![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5548\/11187356\/2\/caseta.jpg?height=600&width=800\")
<\/p>\n\nACUM, DETROIT ESTE DOAR CEL MAI MARE ORA\u015e DIN SUA CARE A INTRAT \u00ceN FALIMENT. Partea bun\u0103 a pove\u015ftii a \u00eenceput cu Henry Ford, care a decis s\u0103-\u015fi pl\u0103teasc\u0103 suficient de bine angaja\u0163ii de pe liniile de asamblare \u00eenc\u00e2t ace\u015ftia s\u0103-\u015fi permit\u0103 automobilele pe care le fabricau. \u00cenainte de Ford, revolu\u0163ia industrial\u0103 era \u0163inut\u0103 \u00een spate de muncitori cu salarii de mizerie, tr\u0103ind \u00een cartiere s\u0103r\u0103c\u0103cioase. Dup\u0103 Ford, angajatul american din fabric\u0103 a intrat \u00een clasa de mijloc. Muncitorii \u015fi-au putut cump\u0103ra propriile case \u00een suburbiile ora\u015felor, datorit\u0103 mobilit\u0103\u0163ii oferite de automobil, \u015fi \u015fi-au putut trimite copiii la universit\u0103\u0163i, \u00een multe cazuri departe de cas\u0103.<\/p>\n
\nA\u015fa a devenit Detroit epicentrul unuia dintre cele mai mari cutremure sociale din istorie: formarea unei clase de mijloc care cuprindea majoritatea popula\u0163iei, chiar \u015fi muncitorii. Locurile de munc\u0103 bine pl\u0103tite, cu beneficii printre care \u015fi pensie, precum \u015fi posibilitatea de a asigura un viitor familiei \u015fi de a accede \u00een clasa de mijloc, au crescut vertiginos popularitatea \u015fi popula\u0163ia Detroitului, scrie Philadelphia Tribune. Dup\u0103 peste patru decenii de declin \u00eens\u0103, General Motors \u015fi Ford mai produc \u00eenc\u0103 ma\u015fini \u00een Motor City, \u00eens\u0103 departe de scara la care o f\u0103ceau \u00een trecut. Odat\u0103 cu \u00eenchiderea fabricilor \u015fi dispari\u0163ia locurilor de munc\u0103, mul\u0163i locuitori au p\u0103r\u0103sit ora\u015ful – unii pentru a g\u0103si slujbe \u015fi \u015fcoli mai bune, iar al\u0163ii pentru a sc\u0103pa de infrac\u0163ionalitatea \u00een cre\u015ftere din ora\u015ful s\u0103racit.<\/p>\n
\n<\/p>\n
\nDATORII MARI LA CREDITORI. Casele \u015fi fabricile p\u0103r\u0103site par a fi rupte dintr-un film cu tem\u0103 postapocaliptic\u0103 f\u0103cut la Hollywood. Cu o popula\u0163ie de aproape 2 milioane de locuitori \u00een zilele de glorie, Detroit era odat\u0103 un simbol american. Acum, ora\u015ful pare pur \u015fi simplu r\u0103mas f\u0103r\u0103 combustibil. \u201eEste un pas dificil, dar singura op\u0163iune viabil\u0103 de a \u00eencerca rezolvarea unei probleme care s-a agravat pe parcursul a \u015fase decenii. (…) S\u0103 fiu direct: Detroit este falit. Exist\u0103 doar o singur\u0103 cale de ie\u015fire\u201e, spune guvernatorul statului Michigan, Rick Snyder, care a autorizat Detroit s\u0103 cear\u0103 protec\u0163ia legii falimentului, la recomandarea administratorului special numit pentru a rezolva situa\u0163ia ora\u015fului.<\/p>\n
\nNu toat\u0103 lumea este de acord asupra valorii totale a datoriilor ora\u015fului, dar administratorul, Kevyn Orr, a declarat c\u0103 acestea se situeaz\u0103 la 18-20 de miliarde de dolari, scrie cotidianul New York Times. Aproximativ 100.000 de creditori au de \u00eencasat bani de la autorit\u0103\u0163ile din Detroit. Printre ace\u015ftia se afl\u0103 to\u0163i angaja\u0163ii actuali ai ora\u015fului \u015fi cei care s-au pensionat, precum \u015fi mii de firme locale.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5548\/11187356\/3\/162579823.jpg?height=525&width=700\")
<\/p>\n
