u0103 Mobexpert este acum cu 25-27% sub nivelul anului 2008. Solu\u0163iile pentru cre\u015fterea afacerilor sunt, din punctul de vedere al omului de afaceri, noile linii de business, precum saltelele, mobilierul de gr\u0103din\u0103 sau terasele. \u201eCompania pe care o conduc ast\u0103zi arat\u0103 net mai bine dec\u00e2t \u00een 2008 din punctul de vedere al nivelul de implicare al oamenilor, al nivelului de cunoa\u015ftere.\u201c<\/p>\n
\nOmul de afaceri a aflat din vizitele \u00een magazinele sale \u015fi nu numai c\u0103 oamenii sunt acum mult mai aten\u0163i la valoarea pe care o primesc \u00een schimbul banilor lor: \u201eSunt mai preten\u0163io\u015fi \u015fi, contrar opiniei generale, foarte aten\u0163i la tendin\u0163e \u015fi la ceea ce este nou. Petrec mult mai mult timp acas\u0103 sau \u00eempreun\u0103 cu familiile \u015fi caut\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi creeze un mediu c\u00e2t se poate de confortabil \u015fi de calitate\u201c.<\/p>\n
\nCu toate acestea, omul de afaceri consider\u0103 c\u0103 rela\u0163ia cu clien\u0163ii nu este cea mai dificil\u0103. Problemele apar \u00een rela\u0163ia cu autorit\u0103\u0163ile guvernamentale \u015fi cu b\u0103ncile care este, deja istoric, una din ce \u00een ce mai grea: \u201eCred c\u0103 vom putea vedea o cre\u015ftere economic\u0103 serioas\u0103 doar dac\u0103 se va relua consumul. Iar acest lucru nu este posibil at\u00e2ta timp c\u00e2t b\u0103ncile \u00ee\u015fi conserv\u0103 marjele foarte mari de dob\u00e2nd\u0103 \u015fi c\u00e2t povara fiscal\u0103 asupra popula\u0163iei active nu scade. Nu putem avea o economie s\u0103n\u0103toas\u0103 cu o for\u0163\u0103 de munc\u0103 \u00eempov\u0103rat\u0103\u201c.<\/p>\n
\n\u00cen opinia lui Dan \u015eucu, criza va mai \u0163ine \u201ec\u00e2t hot\u0103r\u00e2m noi c\u0103 va \u0163ine\u201c, iar p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd guvernul nu va lua o decizie serioas\u0103 de reducere a TVA \u015fi de mic\u015forare a poverii fiscale puse \u00een spatele for\u0163ei active, va considera c\u0103 tr\u0103ie\u015fte \u00een criz\u0103. \u201eDin punctul meu de vedere, climatul economic general este mai advers dec\u00e2t a fost vreodat\u0103. Nu exist\u0103 nicio \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 noi nu putem progresa.\u201c Pentru 2013, Dan \u015eucu a bugetat o cifr\u0103 de afaceri de 120 de milioane de euro, \u00een cre\u015ftere cu 6% fa\u0163\u0103 de anul trecut.<\/p>\n
<\/p>\n
\n4. E criz\u0103? \u015ei ce dac\u0103?<\/p>\n
\nTitlul acestui subcapitol a \u00eencercat s\u0103 surprind\u0103 m\u0103car o parte din exuberan\u0163a actorului s\u0103u principal. Omul de afaceri Marcel B\u0103rbu\u0163, dezvoltatorul Adeplast, a deschis anul acesta patru noi fabrici: una de produc\u0163ie de polistiren la Oradea, alta de vopsea la Ploie\u015fti, iar la Roman dou\u0103 fabrici – una de polistiren \u015fi alta de adezivi. A f\u0103cut \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie c\u00e2t mai aproape de rev\u00e2nz\u0103tori \u015fi de companiile de construc\u0163ii, iar produsele Adeplast s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 mai pu\u0163in p\u00e2n\u0103 pe rafturile magazinelor. \u201eDegeaba ai un produs la cele mai \u2028\u00eenalte standarde de calitate dac\u0103 nu este reprezentat corect \u00een pia\u0163\u0103 \u015fi nici nu-l folose\u015fte nimeni\u201c, \u00ee\u015fi expune Marcel B\u0103rbu\u0163 filosofia de afaceri.<\/p>\n
