{"id":98000,"date":"2013-07-31T12:01:00","date_gmt":"2013-07-31T12:01:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=98000"},"modified":"2013-07-31T12:01:00","modified_gmt":"2013-07-31T12:01:00","slug":"cum-sa-faci-zeci-de-mii-de-euro-din-varful-patului-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=98000","title":{"rendered":"Cum s\u0103 faci ZECI DE MII DE EURO din v\u00e2rful patului"},"content":{"rendered":"

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nTudor Maier \u015fi-a construit o carier\u0103 la care mul\u0163i angaja\u0163i de multina\u0163ional\u0103 nici m\u0103car nu viseaz\u0103. Nu depinde de nimeni \u00een meseria lui, nu \u015ftie ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 ai un \u015fef, \u00ee\u015fi organizeaz\u0103 timpul dup\u0103 bunul-plac f\u0103r\u0103 s\u0103 se speteasc\u0103 muncind \u015fi, cel mai important dintre toate, c\u00e2\u015ftig\u0103 suficient c\u00e2t s\u0103 duc\u0103 un trai mai mult dec\u00e2t decent, f\u0103r\u0103 grija zilei de m\u00e2ine. T\u00e2n\u0103rul \u00een v\u00e2rst\u0103 de 32 de ani este freelancer, liber-profesionist pe internet, dac\u0103 vre\u0163i, \u015fi \u00eenc\u0103 unul dintre cel mai bine pl\u0103ti\u0163i din Rom\u00e2nia, cu un salariu care se poate compara chiar cu unul de executiv – c\u00e2teva zeci bune de mii de dolari pe an. “Niciun job din Rom\u00e2nia, oric\u00e2t de bine pl\u0103tit ar fi, nu m-ar putea determina acum s\u0103 renun\u0163 la statutul de freelancer \u015fi s\u0103 devin angajat”, spune Maier.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nCe-i drept, a\u015fa este obi\u015fnuit, pentru c\u0103 a fost dintotdeauna antreprenor. Dup\u0103 ce a absolvit Facultatea de \u015etiin\u0163e Economice din cadrul Universit\u0103\u0163ii Babe\u015f-Bolyai de la Cluj, a avut timp de c\u00e2\u0163iva ani o firm\u0103 de publicitate \u00een Alba Iulia \u015fi mai apoi a publicat un ziar de anun\u0163uri \u015fi mic\u0103 publicitate. C\u00e2\u015ftigurile ca antreprenor n-au fost \u00eens\u0103 str\u0103lucite, iar presiunea facturilor scadente a fost mereu o problem\u0103, dar \u00een 2008 a aflat pentru prima dat\u0103 despre platformele unde freelancerii \u00ee\u015fi pot g\u0103si de lucru \u015fi a decis s\u0103 \u00eencerce \u015fi el. “\u00cenceputul a fost foarte slab, cu doar dou\u0103 proiecte \u00een primul an”, dezv\u0103luie Tudor Maier, situa\u0163ie care arat\u0103 acum cu totul altfel.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nT\u00e2n\u0103rul este designer grafic \u015fi lucreaz\u0103, \u00een cea mai mare parte a timpului, coper\u0163i pentru c\u0103r\u0163i, design de c\u0103r\u0163i \u00een format electronic, dar \u015fi paginare \u015fi design pentru reviste, cataloage, bro\u015furi, afi\u015fe \u015fi alte materiale de marketing printre care inclusiv ambalaje pentru diverse produse. Pentru munca lui cere cel pu\u0163in 20 de dolari pe or\u0103 \u015fi lucreaz\u0103 \u00een jur de 30 de ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, dar exist\u0103 \u015fi proiecte pentru care este pl\u0103tit \u00een ansamblu, indiferent de num\u0103rul orelor lucrate. “Cel mai bun contract pe care l-am avut vreodat\u0103 a fost cu o editur\u0103 pentru care am lucrat designul a 20 de c\u0103r\u0163i pentru 7.000 de dolari”, spune Maier despre unul dintre cele 200 de proiecte realizate \u00een ultimii patru ani.