Birourile retelei Ethos nu sunt intr-un spatiu luxos in inima Capitalei, ci alaturi de centrul logistic al retelei, care ocupa un spatiu de 2.500 mp inchiriati intr-o hala, in zona industriala cu strazi noroioase de la iesirea pe autostrada Bucuresti-Pitesti. Firma s-a mutat in spatiul din zona Carrefour Militari doar de cinci luni. „Inainte nu aveam birouri si nici prea mult personal. Eu si inca 2-3 oameni faceam cam toata treaba in firma“, spune Ion Soloman, care a deschis impreuna cu sotia sa primul magazin – intr-o zona periferica din Bucuresti – in urma cu 16 ani. Afacerea pe care au pornit-o cei doi a ajuns anul trecut la vanzari de aproape 23 de milioane de euro, in crestere cu 70% fata de 2006, iar previziunile pentru anul in curs se refera la 32 de milioane de euro. Soloman a intuit insa ca firma pe care a cladit-o are mai multe sanse de a inflori cu ajutor din exterior, motiv pentru care a intrat in discutii pentru gasirea unui partener care sa preia o parte din afacere, aducand si suficient capital ce-ar fi impulsionat dezvoltarea retelei. Inainte de a se angaja in vanzare, Ion Soloman s-a razgandit. <\/p>\n
„Vom purta altfel discutiile anul viitor, pentru ca vom avea ca baza de negociere o retea cu vanzari cu peste 50% mai mari decat in 2007“, declara pentru BUSINESS Magazin Ion Soloman. In plus, Ethos are batute in cuie cateva proiecte ce urmeaza sa-i sporeasca rapid atractivitatea. Reteaua, ce numara acum 16 magazine, din care 12 in Bucuresti, se va mari anul acesta cu inca patru spatii, toate in afara Capitalei, investitia totala fiind de peste patru milioane de euro. <\/p>\n
Soloman argumenteaza ca, spre deosebire de alti comercianti romani – ce aveau de ales intre riscul falimentului si vanzare -, nu s-a simtit presat sa renunte la afacere, care are acum o dimensiune ce-i ofera siguranta supravietuirii pe piata. Un partener insa i-ar fi putut asigura un suport pentru „a face mult mai multe intr-un timp mult mai scurt“. In plus, dimensiunea la care a ajuns deja reteaua cere un management mai strict, pentru ca „intr-o afacere de familie“, afirma antreprenorul, „partea emotionala (\u00ablasa-l in pace pe omul asta, ca lucram impreuna de zece ani\u00bb) joaca un rol foarte important“ – iar „noi nu ne uitam foarte mult la indicatorii financiari“. De la un anumit punct insa, o afacere trebuie sa depaseasca libertatile antreprenoriatului si sa se alinieze unor rigori; „e nevoie de cineva care sa coordoneze activ si sa puna presiune pe cateva elemente-cheie, cum sunt profitul si costurile“. Prea multe tranzactii cu retele de supermarketuri nu au avut inca loc, iar interesul investitorilor se aprinde mai cu seama acum, dupa ce Carrefour a preluat reteaua Artima de la fondul de investitii Polish Enterprise Fund V (PEF V), un fond de capital privat administrat de Enterprise Investors (EI). <\/p>\n
Mai ales ca tocmai francezii ce s-au extins, prin cumpararea Artima, pe segmentul supermarket „evalueaza in continuare orice oportunitate“, declara directorul general al Carrefour Romania, Jacobo Caller Celestino. Chiar daca accentul cade in acest an pe rebranduirea Artima, francezii vad in segmentul supermarketurilor cel ce va oferi cel mai mare ritm de crestere in anii urmatori, pentru ca „fata de alte formate ale comertului modern este subdezvoltat“, spune Caller. <\/p>\n
2009 ii poate aduce lui Soloman pe de o parte un plus, iar pe de alta parte un minus. O putere mai mare in negocierea unui pret in vanzarea afacerii se poate dovedi un cutit cu doua taisuri. Reteaua Ethos s-ar putea dovedi prea scumpa pentru a mai gasi petitori, chiar daca abia o cifra de afaceri din acest an ar urma s-o aduca mai aproape de ceea ce oferea reteaua Artima in urma cu cativa ani, cand fondatorul Florentin Banu a vandut-o catre EI. Reteaua Artima, intrata din noiembrie 2007 in proprietatea francezilor de la Carrefour, avea in momentul in care a fost vanduta de fondatorul sau 14 supermarketuri, in 13 orase din Transilvania si Banat, cu o suprafata totala de peste 15.000 mp. <\/p>\n
Artima este de fapt singura retea de supermarketuri ce a fost subiectul nu al uneia, ci a doua tranzactii, in cei cativa ani dintre vanzari crescandu-si valoarea de aproape trei ori. Carrefour a platit in urma cu cateva luni 55 de milioane de euro pentru cele 21 de supermarketuri pe care le-a luat de la Polish Enterprise Fund, fata de cele 17 milioane de euro platite de EI la preluare, in 2005 (pentru 12 magazine). <\/p>\n
