![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/11285638\/7\/grafic-1.jpg?height=518&width=690\")
<\/p>\n\n\u00cen 2012 sectorul construc\u0163iilor a avut un salt de 5,7%, mult peste cre\u015fterea economic\u0103 din acela\u015fi an, \u015fi ne a\u015ftept\u0103m s\u0103 \u00eenregistreze un plus de 4,7% \u00een 2013, \u00een contextul \u00een care estimarea de cre\u015ftere economic\u0103 pentru 2013 este de 1,7%\u201e, spune David \u0162iplea, tax business development leader, Europa Central\u0103 \u015fi de Sud-Est, EY Rom\u00e2nia. Plusurile de care vorbe\u015fte David \u0162iplea nu fac nimic altceva dec\u00e2t s\u0103 confirme opinia general\u0103 a produc\u0103torilor de materiale de construc\u0163ii, a constructorilor, dar \u015fi a anali\u015ftilor: domeniul este mult sub poten\u0163ial.<\/p>\n
\n<\/p>\n
\nBogdan Belciu, partener \u00een cadrul PwC Rom\u00e2nia, spune c\u0103 domeniul construc\u0163iilor reprezint\u0103 \u00een jur de 7% din PIB, \u00een sc\u0103dere fa\u0163\u0103 de perioada de cre\u015ftere economic\u0103, atunci c\u00e2nd sectorul genera 9-10% din PIB \u015fi devenise un motor important de cre\u015ftere. \u201ePonderea \u00een PIB este comparabil\u0103 cu a agriculturii, dar sensibil sub industrie sau comer\u0163\u201e, arat\u0103 Belciu.<\/p>\n
\nDincolo de cifrele seci, construc\u0163iile se pot dovedi importante \u015fi prin prisma num\u0103rului mare de oameni angaja\u0163i, at\u00e2t \u00een domeniul produc\u0163iei de materiale, c\u00e2t \u015fi pentru construc\u0163ii propriu-zise, \u201efiind totodat\u0103 un important pl\u0103titor de impozite\u201e, spune Adrian Crivii, pre\u015fedinte al companiei de consultan\u0163\u0103 Darian. \u201e\u00cen condi\u0163iile de azi, investi\u0163iile publice \u00een infrastructur\u0103 cu fonduri europene ar reprezenta cel mai rapid \u015fi fezabil mod de a relansa industria construc\u0163iilor. Dac\u0103 acestea ar porni, \u015fi celelalte domenii din construc\u0163ii \u015fi sectorul privat ar primi un impuls puternic\u201e, subliniaz\u0103 Crivii.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/11285638\/8\/grafic-2.jpg?height=518&width=690\")
<\/p>\n
\nInvesti\u0163ii \u00een domeniul construc\u0163iilor exist\u0103 \u015fi ast\u0103zi, \u201edoar c\u0103 nivelul lor e mult mai sc\u0103zut fa\u0163\u0103 de anii \u00abde glorie\u00bb, iar acest lucru s-a \u00eent\u00e2mplat din cauz\u0103 c\u0103 cererea a crescut mult mai pu\u0163in fa\u0163\u0103 de oferta existent\u0103, dar, mai important, fa\u0163\u0103 de cea care urma s\u0103 fie livrat\u0103 pe termen scurt\u201e, spune \u0162iplea.<\/p>\n
\nDatele Eurostat arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia a avut \u00een iunie cea mai abrupt\u0103 sc\u0103dere din UE a lucr\u0103rilor de construc\u0163ii, de 2,4% fa\u0163\u0103 de luna anterioar\u0103, comparativ cu cre\u015fterea de 0,7% \u00een zona euro, respectiv 0,8% la nivelul \u00eentregii Uniuni Europene. Astfel, \u00een iunie fa\u0163\u0103 de mai, produc\u0163ia din sectorul construc\u0163iilor a crescut \u00een patru state din UE, a sc\u0103zut \u00een alte \u015fase \u015fi a stagnat \u00een Spania, Fran\u0163a \u015fi Ungaria. Datele pentru celelalte state membre nu sunt disponibile.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/11285638\/9\/grafic-3.jpg?height=518&width=690\")
<\/p>\n
\nCele mai abrupte sc\u0103deri raportat la aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut au fost \u00eenregistrate \u00een Polonia (-16,3%), Portugalia (-12%), Slovacia (-10,7%) \u015fi Cehia (-9,8%), iar cele mai puternice cre\u015fteri \u00een Ungaria (12,5%), Spania (4,1%) \u015fi Suedia (3,1%).