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nCa el, zeci de milioane de oameni din toate col\u0163urile lumii, \u00eentre care \u015fi c\u00e2teva zeci de mii de rom\u00e2ni, \u00ee\u015fi \u00eencearc\u0103 \u00een permanen\u0163\u0103 norocul pe cont propriu, pe platforme de freelancing precum Freelancer.com, Elance.com, oDesk.com sau vWorker.com. Sper\u0103, ca oricine de altfel, s\u0103 g\u0103seasc\u0103 cheia banilor mul\u0163i \u00een schimbul muncii lor \u015fi, de\u015fi unii chiar reu\u015fesc, trebuie spus de la bun \u00eenceput c\u0103 freelancingul ca meserie nu-i chiar pentru oricine. Modul de func\u0163ionare al platformelor de acest gen este destul de simplu – companii din toat\u0103 lumea caut\u0103 for\u0163\u0103 de munc\u0103 bine preg\u0103tit\u0103 \u015fi mai ieftin\u0103 dec\u00e2t ar g\u0103si \u00een \u0163ara de unde provin pentru diverse proiecte specifice, iar freelancerii cei mul\u0163i concureaz\u0103 unii cu ceilal\u0163i folosind arme precum pre\u0163ul, termenul de predare \u015fi experien\u0163a anterioar\u0103 pentru a c\u00e2\u015ftiga proiectele. De la sine \u00een\u0163eles c\u0103, pentru cineva de-abia pornit pe calea freelancingului, nici companiile nu se vor \u00eenghesui cu proiecte \u015fi nici banii nu vor curge prea u\u015for, dar pentru cei care nu se las\u0103 u\u015for descuraja\u0163i, recompensele se pot dovedi mai mult dec\u00e2t suficiente pentru o via\u0163\u0103 relaxat\u0103. Daniel Simion (35 de ani), de exemplu, c\u00e2\u015ftig\u0103 \u00een medie 2.000 de dolari pe lun\u0103, aproape c\u00e2t salariul pe care l-a avut \u00een postura de angajat, dar cu un num\u0103r considerabil mai mic de ore lucrate. Activitatea lui ca freelancer se \u00eenv\u00e2rte \u00een jurul edit\u0103rii de imagine \u015fi sunet, proces\u0103rii digitale a imaginii sau ad\u0103ug\u0103rii de efecte speciale sau anima\u0163ii. Mai exact tot ce are leg\u0103tur\u0103 cu etapa de post-produc\u0163ie video. “Pe scurt, clientul \u00eemi spune cu ce ar vrea s\u0103-l ajut, \u00eemi trimite materialul brut (filmare, imagini, logo-uri, texte, explica\u0163ii, exemple etc.), iar eu le asamblez pe toate ca pe ni\u015fte puzzle-uri sau fac modific\u0103rile cerute”, explic\u0103 Simion.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nAbsolvent al Facult\u0103\u0163ii de Film din cadrul Universit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale de Art\u0103 Teatral\u0103 \u015fi Cinematografic\u0103, n-a fost \u00eens\u0103 dintotdeauna freelancer. A \u00eenceput s\u0103 lucreze \u00eenc\u0103 din vremea liceului, ca impresar artistic cu jum\u0103tate de norm\u0103, organiz\u00e2nd printre altele spectacole pentru o trup\u0103 care promova cultura brazilian\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Apoi a lucrat timp de \u015fapte ani ca fotograf \u015fi operator foto pentru un studio de cartier, iar din 2004 a intrat \u00een lumea filmului. “Am primit un job part-time la AMV Film, companie condus\u0103 de Mihai Vasilache, unul dintre cei mai experimenta\u0163i editori de imagine din Rom\u00e2nia”, poveste\u015fte t\u00e2n\u0103rul.<\/p>\n