\nSpune c\u0103 \u015fi-a finalizat la termenele programate toate investi\u0163iile pe care \u015fi le-a propus pentru acest an, iar din martie omul de afaceri a anun\u0163at reluarea opera\u0163iunilor D\u00fcfa pentru pia\u0163a din Rom\u00e2nia \u015fi Bulgaria. Fabrica de vopsea de la Ploie\u015fti va alimenta \u015fi exportul c\u0103tre Moldova, Ucraina, Bulgaria \u015fi \u0163\u0103rile arabe. Compania a intrat \u00een aceast\u0103 var\u0103 \u015fi pe pia\u0163a din Bulgaria, c\u0103tre care livr\u0103rile sunt constante, dup\u0103 cum spun reprezentan\u0163ii companiei. Pie\u0163ele externe, precum Ungaria, Bulgaria, Austria \u015fi Germania, sunt tot mai interesante pentru antreprenorul rom\u00e2n. \u00cen primele zece luni ale anului trecut compania a exportat produse \u00een valoare de 4,5 milioane de lei c\u0103tre vestul Europei \u015fi \u0163\u0103rile arabe.<\/p>\n
\nCre\u015fterea v\u00e2nz\u0103rilor pentru acest an este estimat\u0103 la un plus de 25% fa\u0163\u0103 de anul trecut, ceea ce ar \u00eensemna atingerea pragului de 50 de milioane de euro. \u0162inta este \u015fi mai ambi\u0163ioas\u0103 \u015fi se refer\u0103 practic la dublarea afacerilor, p\u00e2n\u0103 la 100 de milioane de euro. Pentru a ajunge \u00eens\u0103 la acest prag \u00een trei ani, \u201etrebuie s\u0103 mai cump\u0103r\u0103m ceva \u015fi s\u0103 mai investim \u00een ceva\u201c, spune B\u0103rbu\u0163, f\u0103r\u0103 a da detalii.<\/p>\n
\n\u00cen vreme ce alte companii se lupt\u0103 s\u0103-\u015fi men\u0163in\u0103 v\u00e2nz\u0103rile, antreprenorul a anun\u0163at numai pentru 2013 o \u00eentreag\u0103 serie de nout\u0103\u0163i, printre care cre\u015fterea exporturilor, parteneriatul cu D\u00fcfa \u015fi plusuri de v\u00e2nz\u0103ri. \u00centr-un moment c\u00e2nd tot mediul de afaceri \u00eencearc\u0103 s\u0103 nu fac\u0103 mi\u015fc\u0103ri bru\u015fte pentru a nu destabiliza businessul, Marcel B\u0103rbu\u0163 a decis s\u0103 ac\u0163ioneze atipic: \u201eDac\u0103 ac\u0163ionam tipic, evident nu eram aici. Ne-am finan\u0163at de la b\u0103nci \u015fi am ac\u0163ionat anticiclic. Am investit \u00een plin\u0103 criz\u0103, am m\u0103rit permanent echipa de v\u00e2nz\u0103ri, astfel am c\u00e2\u015ftigat pia\u0163\u0103\u201c.<\/p>\n
\nOmul de afaceri spune c\u0103 nu a f\u0103cut \u00een ultimii ani nimic altceva dec\u00e2t s\u0103 observe care sunt cele mai mari oportunit\u0103\u0163i din jurul lui \u015fi anume pia\u0163a autohton\u0103 \u015fi pie\u0163ele din jur. A riscat c\u00e2teva zeci de milioane de euro pe care le-a investit \u015fi pe care spune c\u0103 trebuie s\u0103 le returneze b\u0103ncilor. \u201eAm f\u0103cut tot ceea ce era uman posibil s\u0103 facem. Nu cred c\u0103 am ratat nimic. Suntem lideri de pia\u0163\u0103!\u201c, spune acum Marcel B\u0103rbu\u0163, care consider\u0103 c\u0103, prin excelen\u0163\u0103, criza este un timp al oportunit\u0103\u0163ii, dar \u015fi al nervilor tari: \u201eEvident c\u0103 am crescut \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 \u015fi pentru c\u0103 o serie de manageri au fost paraliza\u0163i de probleme generate de mediul de business\u201c.<\/p>\n