\nPre\u015fedintele companiei Darian consider\u0103 c\u0103 ritmul sc\u0103zut al cre\u015fterii economice \u015fi al investi\u0163iilor directe duce la un nivel sc\u0103zut al industriei construc\u0163iilor. \u201eRelansarea economic\u0103 prin \u00eenceperea finan\u0163\u0103rii investi\u0163iilor \u00een special cu fonduri publice ar putea constitui startul acestei industrii\u201e, argumenteaz\u0103 Crivii.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/11285638\/10\/grafic-4.jpg?height=518&width=690\")
<\/p>\n
\nMai mult dec\u00e2t at\u00e2t, construc\u0163iile ar putea fi unul dintre motoarele de relansare a economiei, crede Florian Aldea, directorul general al Carpatcement Holding. \u201e\u00cen Rom\u00e2nia sunt \u00eenc\u0103 multe lucruri de construit \u00een compara\u0163ie cu alte \u0163\u0103ri europene, unde trebuie demolate contruc\u0163ii pentru a face loc altora noi.\u201e Relansarea domeniului, argumenteaz\u0103 Aldea, ar determina cre\u015fteri at\u00e2t pe vertical\u0103, c\u00e2t \u015fi pe orizontal\u0103, \u201e\u015ftiut fiind faptul c\u0103 un constructor d\u0103 de lucru pe orizontal\u0103 la al\u0163i doi sau trei angaja\u0163i\u201e. Infrastructura a fost \u00eentotdeauna un vector de cre\u015ftere, iar directorul general al Carpatcement d\u0103 exemplul Germaniei, care \u00een perioada crizei economice din 1929-1933 a generat cre\u015ftere economic\u0103 prin construc\u0163ia de autostr\u0103zi, sau exemplul Chinei, care a reu\u015fit s\u0103 finalizeze 11.000 km de autostrad\u0103 \u00eentr-un singur an, \u00een 2011.<\/p>\n
<\/p>\n
\n\u00ceNCREDEREA \u015eI ORDONAN\u0162A DE URGEN\u0162\u0102<\/p>\n
\n\u201eExist\u0103 un poten\u0163ial foarte mare, dac\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 nivelul calit\u0103\u0163ii construc\u0163iilor existente este mult sub standarde \u015fi c\u0103 necesarul de locuin\u0163e noi este foarte mare\u201e, spune Andrei Dumitrescu, sales & marketing manager la divizia Adezivi Henkel Rom\u00e2nia. \u201e55% din locuin\u0163ele actuale sunt suprapopulate, fa\u0163\u0103 de media UE de 18% sau fa\u0163\u0103 de vecinii no\u015ftri din Bulgaria \u015fi Ungaria, cu 47%\u201e, spune Dumitrescu. Tot el adaug\u0103 c\u0103 problema este a finan\u0163\u0103rii, care \u201es-ar putea rezolva \u00een mare m\u0103sur\u0103 prin accesarea fondurilor europene pentru programe de genul reabilit\u0103rii termice. Cred c\u0103 ar trebui demarate \u015fi alte proiecte de acest gen\u201e.<\/p>\n
\nCorneliu Fecioru, membru \u00een consiliul de administra\u0163ie, v\u00e2nz\u0103ri \u015fi marketing al produc\u0103torului de c\u0103r\u0103mizi Wienerberger completeaz\u0103 c\u0103 domeniul construc\u0163iilor poate avea efect pozitiv asupra economiei Rom\u00e2niei, at\u00e2t timp c\u00e2t este facilitat\u0103 finan\u0163area \u015fi familiile sunt \u00eencurajate s\u0103-\u015fi cumpere un apartament sau s\u0103-\u015fi construiasc\u0103 o cas\u0103 nou\u0103. Recenta modificare a programului Prima cas\u0103 \u015fi garan\u0163iile acordate exclusiv pentru credite \u00een lei pot func\u0163iona dac\u0103 b\u0103ncile sunt preg\u0103tite s\u0103 duc\u0103 costul creditului la un nivel la care rata \u00een lei s\u0103 fie la acela\u015fi nivel ca \u015fi \u00een cazul ratei \u00een euro, argumenteaz\u0103 Fecioru. Pe de alt\u0103 parte, conform ultimului studiu al GfK, gradul de \u00eencredere a rom\u00e2nilor se afl\u0103 la un minim istoric al ultimilor 10 ani. Or, aceast\u0103 realitate \u201enu se poate modifica printr-o ordonan\u0163\u0103 de urgen\u0163\u0103; societatea rom\u00e2neasc\u0103 are nevoie de timp \u015fi de o clas\u0103 politic\u0103 eficient\u0103 \u015fi responsabil\u0103 pentru ca nivelul de \u00eencredere s\u0103 revin\u0103 la cote mai ridicate\u201e, spune Corneliu Fecioru.<\/p>\n