<\/p>\n

Cu ideea de freelancer a luat contact pentru prima oar\u0103 un an mai t\u00e2rziu, ca activitate suplimentar\u0103 jobului de zi cu zi. Lucra atunci la Videolink, o firm\u0103 de \u00eenchiriere de echipamente de film care colabora cu casa de produc\u0163ie BlackMaria Production \u015fi a \u00eenceput s\u0103 monteze videoclipuri \u00een sistem de freelancing. Apoi s-a mutat la Carter Films, o firm\u0103 care produce \u00een principal spoturi publicitare \u015fi filme. “Perioada asta a fost una dintre cele mai solicitante din via\u0163a mea”, \u00ee\u015fi aminte\u015fte Simion despre ultimii doi ani \u00een care a mai lucrat ca angajat pentru al\u0163ii. C\u00e2\u015ftiga pe atunci ceva mai mult dec\u00e2t \u00een prezent, \u00eens\u0103 programul erau interminabil, spre deosebire de acum, c\u00e2nd lucreaz\u0103 \u00een medie 5-6 ore pe zi. “De fapt timpul efectiv de lucru este chiar mai redus, pentru c\u0103 media include \u015fi timpul de randare a imaginilor, adic\u0103 perioada c\u00e2nd las calculatoarele s\u0103 proceseze produsul final, iar eu iau o pauz\u0103”, precizeaz\u0103 Daniel Simion. Cel mai bine pl\u0103tit proiect al s\u0103u a constat \u00een colorarea digital\u0103 a unor ilustra\u0163ii alb-negru din manuale \u015fcolare ale Africii de Sud. A c\u00e2\u015ftigat peste 3.500 de dolari la acel proiect \u015fi a colorat cam trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, aproximativ nou\u0103 ore pe zi. “C\u0103lu\u0163i, floricele, frunzuli\u0163e de mai multe feluri, chiar \u015fi broscu\u0163e. Mi-am \u00eendeplinit norma pentru c\u00e2t n-am colorat c\u00e2nd eram mic”, spune r\u00e2z\u00e2nd freelancerul. Pove\u015ftile celor doi sunt doar c\u00e2teva dintre exemplele de rom\u00e2ni care au c\u00e2\u015ftiguri frumoase ca freelanceri.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Tot \u00een jurul a 2.000 de dolari pe lun\u0103 \u00eencaseaz\u0103 \u015fi Anton Daniel, un t\u00e2n\u0103r \u00een v\u00e2rst\u0103 de 22 de ani, absolvent al Liceului de Marin\u0103 din Gala\u0163i care nu a reu\u015fit \u00eens\u0103 s\u0103 intre la Facultatea de Arte din Bucure\u015fti, unde locurile sunt limitate la doar 30. C\u0103uta, prin 2009, o modalitate de a-\u015fi rotunji veniturile, moment c\u00e2nd a luat pentru prima dat\u0103 contact cu platformele mari de freelancing din lume. Acum este membru numai pe Freelancer.com \u015fi Elance.com \u015fi lucreaz\u0103 doar ca freelancer, “nu c\u00e2nd apuc sau am chef, ci zilnic \u00een jur de 5-6 ore, uneori \u015fi \u00een weekend”, spune Daniel despre proiectele de grafic\u0103 pe care le lucreaz\u0103 – design pentru jocuri destinate telefonului mobil sau tabletei, pagini de internet sau diverse interfe\u0163e de aplica\u0163ii \u015fi machete 3D. Are \u00eens\u0103 zile \u00een care munce\u015fte chiar \u015fi numai dou\u0103 ore, dar \u015fi zile la polul opus, \u00een care st\u0103 \u00een fa\u0163a calculatorului de diminea\u0163a p\u00e2n\u0103 seara. La fel variaz\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi veniturile care depind, cum altfel, de c\u00e2te proiecte are \u015fi c\u00e2te ore de munc\u0103 aloc\u0103 freelancerul. “Dac\u0103 nu pot lucra foarte mult, veniturile coboar\u0103 chiar \u015fi la 500 de dolari, dar dac\u0103 aloc timp zilnic c\u00e2t un program de lucru normal, suma ajunge chiar \u015fi la peste 4.000 de dolari”, explic\u0103 Anton Daniel.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Freelancerii din toat\u0103 lumea au c\u00e2\u015ftigat \u00een total anul trecut un miliard de dolari, sum\u0103 care va cre\u015fte cu cel pu\u0163in 40-50% \u00een urm\u0103torii c\u00e2\u0163iva ani, estima recent Kjetil Olsen (36 de ani), vicepre\u015fedintele pentru Europa al platformei de freelancing Elance, \u00eentr-un interviu pentru Business Magazin. “Domeniul e \u00een stadiul \u00een care era comer\u0163ul online acum 10-12 ani”, spune Olsen. Mai bine de jum\u0103tate din aceast\u0103 pia\u0163\u0103 este \u00eens\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 momentan \u00eentre numai c\u00e2teva platforme; aproape 220 de milioane de dolari au c\u00e2\u015ftigat anul trecut doar cei 2,1 milioane de freelanceri \u00eenregistra\u0163i pe Elance, spun statisticile. Un calcul matematic simplu arat\u0103 c\u0103 fiecare a \u00eencasat pu\u0163in peste 100 de dolari \u00een 2012, \u00eens\u0103 realitatea este c\u0103 probabil doar c\u00e2teva procente din milioanele de membri, printre care \u015fi Tudor Maier, Daniel Simion sau Anton Daniel, au lucrat efectiv \u015fi au c\u00e2\u015ftigat suma cu pricina.<\/p>\n