\nProfit\u00e2nd de paralizia din pia\u0163a de business \u015fi de companiile cu re\u0163ele complicate de consultan\u0163i care le spun s\u0103 stea potoli\u0163i deocamdat\u0103 cu investi\u0163iile, Marcel B\u0103rbu\u0163 \u00ee\u015fi cre\u015fte afacerea: \u201eCre\u015ftem. Cre\u015ftem cu dou\u0103 cifre de la an la an. Exportul este din ce \u00een ce mai important. Suntem suficient de mari s\u0103 juc\u0103m zonal. Produsele noastre merg acum din Ucraina p\u00e2n\u0103 \u00een Germania\u201c. \u00cen primele \u015fase luni din 2013, afacerile companiei au crescut cu 31%, iar profitul cu 140%.<\/p>\n
<\/p>\n
\n5. Criza, momentul lor de glorie<\/p>\n
\nDac\u0103 oamenii de afaceri exuberan\u0163i au \u015fanse s\u0103 devin\u0103 a\u015fi \u00een dezvoltarea afacerilor \u00een vremuri complicate, vremurile complicate pot fi de asemenea o trambulin\u0103 pentru oameni de afaceri care nu se vedeau, cel pu\u0163in \u00een viitorul apropiat, milionari.<\/p>\n
\nAndrei Cionca, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 36 de ani, a terminat facultatea de drept la Cluj \u00een anul 2000 \u015fi s-a angajat jurist \u00eentr-o societate care rezolva dosare de insolven\u0163\u0103. A devenit \u00een scurt timp ac\u0163ionar, dar \u00een 2006 s-a desp\u0103r\u0163it de cel care l-a angajat \u015fi a deschis, \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i doi parteneri, Casa de Insolven\u0163\u0103 Transilvania (CITR). Avea \u00een plan s\u0103 devin\u0103 liderul pie\u0163ei de insolven\u0163\u0103 din Transilvania \u015fi \u00een numai o jum\u0103tate de an au c\u00e2\u015ftigat cel mai mare proiect de lichidare din Rom\u00e2nia, Tractorul Bra\u015fov. CITR a intrat astfel pe o traiectorie de dezvoltare na\u0163ional\u0103 \u015fi urm\u0103torul pas logic a fost deschiderea unui birou \u00een Bucure\u015fti. \u201e\u00cen ultimii cinci ani, CITR a fost lider \u00een pia\u0163a insolven\u0163ei, a\u015fa \u00eenc\u00e2t am putea spune c\u0103 traseul nostru a fost unul ascendant\u201c.<\/p>\n
\nCionca lucreaz\u0103 \u00eentr-un domeniu care a devenit, \u00een criz\u0103, vedet\u0103, tr\u0103g\u00e2nd cu sine \u015fi pe cei mai puternici practicieni. \u201eCu siguran\u0163\u0103 c\u0103 mai multe companii au fost afectate de insolven\u0163\u0103 \u00een ultimii ani \u015fi asta ne-a crescut inevitabil clientela, \u00eens\u0103 <meritul> cel mai mare al recesiunii, din punctul de vedere al practicianului \u00een insolven\u0163\u0103, este faptul c\u0103 a adus \u00een prim plan procedura de reorganizare \u00een detrimentul falimentului. \u00cen plus, \u00een timp a \u00eenceput s\u0103 se fac\u0103 diferen\u0163a \u00eentre no\u0163iunea de Insolven\u0163\u0103 \u015fi cea de Faliment\u201c, explic\u0103 Andrei Cionca de ce CITR a crescut \u00een criz\u0103, de la afaceri de 5,4 milioane de euro \u00een 2011 la 7,2 milioane de euro bugetate pentru 2013. Profitul net al CITR va atinge \u00een acest an 1,2 milioane de euro.<\/p>\n
\n\u201eCategoric ultimii 5 ani au schimbat evolu\u0163ia pie\u0163ei practicienilor \u00een insolven\u0163\u0103\u201c, spune Andrei Cionca, iar faptul c\u0103 mediul de afaceri \u015fi mediul bancar au intrat \u00eentr-un contact at\u00e2t de str\u00e2ns cu procedura a deschis ochii tuturor asupra beneficiilor sale \u015fi s-a putut contura astfel o imagine mult mai clar\u0103 \u015fi realist\u0103 despre insolven\u0163\u0103, cur\u0103\u0163at\u0103 de stigmatul anterior recesiunii.