\n\u00cen plus, posibilit\u0103\u0163ile popula\u0163iei sunt \u00eenc\u0103 limitate, chiar dac\u0103 nevoia este mare. \u201eDeblocarea credit\u0103rii \u015fi repozi\u0163ionarea pre\u0163urilor la un nivel corect \u00een sectorul imobiliar poate genera o cre\u015ftere a construc\u0163iilor \u00een urm\u0103torii ani\u201e, afirm\u0103 Toni Teau, director general la Lasselsberger Rom\u00e2nia. Compania a \u00eenregistrat \u00een prima jum\u0103tate a acestui an o cre\u015ftere cu 15% a volumului de pl\u0103ci ceramice livrat, iar previziunile pentru anul \u00een curs, care se refereau la men\u0163inerea cifrei de afaceri din 2012, adic\u0103 40 de milioane de euro, vor fi revizuite \u00een sens pozitiv, \u00een urma rezultatelor bune din primul trimestru, spune reprezentantul Lasselsberger Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\nMarius Dragne, CEO al Xella RO, arat\u0103 c\u0103 peste 80% din cele 8,5 milioane de locuin\u0163e existente acum \u00een Rom\u00e2nia au o vechime mai mare de 20 de ani \u015fi necesit\u0103 lucr\u0103ri de reabilitare, consolidare, renovare, termoizolare. \u00cen ultimii 10 ani s-au construit mai pu\u0163in de 600.000 locuin\u0163e. \u201eRom\u00e2nia are nevoie de p\u00e2n\u0103 la un milion de unit\u0103\u0163i locative pentru a ajunge la un standard \u00een ceea ce prive\u015fte construc\u0163iile noi, iar statisticile arat\u0103 c\u0103 \u00een 2011 \u015fi 2012 dou\u0103 treimi din permisele de construc\u0163ie de locuin\u0163e au fost f\u0103cute \u00een mediul rural\u201e, spune Corneliu Fecioru.<\/p>\n
\nCEO-ul Xella RO, companie care a inaugurat o fabric\u0103 de BCA la P\u0103ule\u015fti \u00een 2010, \u00een urma unei investi\u0163ii de 32 de milioane de euro, crede c\u0103 doar cre\u015fterea segmentului de renov\u0103ri, reconversii \u015fi reabilit\u0103ri ar putea schimba total peisajul din pia\u0163a de construc\u0163ii \u015fi implicit contribu\u0163ia acestuia la formarea PIB. \u201ePractic, climatul de ne\u00eencredere \u015fi senza\u0163ia unei lipse de siguran\u0163\u0103 au determinat acum consumatorii s\u0103 p\u0103streze banii albi, at\u00e2\u0163ia c\u00e2t mai erau, pentru zilele negre sau s\u0103 renun\u0163e la creditare din teama de a nu putea achita \u00een viitor ratele. Nu cred c\u0103 \u00een urm\u0103torii doi – trei ani vom vedea cre\u015fteri majore \u00een segmentul de construc\u0163ii\u201e, spune Marius Dragne. Xella a \u00eenregistrat anul trecut o cre\u015ftere de 27% comparativ cu 2011, iar CEO-ul firmei spune c\u0103 \u201ene a\u015fteapt\u0103 ani dificili, \u00eens\u0103 suntem deja obi\u015fnui\u0163i \u015fi ne p\u0103str\u0103m optimismul \u015fi concentrarea. Dac\u0103 nu vor ap\u0103rea derapaje majore sper\u0103m s\u0103 putem men\u0163ine trendul ascendent de p\u00e2n\u0103 acum, chiar dac\u0103 nu se vor \u00eenregistra cre\u015fteri spectaculoase ale cifrei de afaceri\u201e.<\/p>\n
<\/p>\n
\nC\u00c2ND \u00ceNCEPE CEVA NOTABIL?<\/p>\n
\n\u201eNu avem motive s\u0103 fim optimi\u015fti \u00een 2013-2014, \u00eens\u0103 sper\u0103m ca accesarea fondurilor UE pentru proiecte de infrastructur\u0103 s\u0103 fie accelerat\u0103. \u00cen acest fel, s-ar cheltui mai mult \u00een sectorul construc\u0163iilor\u201e, afirm\u0103 Daniel Bach, CEO la Holcim.<\/p>\n
\n\u201eDin punctul de vedere al costurilor de intrare, resim\u0163im o presiune ascendent\u0103, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de exemplu \u00een electricitate. For\u0163ele active de pe pia\u0163\u0103 vor determina dac\u0103 vom reu\u015fi s\u0103 dep\u0103\u015fim aceste cre\u015fteri de costuri \u015fi dac\u0103 vom recupera din profitabilitatea pierdut\u0103 de c\u00e2nd a \u00eenceput criza economic\u0103\u201e, mai spune Daniel Bach. El completeaz\u0103 c\u0103 prima jum\u0103tate a anului a fost afectat\u0103 de lipsa proiectelor de infrastructur\u0103 \u015fi a proiectelor mari de investi\u0163ii private. \u201e\u00cen acest context, 2013 va fi un nou an greu pentru industria construc\u0163iilor \u015fi ne a\u015ftept\u0103m ca la sf\u00e2r\u015fitul anului nivelul consumului de ciment s\u0103 fie sub cel din 2012.\u201e Unul dintre principalii factori care au determinat managementul Holcim s\u0103 revizuiasc\u0103 previziunile (\u201eLa \u00eenceputul anului estimam o stagnare a pie\u0163ei cimentului\u201e) a fost bugetul redus alocat construc\u0163iei de proiecte de infrastructur\u0103 de c\u0103tre guvern. Un alt factor care va avea impact asupra evolu\u0163iei v\u00e2nz\u0103rilor din sector este nivelul redus al investi\u0163iilor private \u00een sectoarele reziden\u0163iale \u015fi non-reziden\u0163iale. \u201eSingurul segment unde cererea a r\u0103mas constant\u0103 \u00een primul semestru a fost cel al proiectelor mici individuale, \u00eens\u0103 investi\u0163iile acestea sunt prea reduse pentru a sus\u0163ine cre\u015fterea consumului de ciment\u201e, puncteaz\u0103 Bach.<\/p>\n