\"\".<\/p>\n

Pe Freelancer.com, c\u00e2\u015ftigurile din ultimii aproape 9 ani ai celor \u015fapte milioane de freelanceri, c\u00e2\u0163i num\u0103r\u0103 azi platforma, au dep\u0103\u015fit un miliard de dolari. La Elance.com, \u00eencas\u0103rile din 2007 \u00eencoace sunt de aproape 700 de milioane de dolari. Iar pe oDesk, de pild\u0103, cei 2,5 milioane de membri au c\u00e2\u015ftigat 360 de milioane de dolari numai anul trecut. Exist\u0103, a\u015fadar, freelanceri \u00een lume care c\u00e2\u015ftig\u0103 nu c\u00e2teva zeci de mii de dolari, ci mai degrab\u0103 c\u00e2teva sute de mii de dolari pe an, cu toate c\u0103 exemplele sunt destul de rare. “\u015etiu un cuplu de tineri care c\u00e2\u015ftig\u0103 at\u00e2t de bine \u00eenc\u00e2t nu sunt stabili\u0163i \u00eentr-o \u0163ar\u0103 anume. C\u0103l\u0103toresc de c\u00e2\u0163iva ani \u00eencoace continuu, c\u00e2te o lun\u0103 aici, una acolo, pentru c\u0103 prin natura meseriei pot lucra de oriunde”, poveste\u015fte Kjetil Olsen. Din pia\u0163a total\u0103 de freelancing, Europa are o cot\u0103 de aproximativ 15% din punct de vedere al companiilor care caut\u0103 for\u0163\u0103 de munc\u0103 pe platformele specializate, iar aproape 25% din sumele pl\u0103tite la nivel mondial pentru proiecte ajung \u00een buzunarele freelancerilor europeni.<\/p>\n

<\/p>\n

Pia\u0163a din Rom\u00e2nia este \u00eens\u0103 foarte greu de cuantificat. \u00cen teorie, oricine poate lucra ca liber-profesionist pe internet, iar pu\u0163ine dintre marile platforme de freelancing consider\u0103 Rom\u00e2nia o pia\u0163\u0103 suficient de important\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 calculeze \u015fi s\u0103 mai \u015fi divulge cifrele aferente. Estim\u0103rile arat\u0103 un num\u0103r de ordinul zecilor de mii de freelanceri pe plan local, cel mai probabil \u00een jurul a 50.000 de oameni care lucreaz\u0103 proiecte ob\u0163inute pe platformele de profil, f\u0103r\u0103 un angajament pe termen lung \u015fi, foarte probabil, ca activitate \u00een timpul liber pentru majoritatea dintre ei, cu scopul de a-\u015fi rotunji veniturile.<\/p>\n

“Freelancerii rom\u00e2ni sunt totu\u015fi foarte populari \u00een lume pe mai toate platformele”, face Kjetil Olsen o observa\u0163ie bun\u0103 cu prec\u0103dere despre IT-i\u015ftii din \u0163ar\u0103 considera\u0163i de mul\u0163i ani o resurs\u0103 pre\u0163ioas\u0103 pentru companii care au externalizat aici servicii. Norvegianul are, de altfel, propria experien\u0163\u0103 cu liber-profesioni\u015ftii de la noi – c\u00e2nd a preluat pozi\u0163ia actual\u0103 la Elance, executivul \u015fi-a c\u0103utat asistent\u0103 personal\u0103, pe care a g\u0103sit-o \u00een Rom\u00e2nia. Pe nume Smaranda, asistenta lui vorbea patru limbi str\u0103ine \u015fi avea un loc de munc\u0103 stabil aici, dar c\u0103uta surse suplimentare de venit. Iar \u00een ultimii doi ani, Olsen a lucrat adesea cu rom\u00e2ni, din c\u00e2te spune, inclusiv Tudor Maier, freelancerul de la \u00eenceputul articolului, fiind unul dintre contractorii pe care i-a angajat pentru anumite proiecte.<\/p>\n

Doar pe Elance sunt \u00eenregistra\u0163i pu\u0163in peste 16.400 de freelanceri, Rom\u00e2nia fiind astfel plasat\u0103 pe locul 12 \u00een clasamentul \u0163\u0103rilor prezente \u00een cadrul platformei dup\u0103 num\u0103rul de membri. Peste 6.700 dintre ei lucreaz\u0103 \u00een domeniul IT, de altfel cel mai bine pl\u0103tit, dat fiind c\u0103 \u00een jur de trei sferturi din \u00eencas\u0103rile anuale vin din astfel de proiecte, 9.025 sunt \u00een domeniul crea\u0163iei \u015fi atrag aproape 20% din \u00eencas\u0103rile totale \u00een Rom\u00e2nia, iar restul sunt oameni de marketing, editori, avoca\u0163i sau contabili. Cu toate acestea, numai 1.129 dintre membrii Elance din Rom\u00e2nia au avut venituri \u00een 2012, de aproape 5 milioane de dolari, \u00een cre\u015ftere cu 31% comparativ cu anul precedent, conform datelor prezentate de companie. Prin extrapolare, pia\u0163a total\u0103 ar putea fi cifrat\u0103 \u00een jurul a 15 milioane de dolari anul trecut. “\u00cen 2013, veniturile freelancerilor rom\u00e2ni ar putea cre\u015fte cu p\u00e2n\u0103 la 70%, \u00een timp ce num\u0103rul proiectelor c\u00e2\u015ftigate de ei va fi mai mare cu 45%”, apreciaz\u0103 vicepre\u015fedintele pentru Europa al platformei.<\/p>\n

