{"id":97943,"date":"2013-07-29T12:58:00","date_gmt":"2013-07-29T12:58:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=97943"},"modified":"2013-07-29T12:58:00","modified_gmt":"2013-07-29T12:58:00","slug":"cei-zece-care-fac-legea-asfaltului-in-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=97943","title":{"rendered":"Cei zece care fac legea asfaltului \u00een Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"

\nINTR-O INDUSTRIE \u00ceN CARE CRIZA \u015eI-A PUS PUTERNIC AMPRENTA, companiile de construc\u0163ii au mizat anul trecut pe contractele c\u00e2\u015ftigate \u00een anii anteriori, \u00een contextul \u00een care \u00een 2012 statul a organizat din ce \u00een ce mai pu\u0163ine licita\u0163ii de \u015fosele, c\u0103i ferate sau sisteme de ap\u0103 \u015fi canalizare, iar investitorii priva\u0163i au preferat s\u0103 mai am\u00e2ne proiectele pe care le aveau \u00een plan, pe fondul crizei politice din vara anului trecut.<\/p>\n

\n\u201e2012 a fost un an \u00een care condi\u0163iile critice s-au accentuat. Primul semestru al anului trecut a imprimat o dinamizare a \u00eentregii economii, dup\u0103 care cel de-al doilea semestru a \u00eensemnat un declin, aduc\u00e2nd \u00eent\u00e2rzieri \u00een plata crean\u0163elor c\u0103tre companiile din construc\u0163ii, nefinan\u0163area proiectelor deja \u00eencepute, dublate de ne\u00eenceperea unor lucr\u0103ri noi\u201e, spune Lauren\u0163iu Plosceanu, pre\u015fedintele Asocia\u0163iei Rom\u00e2ne a Antreprenorilor de Construc\u0163ii (ARACO).<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nCei mai mari 10 constructori de pe pia\u0163a local\u0103 au \u00eenregistrat anul trecut afaceri cumulate de circa 1,5 miliarde de euro, arat\u0103 calculele Business Magazin pe baza informa\u0163iilor de la Registrul Comer\u0163ului \u015fi de la companii. Astfel, prin m\u00e2inile celor 10 juc\u0103tori a trecut peste 15% din pia\u0163a local\u0103 a construc\u0163iilor, evaluat\u0103 anul trecut la pu\u0163in peste 9 miliarde de euro.<\/p>\n

\nANUL 2012 A ADUS UN NOU LIDER PE PIA\u0162A LOCAL\u0102 A CONSTRUCTORILOR. Dup\u0103 ce \u00een ultimii ani la v\u00e2rf de podium s-a aflat \u00een mod constant firma Hidroconstruc\u0163ia, anul trecut austriecii de la Strabag au reu\u015fit s\u0103-\u015fi adjudece prima pozi\u0163ie \u00een topul celor mai mari constructori dup\u0103 cifra de afaceri. Rulajul pe plan local al grupului austriac Strabag a dep\u0103\u015fit anul trecut 370 de milioane de euro, \u00een cre\u015ftere cu 80% fa\u0163\u0103 de anul anterior.<\/p>\n

\nContracte foarte mari, de zeci sau chiar sute de milioane de euro, precum autostrada Deva-Or\u0103\u015ftie-Sibiu sau cl\u0103direa de birouri Sky Tower din Capital\u0103, cea mai \u00eenalt\u0103 din \u0163ar\u0103, au majorat businessul austriecilor pe plan local, ajuns la cea mai ridicat\u0103 valoare din anii de criz\u0103. \u201eBusinessul dinamic din Rom\u00e2nia poate fi explicat prin proiectele mari de infrastructur\u0103 de transport care au fost c\u00e2\u015ftigate \u00een ultimii ani \u015fi sunt executate \u00een prezent, precum \u015fi prin c\u00e2\u015ftigarea de noi comenzi pe segmentul de construc\u0163ii civile\u201e, potrivit raportului financiar pe 2012 al grupului Strabag, care precizeaz\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia este printre pie\u0163ele care au adus cele mai bune rezultate anul trecut.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nPOZI\u0162IA A DOUA \u00ceN TOPUL CELOR MAI MARI CONSTRUCTORI ESTE OCUPAT\u0102 DE FIRMA BUCURE\u015eTEAN\u0102 STRACO GRUP, controlat\u0103 de fra\u0163ii Alexandru \u015fi Traian Horpos. Compania a avut un salt spectaculos anul trecut, dup\u0103 ce rulajul a urcat cu 123%, p\u00e2n\u0103 la aproape 200 de milioane de euro. Compania are preponderent contracte cu statul, av\u00e2nd \u00een portofoliu lucr\u0103ri precum construc\u0163ia autostr\u0103zii Deva-Or\u0103\u015ftie sau reabilitarea c\u0103ii ferate Vin\u0163u de Jos-Simeria.<\/p>\n