\nSunt \u00eens\u0103 \u015fi opinii mult mai optimiste. \u201ePentru infrastructur\u0103 relansarea ar putea \u00eencepe relativ repede, cel mai t\u00e2rziu de anul viitor, prin continuarea proiectelor finan\u0163ate cu fonduri europene \u015fi lansarea unor proiecte majore \u00een regim parteneriat public-privat\u201e, spune Florian Aldea. \u201e\u00cen schimb, construc\u0163iile de locuin\u0163e \u015fi spa\u0163ii comerciale nu se vor relansa \u00eenainte de 3-4 ani deoarece exist\u0103 un fond destul de mare \u00eenc\u0103 neutilizat.\u201e<\/p>\n
\n\u00cen opinia altor reprezentan\u0163i ai industriei, investi\u0163iile pot ap\u0103rea \u015fi \u00een 2014. \u201eTotul depinde de c\u00e2t de repede sunt implementate solu\u0163iile de cre\u015ftere economic\u0103 de c\u0103tre stat\u201e, spune Liviu Stoleru, director general al produc\u0103torului de c\u0103r\u0103mizi Cemacon. \u201eEste vital\u0103 implementarea unui program de plat\u0103 a datoriilor c\u0103tre companiile de construc\u0163ii, estimate la circa 1,8 miliarde de euro, pentru perioada 2009-2012; astfel, se pot debloca ni\u015fte afaceri \u015fi demara noi proiecte\u201e, spune Stoleru. \u00cen opinia lui, de m\u0103surile guvernamentale depind deopotriv\u0103 atractivitatea sectorului pentru investitori, modul \u00een care b\u0103ncile \u201edezghea\u0163\u0103\u201e finan\u0163area pentru persoanele fizice \u015fi companii, cre\u015fterea \u00eencrederii companiilor pentru realizarea de investi\u0163ii, precum \u015fi a clien\u0163ilor finali, pentru accesarea de credite pentru construc\u0163ia sau cump\u0103rarea de locuin\u0163e.<\/p>\n
\nAntreprenorul Marcel B\u0103rbu\u0163, fondatorul AdePlast, este \u00eens\u0103 mai optimist \u015fi crede c\u0103 \u00een aproximativ 1-2 ani \u201evom vedea multe schimb\u0103ri \u00een domeniul construc\u0163iilor – \u00een sens pozitiv, evident\u201e. \u00cen opinia sa, \u201ede 24 de ani \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103 nu s-a mai construit nimic notabil. \u00cen primul r\u00e2nd, avem de \u00eentre\u0163inut \u015fi reparat ce s-a construit \u00een trecut, dar \u015fi s\u0103 \u00eencepem s\u0103 construim lucruri noi, fiindc\u0103 avem mult\u0103 nevoie\u201e.<\/p>\n
\nTrebuie \u00eens\u0103 punctat c\u0103 \u00een ciuda sc\u0103derii dramatice a sectorului de construc\u0163ii de la instalarea crizei, activitatea nu a fost complet stopat\u0103. David \u0162iplea, de la EY Rom\u00e2nia, spune c\u0103 sunt investi\u0163ii punctuale cu un business plan bine elaborat \u00een pia\u0163a imobiliar\u0103 din Rom\u00e2nia \u015fi exist\u0103 chiar posibilitatea ca acestea s\u0103 creasc\u0103 \u00een urm\u0103toarea perioad\u0103 \u201edeoarece fa\u0163\u0103 de anul trecut avem parte de claritate \u015fi o relativ\u0103 stabilitate a mediului politic\u201e. Totu\u015fi, cre\u015fterea s-ar putea s\u0103 fie timid\u0103 deoarece investitorii str\u0103ini resimt \u00eenc\u0103 presiune \u00een pie\u0163ele locale, iar b\u0103ncile \u00eenc\u0103 ofer\u0103 finan\u0163are \u00een general proiectelor care nu prea au nevoie de ea, anume proiectelor care au ob\u0163inut deja finan\u0163are \u015fi au performan\u0163e bune \u00een rela\u0163ia cu b\u0103ncile, puncteaz\u0103 \u0162iplea.<\/p>\n
\nOrizontul de timp mediu este cel \u00een care ar putea fi vizibil\u0103 revigorarea domeniului, care va avea \u201eo cre\u015ftere lent\u0103, dar insuficient de mare pentru a anima pia\u0163a construc\u0163iilor. \u00cen trei ani situa\u0163ia va fi cu totul alta \u015fi vom asista la cre\u015ftere, dar f\u0103r\u0103 boom artificial ca \u00een 2008\u201e, declar\u0103 Hora\u0163iu \u0162epe\u015f, proprietar al Bilka Steel.<\/p>\n
<\/p>\n
\n\u201ePe termen scurt este improbabil s\u0103 avem un reviriment serios \u00een construc\u0163ii, \u00eens\u0103 din 2015 probabil c\u0103 lucrurile se vor schimba fundamental\u201e, apreciaz\u0103 Adrian Porfir, manager pe Europa de Sud-Est \u00een cadrul Joris Ide, grupul care controleaz\u0103 produc\u0103torul de materiale de construc\u0163ii Megaprofil. El argumenteaz\u0103 c\u0103 \u00een general construc\u0163iile sunt str\u00e2ns legate de \u00eencrederea \u00een viitor, cerere \u015fi posibilitatea de finan\u0163are. \u201eBani exist\u0103, dar nu este cerere solvabil\u0103 pe fondul colapsului cererii interne\u201e, spune Porfir. Problema apare la nivel individual, unde percep\u0163ia rom\u00e2nilor asupra zilei de m\u00e2ine este dezastruoas\u0103, prin prisma lipsei locurilor de munc\u0103 \u015fi a salariilor mici din economie, pe fondul conflictelor politice tot mai acute.<\/p>\n