Din punct de vedere al c\u00e2\u015ftigurilor freelancerilor, Rom\u00e2nia se afl\u0103 pe locul \u015fapte \u00een clasamentul \u0163\u0103rilor cu cele mai mari venituri, cu 16,4 milioane de dolari din 2007 \u00eencoace. Pe primul loc se afl\u0103 \u00een mod evident SUA, cu aproape 688.000 de freelanceri \u015fi \u00eencas\u0103ri de peste 166 de milioane de dolari \u00een ultimii cinci ani, urmat\u0103 de India \u015fi Pakistan, cu 165, respectiv 40 de milioane de dolari \u00een perioada 2007-2012, \u0163\u0103ri de altfel \u00een general foarte populare pentru outsourcing de servicii, av\u00e2nd \u00een vedere m\u00e2na de lucru foarte ieftin\u0103. Pe list\u0103 apar \u00eens\u0103 \u015fi zone precum Marea Britanie, Rusia, China, Australia sau Bangladesh, aceasta din urm\u0103 fiind “o \u0163ar\u0103 care are foarte mult de c\u00e2\u015ftigat de pe urma platformelor de freelancing, av\u00e2nd \u00een vedere problemele din pia\u0163a muncii \u015fi, \u00een ansamblu, cererea subdimensionat\u0103 pentru for\u0163a de munc\u0103”, sus\u0163ine Kjetil Olsen.
\nDincolo de alegerea cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 a carierei de freelancer, exist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi oameni for\u0163a\u0163i de \u00eemprejur\u0103ri s\u0103 se orienteze spre o astfel de form\u0103 de munc\u0103.<\/p>\n

Mul\u0163i \u015fi-au pierdut joburile c\u00e2nd a venit criza economic\u0103 \u015fi n-au mai reu\u015fit s\u0103 \u00ee\u015fi g\u0103seasc\u0103 o slujb\u0103, al\u0163ii sunt \u015fomeri deja de mai mult\u0103 vreme \u015fi sper\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi asigure traiul din proiecte punctuale \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, mai sunt \u015fi cei care \u00een lipsa unor perspective pozitive pe pia\u0163a muncii din \u0163ara lor \u00eencep s\u0103 lucreze \u00een sistem de freelancing \u00een paralel cu serviciul \u015fi ajung apoi s\u0103 \u00ee\u015fi mute activitatea cu totul pe astfel de platforme. Dintre rom\u00e2ni, de pild\u0103, 10% spun c\u0103 au \u00eenceput s\u0103 lucreze a\u015fa dup\u0103 ce pozi\u0163iile din companiile \u00een care lucrau au fost restructurate, potrivit unui sondaj realizat de Elance, iar 2% au accesat platforme specializate pentru c\u0103 au reu\u015fit s\u0103 g\u0103seasc\u0103 serviciu doar cu jum\u0103tate de norm\u0103, iar veniturile nu erau suficiente. Al\u0163i 12% folosesc freelancingul ca mijloc de trai p\u00e2n\u0103 \u00ee\u015fi g\u0103sesc din nou serviciu. Cei mai mul\u0163i \u00eens\u0103, \u00een propor\u0163ie de 54% mai precis, au vrut ini\u0163ial doar s\u0103-\u015fi mai rotunjeasc\u0103 veniturile \u015fi au ajuns \u00een final chiar s\u0103 renun\u0163e la locul de munc\u0103. \u015ei, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, 22% au pornit chiar \u00een acest mod \u00een carier\u0103.<\/p>\n