\nPe pozi\u0163ia a treia, cu afaceri de 150 de milioane de euro, \u00een stagnare fa\u0163\u0103 de anul 2011, s-au situat italienii de la Astaldi, care lucreaz\u0103 la proiecte precum metroul din cartierul bucure\u015ftean Drumul Taberei sau linia de cale ferat\u0103 Frontier\u0103 Curtici-Arad. Anterior, Astaldi a fost implicat \u00een unele dintre cele mai mari proiecte de construc\u0163ii din Rom\u00e2nia, cu valori de sute de milioane de euro, precum Pasajul Basarab, stadionul Na\u0163ional Arena din Capital\u0103 sau autostrada Cernavod\u0103-Constan\u0163a.<\/p>\n

\n <\/p>\n

<\/p>\n

\nChiar dac\u0103 unii constructori au reu\u015fit s\u0103-\u015fi dubleze afacerile anul trecut, au existat \u015fi companii al c\u0103ror business a sc\u0103zut, pe fondul comenzilor mai pu\u0163ine. Este cazul Hidroconstruc\u0163ia, companie controlat\u0103 de management \u015fi salaria\u0163i, al c\u0103rei rulaj a sc\u0103zut cu aproape 40% anul trecut, p\u00e2n\u0103 la 140 de milioane de euro, \u00een contextul intr\u0103rii \u00een insolven\u0163\u0103 a Hidroelectrica, unul dintre principalii s\u0103i clien\u0163i. \u015ei firmele omului de afaceri b\u0103c\u0103uan Dorinel Umbr\u0103rescu, Spedition UMB \u015fi Tehnostrade, au avut cifre de afaceri \u00een sc\u0103dere, cu 26%, respectiv 9%, arat\u0103 calculele BM pe baza informa\u0163iilor de la Registrul Comer\u0163ului.<\/p>\n

\nCumulat, cele dou\u0103 companii au ajuns la un rulaj de 261 de milioane de euro. Dincolo \u00eens\u0103 de declinul cifrelor de afaceri, anul mai slab pe pia\u0163a construc\u0163iilor s-a resim\u0163it \u015fi \u00een sc\u0103derea marjelor de profit, Umbr\u0103rescu \u00eenregistr\u00e2nd anul trecut prin cele dou\u0103 firme un profit de 37,7 milioane de euro, \u00een minus cu 41% fa\u0163\u0103 de anul anterior. Situa\u0163ia \u00eens\u0103 este similar\u0103 \u015fi \u00een cazul celorlal\u0163i constructori, care nu au mai scos anul trecut at\u00e2t de mul\u0163i bani din construc\u0163iile de infrastructur\u0103 sau de cl\u0103diri ca \u00een anii anterior.
\nSPRE EXEMPLU, FIRMA DELTA ACM 93, CONTROLAT\u0102 DE OMUL DE AFACERI BUCURE\u015eTEAN FLOREA DIACONU, \u015fi-a redus profitul cu 71% anul trecut, la pu\u0163in peste 3 milioane de euro, \u00een ciuda faptului c\u0103 businessul a crescut cu aproape o cincime, la 113 milioane de euro. Sc\u0103derea profiturilor este explicat\u0103 \u015fi prin faptul c\u0103 pe pia\u0163a construc\u0163iilor concuren\u0163a este din ce \u00een ce mai mare pentru pu\u0163inele proiecte care se mai fac, iar la licita\u0163ii se merge de obicei cu pre\u0163ul cel mai mic, astfel c\u0103, \u00een mod automat, \u015fi posibilitatea de a mai ob\u0163ine profiturile mari de alt\u0103dat\u0103 se diminueaz\u0103.<\/p>\n