\n\u201eDin p\u0103cate, din discu\u0163iile cu proiectan\u0163ii rezult\u0103 clar c\u0103, \u00een lipsa proiectelor de pe plan\u015fet\u0103, nu putem spera la o revenire a pie\u0163ei \u00een 2013. Posibil ca pe fondul relu\u0103rii finan\u0163\u0103rilor pe baza fondurilor europene, \u00een partea a doua a anului s\u0103 se pun\u0103 bazele unei cre\u015fteri \u00een 2014, dar r\u0103m\u00e2nem sceptici \u00een fa\u0163a unui asemenea scenariu\u201e, mai spune Porfir. Iar motivele \u0163in de situa\u0163ia economic\u0103 din Europa de Vest, unde revenirea este lent\u0103, iar pe plan intern guvernul nu pare s\u0103 g\u0103seasc\u0103 drumul c\u0103tre relansarea economic\u0103, politicienii p\u0103r\u00e2nd mult mai preocupa\u0163i de procesul electoral din perioada urm\u0103toare. \u00cen schimb, \u00een ce prive\u015fte exportul, \u201elucrurile vor continua s\u0103 mearg\u0103 bine, ratele de cre\u015ftere de 15-20% urm\u00e2nd s\u0103 se men\u0163in\u0103, de\u015fi observ\u0103m o u\u015foar\u0103 tendin\u0163\u0103 de \u00eencetinire datorit\u0103 eroziunii pre\u0163urilor pe fondul cre\u015fterii costurilor de produc\u0163ie \u015fi mai ales de transport, \u00een condi\u0163ii de competi\u0163ie extrem\u0103\u201e, afirm\u0103 reprezentantul Joris Ide.<\/p>\n
\nPREG\u0102TI\u0162I PENTRU START<\/p>\n
\n\u00cen ciuda minusurilor din ultimii mai bine de patru ani, companiile din industria de profil au preferat s\u0103 continue investi\u0163iile, preg\u0103tindu-se \u00eenc\u0103 de pe acum pentru cererea despre care au \u00eencredere c\u0103 va cunoa\u015fte un reviriment \u00een urm\u0103torii ani, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia exist\u0103 \u00een continuare un deficit important de drumuri, c\u0103i ferate, aeroporturi, dar \u015fi de case confortabile sau re\u0163ele de canalizare. Grupurile str\u0103ine, precum \u015fi antreprenori rom\u00e2ni au investit din 2009 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent circa 350 de milioane de euro \u00een ridicarea de la zero a circa 25 de fabrici de materiale de construc\u0163ii \u00een Rom\u00e2nia, arat\u0103 o analiz\u0103 a Business Construct pe baza informa\u0163iilor din pia\u0163\u0103 \u015fi a celor transmise de companii.<\/p>\n
\nUn exemplu este chiar afacerea AdePlast, construit\u0103 de Marcel B\u0103rbu\u0163, care a inaugurat anul acesta patru noi fabrici, pe trei platforme industriale diferite – la Oradea, la Ploie\u015fti \u015fi la Roman. Astfel, produc\u0103torul rom\u00e2n opereaz\u0103 \u00een prezent nou\u0103 fabrici. \u201eDin acest punct de vedere suntem poate cea mai dinamic\u0103 firm\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din zona produc\u0163iei de materiale de construc\u0163ie.\u201e La mijlocul anului, AdePlast a anun\u0163at la jum\u0103tatea anului o cre\u015ftere de 31 de procente fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut. \u201eA\u015fa cum am declarat de nenum\u0103rate ori, la AdePlast nu s-a sim\u0163it criza. Noi ne-am v\u0103zut de treab\u0103 \u015fi am crescut an de an. Aceast\u0103 stabilitate ne-a permis ca \u00een ultimul an s\u0103 investim peste 23 de milioane de euro \u00eentr-o dezvoltare industrial\u0103 f\u0103r\u0103 precedent\u201e, declar\u0103 B\u0103rbu\u0163.<\/p>\n
\nUn alt exemplu de plusuri continue, \u00een ciuda sc\u0103derii v\u00e2nz\u0103rilor din domeniu, este afacerea dezvoltat\u0103 de antreprenorul Hora\u0163iu \u0162epe\u015f, proprietar al Bilka Steel, care a \u00eenregistrat \u00een primele \u015fase luni ale acestui an o cifr\u0103 de afaceri de 31 milioane lei, \u00een cre\u015ftere cu 30% fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a lui 2012. \u201eCre\u015fterea a \u00eentrecut p\u00e2n\u0103 \u015fi estim\u0103rile noastre f\u0103cute la \u00eenceputul anului\u201e, afirm\u0103 \u0162epe\u015f, iar pentru \u00eentregul an rezultatele se refer\u0103 la o cre\u015ftere similar\u0103. \u00cen 2008, c\u00e2nd