<\/p>\n

Este \u015fi cazul Roxanei Nasoi, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 23 de ani, care a \u00eenceput \u00eenc\u0103 de acum patru ani, la terminarea liceului, s\u0103 lucreze \u00een sistem de freelancing. Primul proiect a fost pentru un client din India pentru care scria articole pe diverse subiecte \u015fi primea c\u00e2te un dolar pentru fiecare 500 de cuvinte. A ajuns repede la 5 dolari pe articol, apoi 10 \u015fi acum negociaz\u0103 altfel sumele \u00eencasate pe proiecte, ajung\u00e2nd la venituri de aproximativ 1.500 de dolari pe lun\u0103. De anul trecut este \u015fi ceea ce ini\u0163ial se numea reprezentant regional, func\u0163ie transformat\u0103 ulterior \u00een “mobilizator”, pentru platforma Elance, ca parte a strategiei companiei de a se extinde pe plan local. “Este a doua ini\u0163iativ\u0103 de acest gen a companiei, dup\u0103 Bangladesh”, spune Nasoi. Ea gestioneaz\u0103, al\u0103turi de al\u0163i patru asemenea ei – Vali Ciac\u00e2ru, primul care a primit titlul de reprezentant al companiei \u00een Rom\u00e2nia, sora lui, Irina Ciac\u00e2ru, \u015fi Ana Maria Nilca -, rela\u0163ia cu freelancerii \u015fi realizeaz\u0103 periodic traininguri cu ace\u015ftia.<\/p>\n

Sunt \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i pe regiuni din \u0163ar\u0103, cu toate c\u0103 \u00een Bucure\u015fti sunt cei mai mul\u0163i dintre freelanceri, ceea ce explic\u0103 faptul c\u0103 trei dintre mobilizatori r\u0103spund de aceast\u0103 zon\u0103. Vali Ciac\u00e2ru (29 de ani) este la Ia\u015fi, iar compania are \u00een plan s\u0103 angajeze al\u0163i c\u00e2\u0163iva, la Cluj, Timi\u015foara \u015fi Bra\u015fov. Dup\u0103 c\u00e2teva joburi care nu i-au adus prea multe realiz\u0103ri, a intrat \u015fi el \u00een 2009 pentru prima oar\u0103 pe o platform\u0103 de freelancing. “Sunt \u00eenregistrat pe patru platforme, fiecare cu plusuri \u015fi minusuri. Mobilizator pentru Elance am devenit \u00een toamna lui 2011”, spune Ciac\u00e2ru, obiectivul principal din aceast\u0103 func\u0163ie fiind s\u0103 explice freelancingul celor neini\u0163ia\u0163i \u015fi s\u0103 extind\u0103 comunitatea de rom\u00e2ni care lucreaz\u0103 \u00een acest mod. “Venitul meu \u00eemi permite s\u0103 duc un trai lini\u015ftit. Este cu multe procente peste venitul mediu din Rom\u00e2nia”, spune el, evit\u00e2nd s\u0103 dea cifre exacte. Munce\u015fte \u00eentre 4 \u015fi 16 ore pe zi, \u00een func\u0163ie de c\u00e2te proiecte are \u00een lucru, \u00eens\u0103 ar fi suficient s\u0103 lucreze chiar \u015fi una-dou\u0103 ore pe zi pentru a-\u015fi acoperi cheltuielile minime necesare traiului de zi cu zi. Uneori, nici m\u0103car at\u00e2t, dac\u0103 e s\u0103 lu\u0103m \u00een calcul un proiect realizat \u00een totalitate \u00eentr-o noapte: formatarea unui document de c\u00e2teva sute de pagini, pentru care a \u00eencasat 600 de dolari. “Evident, exemplele de acest fel sunt rare”, precizeaz\u0103 freelancerul.<\/p>\n

Perspectivele c\u00e2\u015ftigurilor frumoase \u00eei \u00eembie pe mul\u0163i, de\u015fi, a\u015fa cum am mai zis, nu to\u0163i izbutesc, mai ales c\u0103 mul\u0163i renun\u0163\u0103 la sistemul de lucru \u015fi se \u00eentorc la un loc de munc\u0103 tradi\u0163ional, chiar dac\u0103 nu foarte bine pl\u0103tit, c\u00e2nd v\u0103d c\u00e2t de dificil e s\u0103 c\u00e2\u015ftigi proiecte la \u00eenceput. “E adev\u0103rat, nu toat\u0103 lumea are succes pe o platform\u0103 de freelancing, dar asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi pe pia\u0163a muncii”, combate Kjetil Olsen. Dar pentru Irina Dumitrescu, un web designer bucure\u015ftean \u00een v\u00e2rst\u0103 de 27 de ani, un an de \u00eencerc\u0103ri a fost de-ajuns. “M-am \u00eenscris pe \u015fapte platforme de freelancing \u015fi aplicam \u00een permanen\u0163\u0103 la proiectele pentru care aveam competen\u0163e”, poveste\u015fte freelancerul. Printre ele, inclusiv CrowdSpring.com sau 99Designs.com, platforme unde designerii trimit chiar modele \u00een func\u0163ie de specifica\u0163iile clientului care, la final, alege un singur freelancer, de\u015fi \u00een stadiile incipiente trimit propuneri chiar \u015fi 100 de oameni. Dup\u0103 un an, c\u00e2nd a tras linie, f\u0103cuse un singur site mai amplu pentru o firm\u0103 mic\u0103 din India pentru numai 300 de dolari, “o sum\u0103 infim\u0103 raportat la c\u00e2t a fost de munc\u0103 \u015fi la c\u00e2t cost\u0103 \u00een general un site, dar pe care am acceptat-o \u00een speran\u0163a c\u0103 un proiect realizat cu succes va atrage \u015fi al\u0163i clien\u0163i”, \u015fi c\u00e2teva proiecte mai m\u0103runte. A c\u00e2\u015ftigat \u00een total 682 de dolari tot anul \u015fi a renun\u0163at, iar ca ea sunt destui, cea mai bun\u0103 dovad\u0103 fiind conturile inactive de pe platformele de freelancing.<\/p>\n