\nIN 2013 PROFITUL VA SC\u0102DEA \u015eI MAI MULT (\u00een cazul Delta ACM 93 – n.red.), va ajunge la 50% din ce a fost anul trecut\u201e, spune Florea Diaconu.
\n\u00cen contextul \u00een care licita\u0163iile de infrastructur\u0103 sau de construc\u0163ii private sunt din ce \u00een ce mai pu\u0163ine, sectorul construc\u0163iilor nu d\u0103 semnale c\u0103 \u015fi-ar putea reveni anul acesta, iar estim\u0103rile din pia\u0163\u0103 indic\u0103 o stagnare \u00een cel mai optimist scenariu. Chiar dac\u0103 de ani buni se discut\u0103 despre nevoile pe care Rom\u00e2nia le are \u00een ceea ce prive\u015fte infrastructura \u015fi locuin\u0163ele, lipsa banilor \u015fi chiar \u015fi diferendele de pe scena politic\u0103 local\u0103 au pus \u00een a\u015fteptare multe proiecte de construc\u0163ii ce ar fi trebuit s\u0103 apar\u0103 pe harta Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\nMulte \u0163\u0103ri, a\u015fa cum sunt China sau Statele Unite, au investit masiv \u00een construc\u0163ii \u00een ultimii ani pentru a stimula cre\u015fterea economic\u0103, \u00eens\u0103 \u00een Rom\u00e2nia anii 2012 \u015fi 2013 au adus o reducere drastic\u0103 a sumelor pentru investi\u0163ii. Iar aceast\u0103 t\u0103iere la s\u00e2nge a banilor de la stat, dublat\u0103 de blocarea timp de aproape un an a fondurilor europene pentru infrastructura de transport, s-a reg\u0103sit direct \u00een evolu\u0163ia pie\u0163ei construc\u0163iilor \u00een ultima perioad\u0103. \u00cen primul semestru al acestui an, Compania Na\u0163ional\u0103 de Autostr\u0103zi \u015fi Drumuri Na\u0163ionale din Rom\u00e2nia (CNADNR), care a ajuns s\u0103 fie \u00een ultimii ani principalul client al companiilor mari de construc\u0163ii, a semnat contracte noi de doar 6 milioane de euro \u015fi niciunul pentru construc\u0163ii de \u015fosele.<\/p>\n

\nChiar dac\u0103 a lansat licita\u0163ii pentru construc\u0163ia de autostr\u0103zi \u00eenc\u0103 de acum un an, respectivele lucr\u0103ri nu au \u00eenceput nici p\u00e2n\u0103 acum \u015fi niciun nou contract de autostr\u0103zi nu a fost semnat. Tocmai pentru c\u0103 nu mai poate sus\u0163ine din bani de la bugetul de stat construc\u0163ia de \u015fosele, guvernul mizeaz\u0103 \u00een prezent pe concesiunile de autostr\u0103zi, care vin \u00eens\u0103 la r\u00e2ndul lor cu dezavantaje, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 investitorii priva\u0163i care vor contribui cu bani pentru construc\u0163ia respectivelor drumuri vor avea dreptul s\u0103 impun\u0103 \u015fi taxe de utilizare.<\/p>\n

\nDincolo de infrastructur\u0103, nici pe partea de proiecte private lucrurile nu stau mai bine: mai pu\u0163ine centre comerciale, mai pu\u0163ine spa\u0163ii de birouri \u015fi mai pu\u0163ine case. \u00cen acest context, \u00eentrebarea de pe buzele tuturor juc\u0103torilor din construc\u0163ii r\u0103m\u00e2ne aceea\u015fi din ultimii ani: de unde s\u0103 revin\u0103 cre\u015fterea?
\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen Rom\u00e2nia se construie\u015fte din ce \u00een ce mai pu\u0163in, \u00een condi\u0163iile \u00een care statul taie la s\u00e2nge investi\u0163iile, iar companiile private prefer\u0103 s\u0103 mai a\u015ftepte p\u00e2n\u0103 s\u0103 demareze noi proiecte. Chiar \u015fi a\u015fa, o parte din marii constructori care activeaz\u0103 pe pia\u0163a local\u0103 au reu\u015fit s\u0103-\u015fi creasc\u0103 anul trecut rulajele. Profiturile lor au sc\u0103zut \u00eens\u0103 exponen\u0163ial, \u00een contextul \u00een care pia\u0163a pe care trebuie s\u0103 o \u00eempart\u0103 e din ce \u00een ce mai mic\u0103, iar companiile prefer\u0103 s\u0103 construiasc\u0103 mai ieftin, dar m\u0103car s\u0103 aib\u0103 de lucru.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7142],"tags":[18255,201,10327,7382,314,534,246,18061,8445,149,60,32794,77,86,98,8327,15558,24193],"class_list":["post-97943","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-transporturi","tag-asteptare","tag-companii","tag-conditii","tag-constructori","tag-construire","tag-context","tag-crestere","tag-demarare","tag-ieftin","tag-investitii","tag-piata","tag-preferinta","tag-proiecte","tag-reusita","tag-romania","tag-scadere","tag-sosele","tag-trecut"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/97943","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=97943"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/97943\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=97943"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=97943"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=97943"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}