O crestere de peste sase ori a profitului net este pentru o companie un semnal cit se poate de bun. Cu atit mai bine si pentru proprietarii cit si pentru actionarii acesteia. Este cazul Petrom, principalul petrolier operator de pe piata romineasca. Dar originea bunelor rezultate nu se afla in curtea companiei, ci se datoreaza evolutiilor de pe piata internationala. <\/SPAN> <\/P> Petrom a inregistrat in primele sase luni ale anului o cifra de afaceri in crestere cu 16%, la 1,25 miliarde euro si un profit net 164 milioane euro, principalii factori care au influentat evolutia rezultatelor fiind, dupa cum recunosc chiar oficialii companiei, preturile ridicate ale titeiului, si implicit ale produselor petroliere. Ma rog, ei adauga si alte elemente cum sunt cresterea eficientei si controlul costurilor. Investitiile companiei s-au redus cu 17% comparativ cu primul semestru al anului 2004, p\u00e2na la 121 de milioane de euro, iar numarul angajatilor a trecut sub pragul de 50.000, de la 50.575 la 49.350. In segmentul de explorare si productie, compania petroliera a consemnat usoare scaderi fata de perioada ianuarie-iunie 2004. Astfel, productia de titei si gazolina s-a diminuat cu 2%, la 2,64 milioane de tone, iar cea de gaze a scazut cu 5%, la 3,099 miliarde de metri cubi. Exprimata in barili, productia a scazut cu 4%, la 39,28 milioane de barili echivalent petrol. Investitiile pe acest sector au inregistrat o scadere cu 13%, la 315 milioane de lei, iar numarul salariatilor a regresat de la 26.711 la 26.021. Petrom explica scaderea productiei prin declinul natural al zacamintelor, dar si prin elemente care au afectat activitatea, cum ar fi programul de intretinere pentru echipamentele din productia de gaze si productia sezoniera scazuta in lunile de vara. In ceea ce priveste segmentul de rafinare si petrochimice, cantitatea de titei procesat a scazut in primele sase luni cu 4%, la 3,147 milioane de tone, in special in urma reviziei instalatiilor petrochimice, in conditiile in care gradul de utilizare a scazut de la 82% la 79%. Vanzarile totale au crescut cu 1%, la 2,387 milioane de tone, in special pe baza avansului pe piata interna, pe fondul mentinerii exporturilor la un nivel apropiat de cel de anul trecut, de 1,138 milioane de tone. Compania estimeaza ca detine 30% din piata. Rezultatele Petrom au influentat in bine si raporarile grupului OMV, care a cumparat, la finele anului trecut, pachetul majoritar de la compania petroliera romineasca. Austriecii considera ca au devenit “clear number one in Central Europe” in urma cumpararii Petrom, iar profitul net le-a crescut cu 112%, de la 280 de milioane de euro in prima jumatate a anului trecut la 693 de milioane de euro in acest an. Unii ar putea intreba cum ar fi aratat rezultatele petrolistilor la un pret mai cuminte al petrolului, de 30 – 35 de dolari\/baril, in loc de aproape 70 de dolari\/baril. Pentru ca evolutia preturilor produselor finite urmeaza, in mare, tendinta imprimata de cotatiile titeiului, probabil ca valorile nu ar mai fi fost asa de spectaculoase, dar companiile si-ar fi pastrat cistigurile; in plus soferii, de oriunde in lume, par destul de putin dispusi sa treaca la biciclete, iar trasportatorii, desi afectati, vor gasi posibilitati de compensare a cresterilor de costuri. Piata bursiera romineasca nu a parut impresionata de rezultatele Petrom, pentru ca actiunile nu au inregistrat cresteri spectaculoase; mai mult, inregistrau la finele saptaminii trecute o scadere a pretului. Am vazut in presa chiar si un titlu retoric – cine blocheaza ascensiunea titlurilor Petrom? Raspunsul e simplu, chiar compania. Adica situatia in care se afla si nevoia sa de restructurare. In informarea OMV privind rezultatele, la capitolul privind numarul angajatilor este nevoie de precizari speciale – grupul are 6.550 de angajati pentru a fi prezent in 27 de tari, iar o nota de subsol preciza numarul angajatilor Petrom, 50.000. Iar numarul angajatilor si eficienta acestora nu sunt singurele probleme pentru OMV, sa adauga de exemplu depozitele care executa mai putin de o livrare pe zi, multiplele sisteme informatice de care dispune compania, in locul unuia integrat si eficient, infrastructura insuficienta si experienta limitata in folosirea computerelor, statii necompetitive. Dupa eliminarea tuturor acestor probleme se va putea vorbi de o restructurare reala, iar pretul actiunilor companiei nu va mai fi blocat de nimeni. E drept ca austriecii au inceput sa curete Petrom de balast, iar sase luni nu sunt un termen dupa care sa se poata vedea mare lucru. Procesul de restructurare initiat vizeaza, printre altele, inchiderea locatiilor neprofitabile si reanalizarea proiectelor de investitii iar, in urmatorii ani, benzinariile Petrom vor fi trecute, in urmatorii ani, in administrarea unor parteneri externi, fie in franciza, fie in cadrul programului Full Agency (partenerul sau dealerul selectat va gestiona statia preluata pentru si in numele Petrom, in schimbul unui comision, urmand sa angajeze personalul statiei). Procesul va fi gradual si vizeaza transformarea companiei, in conditiile in care directorul general Gheorghe Constantinescu apreciaza ca Petrom se situeaza, in cazul unor indicatori de referinta, sub media industriei la nivel european. In incheiere, o rautate: rezultatele au fost anuntate intr-o conferinta de presa; nu mi-a placut deloc, da”” deloc abundenta de “potential de sinergii”, “profesionistii”, “dialog constructiv”, “program larg”, “pozitie stabila” si altele de acest fel. Dar acesta e un capitol la care nu ajuta nici restructurarea si nici o crestere de sase ori a profitului. Poate dupa sase ori cit? O crestere de peste sase ori a profitului net este pentru o companie un semnal cit se poate de bun. Cu atit mai bine si pentru proprietarii cit si pentru actionarii acesteia. Este cazul Petrom, principalul petrolier operator de pe piata romineasca. Dar originea bunelor rezultate nu se afla in curtea companiei, ci se datoreaza evolutiilor de pe piata internationala. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[577],"class_list":["post-992","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-sase-ori-cit"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/992","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=992"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/992\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":58971,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/992\/revisions\/58971"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=992"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=992"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=992"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}