\nCASE LA MAI PU\u0162IN DE 500 DE DOLARI. Cartierele ora\u015fului – odat\u0103 bine \u00eentre\u0163inute de clasa de mijloc a Americii – ofer\u0103 acum ad\u0103post dependen\u0163ilor de droguri \u015fi dealerilor acestora. Aproape 80.000 de locuin\u0163e au fost abandonate, iar 40% din iluminatul stradal nu func\u0163ioneaz\u0103. Taxe pe cl\u0103diri au pl\u0103tit \u00een ultimii doi ani u\u015for peste jum\u0103tate din cei care de\u0163in propriet\u0103\u0163i \u00een ora\u015f, iar multe case sunt scoase la v\u00e2nzare la mai pu\u0163in de 500 de dolari.<\/p>\n
\nCasa Alb\u0103 a dat un comunicat \u00een care a afirmat c\u0103 pre\u015fedintele Barack Obama urm\u0103re\u015fte situa\u0163ia \u015fi \u201er\u0103m\u00e2ne angajat s\u0103 continue parteneriatul puternic\u201e cu Detroit.\u00cen pofida asigur\u0103rilor pre\u015fedintelui, ora\u015ful se afl\u0103 pe un drum dificil, care \u00eenseamn\u0103 concedieri, v\u00e2nzarea de propriet\u0103\u0163i, cre\u015fterea tarifelor \u015fi taxelor, precum \u015fi reducerea unor servicii de baz\u0103, precum colectarea gunoiului. Doar o treime dintre ambulan\u0163ele din ora\u015f sunt \u00eenc\u0103 func\u0163ionale. \u00cen prezent, popula\u0163ia Detroitului se men\u0163ine cu dificultate peste 700.000 de persoane. Cei r\u0103ma\u015fi se confrunt\u0103 cu o rat\u0103 a \u015fomajului de 18% – de peste dou\u0103 ori mai ridicat\u0103 dec\u00e2t la nivelul SUA.<\/p>\n
<\/p>\n
\nIGRARE \u015eI INFRAC\u0162IONALITATE. \u00centre 1910 \u015fi 1950, pu\u0163ine ora\u015fe din Statele Unite s-au dezvoltat mai repede, au fost mai bogate sau mai atractive dec\u00e2t Detroit pentru cei \u00een c\u0103utarea succesului.\u00cen anii \u201860 a devenit \u015fi un centru al muzicii, cu arti\u015fti care au produs un stil propriu de soul cu influen\u0163e pop, numit dup\u0103 casa de discuri Motown. Berry Gordy Jr. a \u00eenfiin\u0163at faimoasa cas\u0103 de discuri \u00een 1959, devenit\u0103 ulterior una dintre cele mai mari din lume. Din \u201eartileria grea\u201e a Motown au f\u0103cut parte Marvin Gaye, Gladys Knight, Aretha Franklin, Diana Ross and The Supremes, The Jackson 5 sau Stevie Wonder, iar hiturile acestora au transformat Detroit \u00eentr-un centru al muzicii americane.<\/p>\n
\nMiile de muncitori care vroiau s\u0103 fie parte a visului din Detroit au generat o cerere ridicat\u0103 pe pia\u0163a imobiliar\u0103. Cartiere \u00eentregi au fost construite pentru a sus\u0163ine cre\u015fterea popula\u0163iei, perioad\u0103 \u00een care ora\u015ful a creat \u015fi mul\u0163i milionari.<\/p>\n
\nLa fel ca pentru multe alte ora\u015fe americane, anii \u201860 au adus \u00eens\u0103 declinul, odat\u0103 cu dezvoltarea suburbiilor. Deteriorarea situa\u0163iei s-a agravat puternic dup\u0103 revoltele popula\u0163iei de culoare \u00een 1967, printre cele mai violente din istoria SUA. \u00cen anii urm\u0103tori, marile companii auto americane, Ford, Chrysler \u015fi General Motors, au \u00eenceput s\u0103 deschid\u0103 fabrici \u00een alte ora\u015fe. Mai t\u00e2rziu, ascensiunea importurilor de ma\u015fini japoneze a \u00eenceput s\u0103 macine industria auto american\u0103, ad\u0103ug\u00e2nd astfel \u00eenc\u0103 o lovitur\u0103 ora\u015fului. Declinul a convins \u015fi Motown s\u0103 se mute \u00een 1972 la Los Angeles, \u00eempreun\u0103 cu to\u0163i arti\u015ftii talenta\u0163i din portofoliul casei de discuri.<\/p>\n
\nProblemele din Detroit au intrat \u015fi \u00een aten\u0163ia interna\u0163ional\u0103 \u00een 2009, c\u00e2nd General Motors a avut nevoie de mai multe zeci de miliarde de dolari de la statul american pentru a sc\u0103pa de faliment, datoriile uria\u015fe \u015fi costurile ridicate cu for\u0163a de munc\u0103. General Motors \u015fi-a revenit, dar multe dintre fabricile auto, inclusiv ale principalilor competitori, au fost \u00eenchise. \u00cen consecin\u0163\u0103, valoarea propriet\u0103\u0163ilor \u015fi veniturile din taxe s-au pr\u0103bu\u015fit, iar poli\u0163ia nu poate controla infrac\u0163ionalitatea. Potrivit unui studiu recent, patru dintre cele mai periculoase zece cartiere din SUA se afl\u0103 \u00een Detroit \u015fi ocup\u0103 \u00een totalitate top trei. \u00cen 2011, Detroit avea cea mai ridicat\u0103 rat\u0103 a infrac\u0163iunilor comise cu violen\u0163\u0103 dintre toate ora\u015fele mari din SUA, cu peste 15.000 de incidente \u00een anul respectiv. \u00cen unele zone ale ora\u015fului, poli\u0163ia ajunge abia la o or\u0103 dup\u0103 ce este chemat\u0103.<\/p>\n