au \u00eenceput s\u0103 se simt\u0103 efectele crizei economice \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, c\u00e2nd investi\u0163iile \u015fi bugetele au fost reduse, Bilka Steel a devenit din distribuitor, produc\u0103tor de \u00eenvelitori metalice. \u201eAm \u00eenregistrat cre\u015fteri substan\u0163iale an de an. Am \u00eencheiat 2008 cu 16,7 milioane de lei, iar dup\u0103 cinci ani am ajuns la 74 milioane lei, un num\u0103r de 64 de angaja\u0163i \u015fi 2 milioane de mp de \u0163igl\u0103 metalic\u0103 v\u00e2ndu\u0163i\u201e, argumenteaz\u0103 \u0162epe\u015f. Pentru a-\u015fi cre\u015fte afacerea, antreprenorul a investit \u00een tehnologie, an de an, \u015fi a diversificat gama de produse. \u00cen plus, a dezvoltat re\u0163eaua de dealeri, care a ajuns \u00een acest moment la 500 de parteneri la nivel na\u0163ional, \u201e\u015fi urm\u0103rim dezvoltarea re\u0163elei de distribu\u0163ie \u015fi \u00een alte zone ale \u0163\u0103rii, unde credem c\u0103 putem avea o pozi\u0163ie mai bun\u0103\u201e. \u0162epe\u015f a remarcat c\u0103, din pricina faptului c\u0103 sursele de finan\u0163are sunt greu accesibile, cump\u0103r\u0103torul, persoan\u0103 fizic\u0103 sau juridic\u0103, este mult mai chibzuit dec\u00e2t \u00een trecut.<\/p>\n
<\/p>\n
\nPe de alt\u0103 parte, produc\u0103torii autohtoni de materiale de construc\u0163ii pot s\u0103-\u015fi creasc\u0103 afacerile prin exporturi. \u201eUn alt factor important, dac\u0103 vrem ca zona construc\u0163iilor s\u0103 devin\u0103 una tractor pentru economia Rom\u00e2niei, este ca dincolo de produc\u0103tori, \u015fi constructorii s\u0103 ias\u0103 c\u00e2t mai mult \u00een afara \u0163\u0103rii. Avem expertiz\u0103 \u00eentr-o palet\u0103 foarte larg\u0103 de subdomenii, \u00eens\u0103 pentru o atare situa\u0163ie este nevoie de resurse, de investi\u0163ii\u201e, puncteaz\u0103 proprietarul Bilka Steel. \u201eUn motiv ar fi paritatea euro-dolar, din cauza c\u0103reia europenii nu mai sunt competitivi \u00een zona arab\u0103. Al doilea ar fi c\u0103 \u00een Asia a fost boom, pe c\u00e2nd noi ne-am confruntat cu criz\u0103. Oricum, la noi \u015fi pe l\u00e2ng\u0103 noi e destul\u0103 treab\u0103\u201e, adaug\u0103 Hora\u0163iu \u0162epe\u015f.
\n\u00cen opinia lui Bogdan Belciu (PwC), pie\u0163ele str\u0103ine ar putea reprezenta un poten\u0163ial de cre\u015ftere, dar multe dintre companiile rom\u00e2ne\u015fti din domeniu sunt prea mici pentru a putea concura \u00een mod eficient \u00een str\u0103in\u0103tate pe proiecte majore. Pe de alt\u0103 parte, chiar \u015fi \u00een Rom\u00e2nia multe proiecte mari sunt c\u00e2\u015ftigate de companii interna\u0163ionale. \u201eAstfel, de\u015fi sunt companii rom\u00e2ne\u015fti \u00een domeniul construc\u0163iilor industriale care pot accede pie\u0163e interna\u0163ionale \u015fi proiecte mari, \u00een ansamblu nu este suficient pentru ca sectorul s\u0103 reprezinte un factor semnificativ de cre\u015ftere \u00een economie\u201e, spune Belciu. Problemele principale sunt legate de multe ori nu at\u00e2t de competitivitate din punctul de vedere al costurilor, ci \u015fi de reputa\u0163ie, calitate \u015fi credibilitate, \u015fi chiar de accesul dificil la finan\u0163are.
\nFlorian Aldea completeaz\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 situa\u0163ia constructorilor rom\u00e2ni care au lucrat peste hotare este complex\u0103. \u00cenainte de 1989 aveam o industrie grea \u015fi electrotehnic\u0103 dezvoltat\u0103, capabil\u0103 s\u0103 sus\u0163in\u0103 un efort \u00een str\u0103in\u0103tate, existau antreprenori mari, cu personal specializat pentru lucr\u0103ri la export, precum \u015fi o industrie metalurgic\u0103 \u015fi siderurgic\u0103 capabile s\u0103 sus\u0163in\u0103 investi\u0163ii majore. \u201e\u00cen prezent aceste atuuri nu mai exist\u0103, expertiza, dar \u015fi industria de profil nefiind p\u0103strate\u201e, arat\u0103 Aldea. Tot el completeaz\u0103 c\u0103 tehnologiile au migrat spre China \u015fi India, care au, cel pu\u0163in deocamdat\u0103, \u015fi avantajul unei for\u0163e de munc\u0103 foarte ieftine. Companiile de construc\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti nu dispun \u00eenc\u0103 de for\u0163a financiar\u0103 pentru a face fa\u0163\u0103 mediului concuren\u0163ial \u015fi cerin\u0163elor acestor pie\u0163e.