Totu\u015fi, \u00een domeniul IT este cel mai u\u015for, aici fiind cea mai mare cerere pentru freelanceri. \u00cen Rom\u00e2nia, de pild\u0103, mai mult de jum\u0103tate din proiectele lucrate au leg\u0103tur\u0103 cu acest segment, iar c\u00e2\u015ftigurile sunt \u00eentre cele mai mari, \u00een medie de 20 de dolari pe or\u0103, cifr\u0103 altfel mai mare dac\u0103 n-ar fi tras\u0103 \u00een jos de tinerii \u00eencep\u0103tori, care accept\u0103 proiecte pentru sume foarte mici, folosind \u00een prim\u0103 faz\u0103 pre\u0163ul drept arm\u0103 principal\u0103 \u00een atragerea clien\u0163ilor. Dac\u0103 \u0163\u0103ri precum India sau Pakistan sunt privite de freelancerii rom\u00e2ni drept surse ne\u00eensemnate de bani, \u00eentruc\u00e2t companiile de acolo pl\u0103tesc prost, “la fel de prost c\u00e2t \u00ee\u015fi pl\u0103tesc propria for\u0163\u0103 de munc\u0103, doar c\u0103 aici g\u0103sesc oameni mai bine preg\u0103ti\u0163i”, crede Roxana Nasoi, SUA ori Canada sunt tocmai la polul opus. Nu numai c\u0103 sunt familiariza\u0163i cu domeniul, dar se uit\u0103 nu doar la pre\u0163, care oricum este prin compara\u0163ie mai mic aici, ci \u015fi la calitatea produsului final, ceea ce \u0163\u0103rile asiatice se pare c\u0103 nu prea pre\u0163uiesc. Rabat par s\u0103 fac\u0103 inclusiv companiile rom\u00e2ne\u015fti care caut\u0103 for\u0163\u0103 de munc\u0103 pe platformele online de freelancing. “Pentru un proiect din care \u00eencasez 2.000 de dolari de la un str\u0103in, \u00een Rom\u00e2nia a\u015f lua numai un sfert din sum\u0103”, mai spune Nasoi.<\/p>\n

<\/p>\n

S\u0103 nu uit\u0103m \u00eens\u0103, industria de freelancing este una oportunist\u0103. A\u015fa se explic\u0103 \u00eencercarea permanent\u0103 a companiilor de a ob\u0163ine acelea\u015fi servicii la un pre\u0163 c\u00e2t mai mic, precum \u015fi speran\u0163a freelancerilor c\u0103 pot c\u00e2\u015ftiga mai mult. Nu degeaba aproape trei sferturi dintre liber-profesioni\u015ftii rom\u00e2ni care lucreaz\u0103 pe internet a\u015fteapt\u0103 \u00een acest an o cre\u015ftere de cel pu\u0163in 50% a veniturilor, ba chiar 17% mizeaz\u0103 pe dublarea \u00eencas\u0103rilor, potrivit sondajului Elance. Mai mult, pentru a-\u015fi l\u0103rgi orizonturile unii au \u00een plan chiar s\u0103 angajeze al\u0163i freelanceri pentru proiectele pe care le c\u00e2\u015ftig\u0103, dar nu au vreme s\u0103 le finalizeze. “Pentru mine acesta ar fi urm\u0103torul pas, s\u0103-mi fac propria firm\u0103 pe platforma de freelancing”, dezv\u0103luie Roxana Nasoi, cu argumentul c\u0103 a\u015fa vin \u015fi mai u\u015for clien\u0163ii, iar la mijloc sunt sume mult mai mari dec\u00e2t ar putea c\u00e2\u015ftiga pe cont propriu. Inside Media Communication, de pild\u0103, este o firm\u0103 de IT cu \u015fapte angaja\u0163i care \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte proiectele pe platforme de freelancing. Cu un tarif de minimum 30 de dolari pe or\u0103, compania a c\u00e2\u015ftigat peste 367.000 de dolari anul trecut pe Elance, adic\u0103 \u00een medie 7.800 de dolari de la fiecare client, \u00een timp ce din decembrie 2008, de c\u00e2nd a pornit, c\u00e2\u015ftigurile totale au dep\u0103\u015fit un milion de dolari.<\/p>\n