\nCEL MAI MARE FALIMENT. Natura falimentului Detroit asigur\u0103 c\u0103 procesul va fi urm\u0103rit cu aten\u0163ie de pia\u0163a obliga\u0163iunilor municipale din SUA, de sindicatele angaja\u0163ilor publici, dar \u015fi de creditorii altor ora\u015fe cu probleme financiare.
\nDe la mijlocul anilor \u201850, peste 60 de ora\u015fe \u015fi districte au cerut protec\u0163ia legii falimentului pentru municipalit\u0103\u0163i, scrie New York Times. Datoriile Detroitului sunt \u00eens\u0103 incomparabil mai mari dec\u00e2t cele ale districtului Jefferson, care de\u0163inea recordul anterior, cu un faliment cu datorii de 4 miliarde de dolari \u00een 2011. Alte ora\u015fe din SUA, inclusiv New York \u015fi Cleveland \u00een anii \u201870, precum \u015fi Philadelphia dou\u0103 decenii mai t\u00e2rziu, s-au aflat \u00een pragul colapsului, dar au reu\u015fit \u00een ultimul moment s\u0103 g\u0103seasc\u0103 alte solu\u0163ii dec\u00e2t falimentul.<\/p>\n
\n\u00cen cele din urm\u0103, visul Detroitului de a crea \u015fi de a sus\u0163ine o clas\u0103 de mijloc puternic\u0103 s-a dovedit un e\u015fec \u00een contextul politicilor de retragere a sprijinului federal, a acordurilor de liber schimb \u015fi m\u0103surilor de austeritate adoptate \u00een prezent. Detroit a murit pentru c\u0103 a \u00eencercat s\u0103 \u00eencurajeze egalitatea \u00eentr-o economie american\u0103 \u00een schimbare, \u00een care discrepan\u0163ele dintre boga\u0163i \u015fi s\u0103raci se accentueaz\u0103. Astfel, pe o pia\u0163\u0103 a muncii polarizat\u0103 tot mai puternic \u00eentre slujbe precum cele de bancheri \u015fi lucr\u0103tori la Wal-Mart, se pare c\u0103 nu a mai r\u0103mas loc \u015fi pentru visul lui Henry Ford.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Detroit a fost odat\u0103 motorul economic al Visului American. Sute de mii de muncitori au fost atra\u015fi \u00een ora\u015ful din statul Michigan, muncind ini\u0163ial \u00een Arsenalul Democra\u0163iei, cum era numit \u00een timpul celui de Al Doilea R\u0103zboi Mondial, pentru construc\u0163ia de armament, iar dup\u0103 r\u0103zboi \u00een fabricile celor trei mari produc\u0103tori auto americani: General Motors, Ford \u015fi Chrysler.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[22541,12870,13794,9453,26791,10275,7664,7140,10882,7020,19480,17470,7606,7794,9759,34490],"class_list":["post-98038","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-al-doilea-razboi-mondial","tag-american","tag-americani","tag-armament","tag-atragere","tag-fabrici","tag-faliment","tag-ford","tag-general","tag-general-motors","tag-michigan","tag-motor","tag-munca","tag-muncitori","tag-numire","tag-vis"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/98038","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=98038"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/98038\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":98054,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/98038\/revisions\/98054"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=98038"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=98038"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=98038"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}