\nPe de alt\u0103 parte, crede Marius V\u0103c\u0103roiu, CEO la Policolor-Orgachim, \u201eaccesul la informa\u0163ie, al\u0103turi de transparen\u0163\u0103 \u00een procesele de achizi\u0163ie sunt extrem de importante pentru companiile de construc\u0163ie din Rom\u00e2nia \u00een ceea ce prive\u015fte implicarea \u015fi c\u00e2\u015ftigarea contractelor cu pie\u0163ele externe. Odat\u0103 rezolvate cele dou\u0103 aspecte, sunt convins c\u0103 nu avem probleme cu competitivitatea\u201e.<\/p>\n
\nPASIVITATEA GUVERNULUI<\/p>\n
\nDeopotriv\u0103 anali\u015ftii \u015fi produc\u0103torii de materiale de construc\u0163ii consider\u0103 c\u0103 guvernul poate lua o \u00eentreag\u0103 serie de m\u0103suri pentru a \u00eencura-ja domeniul construc\u0163iilor. \u201eAtragerea fondurilor europene ca prim\u0103 prioritate pentru domeniul transporturilor \u015fi cel pentru coeziunea social\u0103 ar putea asigura o finan\u0163are corespunz\u0103toare \u00een aceast\u0103 criz\u0103 a credit\u0103rii\u201e, indic\u0103 Adrian Crivii, pre\u015fedintele companiei Darian. \u00cen contextul \u00een care domeniul construc\u0163iilor ar fi considerat prioritar \u015fi ar fi sus\u0163inut de m\u0103suri, efectele ar deveni vizibile \u00eentr-un interval scurt, de 6 p\u00e2n\u0103 la 12 luni.<\/p>\n
\nLa fel de bine, guvernul trebuie s\u0103 creeze mediul economic propice: \u201elegi mai simple, stabilitate legislativ\u0103 \u015fi fiscal\u0103, predictibilitate, o lege simpl\u0103 \u015fi clar\u0103 a marilor investi\u0163ii, acord\u00e2nd facilit\u0103\u0163i tuturor investitorilor, reducerea num\u0103rului de taxe \u015fi simplificarea sistemului, reducerea birocra\u0163iei \u015fi a corup\u0163iei\u201e, spune reprezentantul Carpatcement, Florian Aldea. El completeaz\u0103 c\u0103 se a\u015fteapt\u0103 la o sc\u0103dere a pie\u0163ei cimentului \u00een 2013 comparativ cu anul trecut, av\u00e2nd \u00een vedere evolu\u0163ia pie\u0163ei \u00een primele \u015fase luni, c\u00e2t \u015fi \u00eent\u00e2rzierile mari \u00een demararea lucr\u0103rilor la proiectele mari de infrastructur\u0103. Mai mult, num\u0103rul mare de insolven\u0163e \u00een r\u00e2ndul clien\u0163ilor \u015fi recuperarea din ce \u00een ce mai dificil\u0103 a banilor din pia\u0163\u0103 \u201esunt principalele provoc\u0103ri ale anului 2013, cu care probabil c\u0103 va trebui s\u0103 ne confrunt\u0103m \u015fi anul viitor\u201e.<\/p>\n
\n\u201eProbabil infrastructura este o p\u00e2rghie pe care guvernul ar trebui s\u0103 o foloseasc\u0103. O infrastructur\u0103 bun\u0103 \u015fi o creditare avantajoas\u0103 sunt elemente care pot func\u0163iona drept catalizatori at\u00e2t pentru companiile prezente \u00een Rom\u00e2nia, c\u00e2t \u015fi pentru celelalte sectoare din construc\u0163ii\u201e, afirm\u0103 David \u0162iplea, de la EY Romania. Ce ar trebui s\u0103 fac\u0103 guvernul? \u201ePe l\u00e2ng\u0103 a investi semnificativ \u00een acest sector, cea mai bun\u0103 m\u0103sur\u0103 pe care am auzit-o \u00een privin\u0163a asta este finalizarea unui masterplan privind lucr\u0103rile de infrastructur\u0103, care s\u0103 fie implementat indiferent de persoanele sau partidele care ajung la putere\u201e, mai spune \u0162iplea.<\/p>\n
\nSus\u0163inerea credit\u0103rii pentru locuin\u0163e cu dob\u00e2nzi mai mici, \u00eencurajarea produc\u0163iei autohtone \u015fi crearea de noi locuri de munc\u0103 sunt m\u0103surile pe care ar trebui s\u0103 le ia guvernan\u0163ii, \u00een opinia lui Toni Teau, director general al Lasselsberger Rom\u00e2nia. Iar atragerea fondurilor europene, \u00eentr-o pondere semnificativ\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 ob\u0163inerea unui acces mai u\u015for la finan\u0163are, coroborat cu existen\u0163a unor facilit\u0103\u0163i din partea statului, ar putea face din anul 2014 un nou \u00eenceput al industriei de construc\u0163ii, mai spune Teau.