O alt\u0103 form\u0103 de antreprenoriat impulsionat\u0103 de asemenea platforme este chiar apari\u0163ia platformelor rom\u00e2ne\u015fti de freelancing. Bistri\u0163eanul Radu Goia (30 de ani), spre exemplu, \u015fi el freelancer specializat pe design, a pornit StudioPlaza.ro \u00een prim\u0103vara lui 2012, \u00een urma unei investi\u0163ii cuantificate mai degrab\u0103 \u00een timp dec\u00e2t \u00een sumele de bani nu mai mari de c\u00e2teva mii de euro.<\/p>\n

“Deocamdat\u0103 sunt doar 1.000 de freelanceri \u00eenscri\u015fi, dar problema vine din faptul c\u0103 firmele sunt \u00eenc\u0103 reticente s\u0103 publice proiecte”, spune antreprenorul. \u00cen fiecare lun\u0103 sunt publicate cam 10-15 proiecte pe platforma lui, cu o valoare medie de 250 de dolari, iar fiecare prime\u015fte propuneri de la cel pu\u0163in de dou\u0103 ori mai mul\u0163i freelanceri. Aproape 8% din sumele pl\u0103tite de companii freelancerilor ajung \u00een conturile lui Goia, sub form\u0103 de comision, iar c\u00e2\u015ftigurile StudioPlaza.ro sunt completate de sumele pl\u0103tite pentru conturile premium, de 20 de dolari pentru o perioad\u0103 de patru luni, dar momentan nu sunt dec\u00e2t 12 pl\u0103titori activi. “Freelancingul e un sistem mai degrab\u0103 pentru str\u0103ini sau pentru freelancerii rom\u00e2ni care lucreaz\u0103 pentru companii interna\u0163ionale”, ridic\u0103 Radu Goia principala problem\u0103 cu care se confrunt\u0103 platformele rom\u00e2ne\u015fti asemenea StudioPlaza.ro sau Rolancer.com, pornit\u0103 \u00een vara anului trecut de Luiza Ezechil, make-up artist \u00een sistem de freelancing, \u00eempreun\u0103 cu Alexandru Stoica.<\/p>\n

Ca o concluzie, loc este, cel pu\u0163in teoretic, pentru oricine \u00een acest domeniu. Pia\u0163a mondial\u0103 este totu\u015fi destul de la \u00eenceput \u015fi Rom\u00e2nia cu at\u00e2t mai mult, iar perspectivele sunt destul de promi\u0163\u0103toare. “P\u00e2n\u0103 \u00een 2020, una din dou\u0103 companii din lume vor lucra, fie \u015fi oric\u00e2t de pu\u0163in, cu freelanceri, iar \u00een medie 10% din munca lor va fi probabil realizat\u0103 \u00een acest fel”, citeaz\u0103 Kjetil Olsen o serie de estim\u0103ri din industrie. Destul c\u00e2t s\u0103 fac\u0103 din freelancing unul din cele mai v\u00e2nate joburi din toat\u0103 lumea.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cea mai mare companie din Rom\u00e2nia nu este \u00eenregistrat\u0103 la Registrul Comer\u0163ului. Are peste 50.000 de angaja\u0163i \u015fi o cifr\u0103 de afaceri de aproximativ 15 milioane de dolari. Este vorba despre freelancerii care lucreaz\u0103 pe internet, din propria sufragerie sau din vreo cafenea, pentru companii din toate col\u0163urile lumii. Pentru unii dintre ei, proiectele ob\u0163inute prin intermediul marilor platforme mondiale de freelancing precum Elance, freelancer sau oDesk se traduc \u00eentr-un salariu comparabil cu al unui executiv de multina\u0163ional\u0103, de c\u00e2teva zeci de mii de dolari anual.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[192,10124,202,31889,10053],"class_list":["post-98000","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-angajati","tag-corporatii","tag-cover-story","tag-freelancer","tag-salariu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/98000","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=98000"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/98000\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=98000"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=98000"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=98000"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}