\nAcum, CITR gestioneaz\u0103 \u00een jur de 300 de proiecte de insolven\u0163\u0103 r\u0103sp\u00e2ndite \u00een toat\u0103 \u0163ara \u015fi aflate \u00een diferite stadii. Cele mai cunoscute insolven\u0163e aflate \u00een portofoliul CITR acum sunt Romstrade Bucure\u015fti, Complexul imobiiar Alia Inmobiliaria Bucure\u015fti, Belle Vue Residence Bra\u015fov, Leonardo Oradea, Concefa Sibiu, Tunele Bra\u015fov.<\/p>\n
\nSunt multe insolven\u0163e sau falimente \u00een pia\u0163\u0103 acum? Andrei Cionca este de p\u0103rere c\u0103 sunt exact c\u00e2te ar trebui s\u0103 fie: \u201eCriza a avut un rol de distrugere creatoare, un adev\u0103rat proces de triere, care a permis juc\u0103torilor r\u0103ma\u015fi s\u0103 se dezvolte \u00eentr-o pia\u0163\u0103 aerisit\u0103, dup\u0103 decimarea majorit\u0103\u0163ii. Oportunismul a fost astfel cur\u0103\u0163at din mediul de business la scar\u0103 mare. Juc\u0103torii care au r\u0103mas \u015fi au reu\u015fit s\u0103 rezolve aceste constr\u00e2ngeri ale supra\u00eendator\u0103rii \u015fi optimiz\u0103rii de costuri s-au redresat \u015fi \u015fi-au consolidat pozi\u0163ia pe pia\u0163\u0103 pe termen lung\u201c. Perioada de recesiune a resetat mediul de afaceri din Rom\u00e2nia. C\u00e2t de corect a f\u0103cut-o sau nu e \u00eens\u0103 o chestiune discutabil\u0103. \u201eFiecare regul\u0103 are excep\u0163iile ei\u201c, precizeaz\u0103 Cionca, \u201edar un lucru e cert: afacerile sunt matematic\u0103, a\u015fa c\u0103 cine \u015fi-a facut corect temele \u015fi a \u00eenv\u0103\u0163at fiecare \u2028lec\u0163ie la timpul ei nu a avut de suferit \u00een criz\u0103, ba chiar a putut s\u0103 o foloseasc\u0103 \u00een beneficiul s\u0103u\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Valul de criz\u0103 economic\u0103 \u00eenceput \u00een urm\u0103 cu cinci ani a cernut oamenii de afaceri care f\u0103ceau agenda zilei \u00een anii de cre\u015ftere accelerat\u0103. Unii au devenit mai agresivi ca niciodat\u0103, al\u0163ii au intrat \u00eentr-o etap\u0103 de conservare, iar al\u0163ii au disp\u0103rut.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[255,201,202,11421,13077,33211,274,8302],"class_list":["post-99787","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-antreprenori","tag-companii","tag-cover-story","tag-criza-economica","tag-disparitie","tag-etapa","tag-incepere","tag-pierderi"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/99787","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=99787"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/99787\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=99787"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=99787"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=99787"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}