\nExist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi m\u0103suri punctuale care pot fi luate \u00een anumite domenii. \u201eDac\u0103 ne referim la zona de termoizola\u0163ii, \u00een primul r\u00e2nd trebuie achitate facturile restante de anul trecut pentru a putea fi \u00eencepute noi investi\u0163ii. Pe de alt\u0103 parte, guvernul ar trebui s\u0103 cointereseze prin lege asocia\u0163iile de locatari s\u0103-\u015fi reabiliteze locuin\u0163ele\u201e, este de p\u0103rere Marcel B\u0103rbu\u0163, fondatorul AdePlast.<\/p>\n
\nAdrian Porfir, manager pe Europa de Sud-Est \u00een cadrul Joris Ide, grupul care controleaz\u0103 produc\u0103torul de materiale de construc\u0163ii Megaprofil, nu crede \u00een capacitatea guvernului actual de a lua m\u0103suri relevante din cauza rupturii existente \u00eentre constr\u00e2ngerile existente la nivel central, generate de acordurile cu institu\u0163iile finan\u0163atoare (ca FMI)\u201e \u015fi diversele interese din plan local unde primarii \u00ee\u015fi v\u0103d periclitat viitorul \u00een lipsa fondurilor\u201e. \u00cen opinia lui Porfir, problemele sunt structurale \u015fi rezolvarea lor nu va veni din interior, ci din exterior. Practic, capacitatea administrativ\u0103 a guvernului se diminueaz\u0103 treptat, deciziile mari fiind luate din ce \u00een ce mai des \u00een afara \u0163\u0103rii, \u00een cadrul unui proces mai larg de globalizare la care asist\u0103m f\u0103r\u0103 a putea influen\u0163a foarte mult lucrurile. \u201eSingurii care pot mi\u015fca pia\u0163a r\u0103m\u00e2n investitorii priva\u0163i \u015fi antreprenorii, care o vor face atunci c\u00e2nd \u00eencrederea va reveni, probabil dup\u0103 2015\u201e, apreciaz\u0103 Porfir.<\/p>\n
\nDaniel Bach spune c\u0103 proiectele de infrastructur\u0103 au o pondere de sub jum\u0103tate din totalul pie\u0163ei, urmate de nonreziden\u0163ial \u015fi reziden\u0163ial, fiecare dintre acestea av\u00e2nd pu\u0163in peste un sfert din volumul de construc\u0163ii. \u201eCel mai mare poten\u0163ial pe termen scurt \u015fi mediu \u00eel vedem pentru infrastructur\u0103 \u015fi proiecte nonreziden\u0163iale. Sectorul reziden\u0163ial, unde \u00een principiu exist\u0103 o cerere important\u0103, ar putea fi stimulat prin politici guvernamentale care s\u0103 sprijine familiile tinere \u00een finan\u0163area propriilor locuin\u0163e, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een alte \u0163\u0103ri europene\u201e, sus\u0163ine reprezentantul Holcim.<\/p>\n
\nUna peste alta, de\u015fi construc\u0163iile ar putea fi un domeniu care s\u0103 contribuie la cre\u015fterea economic\u0103, este pu\u0163in probabil s\u0103 devin\u0103 elementul care va scoate Rom\u00e2nia din criz\u0103, crede Bogdan Belciu de la PwC Rom\u00e2nia. Mai degrab\u0103 ie\u015firea din contextul economic dificil va scoate sectorul de construc\u0163ii din criz\u0103, puncteaz\u0103 David \u0162iplea. \u201e\u00cen general cre\u015fterea sectorului de construc\u0163ii este un rezultat al unei economii care se dezvolt\u0103. De exemplu, cre\u015fterea serviciilor va avea drept consecin\u0163\u0103 construirea de spa\u0163ii de birouri; cre\u015fterea consumului este un semnal pentru construc\u0163ia de centre comerciale, spa\u0163ii de depozitare \u015fi de logistic\u0103, iar o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a produc\u0163iei industriale va avea ca rezultat construirea\/extinderea facilit\u0103\u0163ilor de produc\u0163ie\u201e, afirm\u0103 reprezentantul EY Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\nAcest articol a aparut in editia print a revistei Business Magazin, numar disponibil in perioada 2 – 8 septembrie in retelele Inmedio si Relay.<\/strong><\/span> Domeniul construc\u0163iilor ar putea scoate Rom\u00e2nia din criz\u0103. \u00cen ce m\u0103sur\u0103 este lucru fezabil? \u00cen ce interval ar putea demara investi\u0163ii care s\u0103 aib\u0103 un impact vizibil? Care sunt efectiv m\u0103surile pe care ar trebui s\u0103 le ia Guvernul? <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[7226,182,9,149],"class_list":["post-98865","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-constructii","tag-criza","tag-guvern","tag-investitii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/98865","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=98865"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/98865\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=98865"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=98865"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=98865"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"