Pentru a ridica la randul sau miza, Soloman marseaza acum in cresterea afacerii, motiv pentru care are planuri pe toate directiile – de la investitii in cresterea numarului de magazine pana la completarea ofertei. „In urmatoarele saptamani vom face un studiu de piata sa vedem exact cum sunt vazute magazinele noastre de clienti si de cei ce nu intra in magazin“, spune Soloman, care recunoaste ca o vreme a cochetat cu ideea de a vinde din start toata afacerea. Discutii concrete a avut anul trecut cu un fond de investitii ce era interesat mai ales de cota de piata si de cifra de afaceri realizata de Ethos, explica Soloman. Negocierile au durat trei luni si „ajunsesem chiar sa facem simulari pe un format ideal de magazin“, dar au intervenit niste obstacole juridice. Alternativa oferita de acelasi petitor n-a fost multumitoare pentru Soloman, ce-ar fi trebuit sa renunte la controlul afacerii vreme de aproape un an inaintea vanzarii. „Poate am gresit, dar am crezut ca e un risc prea mare sa nu mai pot controla afacerea, care putea sa devina neatractiva.“ La negocieri au mai venit, in afara de fonduri de investitii, si comercianti, ca reteaua Match, care face parte din grupul Louis Delhaize, prezent deja pe piata romaneasca prin hipermarketurile Cora si prin reteaua de magazine de discount Profi. <\/p>\n
Soloman recunoaste totusi ca n-a avut foarte multe oferte ferme de vanzare si stie si care sunt dezavantajele retelei pe care o conduce. Cel mai mare minus este ca dintre toate cele 16 spatii ale retelei, doar patru au suprafete mai mari de 400 mp. In plus, formatul nu e standardizat („ne-am adaptat magazinele in functie de dimensiunea spatiului“) si, nu in ultimul rand, reteaua nu e regionala, ci concentrata mai cu seama in Capitala. <\/p>\n
Acum, obisnuit sa se implice pe toate palierele in luarea deciziilor, Soloman admite ca ii este inca foarte greu sa lase oamenii pe care i-a angajat sa-si faca treaba. Inainte insa, la inceputul anului trecut, a hotarat impreuna cu sotia sa sa formeze departamente specializate in firma – marketing, achizitii si resurse umane. Cel mai dificil moment psihologic a fost sa accepte cheltuielile cu noii angajati – de la salarii si pana la chiriile pentru birourile pe care le ocupa. „E greu sa scoti din buzunar dintr-o data cateva mii bune de euro lunar pentru un departament. Dar e profitabil in timp“, crede fondatorul Ethos, dand ca exemplu cei patru buyeri (achizitori) pe care i-a angajat anul trecut, de la care astepta sa-i aduca in 2008 un profit de 960.000 de euro. Pentru birouri si centrul logistic, Soloman a cumparat anul trecut un teren de 12.500 mp in apropierea zonei in care s-au mutat deja cu chirie, pentru ca Ethos avea nevoie imediata de spatiu, mai ales pentru depozit, iar firma de constructii a dat un termen de un an pentru lucrari. Intre timp, terenul si-a dublat valoarea („asa cum eu nu castig din comert“) si in saptamanile urmatoare i se va hotari „soarta“. „Daca nu construim nimic pe el imediat, o sa-l vindem, ca sa deblocam cash-ul“, spune Soloman. Tot pentru a avea acces la fonduri necesare in dezvoltare, firma va face contract de leasing pentru cele patru magazine ale caror spatii le are in proprietate „de pe vremea cand era la moda sa ai proprietati fizice“. <\/p>\n
<\/p>\n
Regreta acum, „probabil ca si cei mai multi dintre comerciantii romani“, ca n-a avut suficienta intuitie sa riste mai mult ca sa se dezvolte mai rapid. Soloman povesteste ca in 1992, cand a deschis primul magazin („la inceput doar ca sa ofer o siguranta pentru principala linie de business, distributia de carte, care era foarte profitabila la acea vreme“), nici nu-si imagina ce va urma. Cu toate cele 16 magazine pe care le are reteaua Ethos in prezent „facem acum vanzari cat un singur magazin in 1992“. La acea vreme, cererea era mult mai mare decat oferta si un comerciant dibaci era acela ce putea sa-si umple rafturile cu marfa. La magazinul din zona Margeanului, din Capitala, clientii se asezau la rand de la 4 dimineata, „pentru ca noi aduceam zilnic zahar si ulei“. In fiecare zi, in unicul magazin Ethos se vindeau 5 tone de zahar, cam cat se vinde acum in zilele bune in toata reteaua, iar la „telemea recordurile acelor vremuri sunt inca neatinse“. „Acum e suficient sa dai cinci telefoane la furnizori – de soft, echipamente s.a.m.d. – ca sa deschizi un magazin, insa atunci a fost un adevarat chin.“ Lucrurile s-au schimbat foarte mult, iar momentul de cotitura a fost intrarea internationalilor in piata, care au impus standarde noi – „altminteri mai vindeam si acum la tejghea, cu toate fitele noastre“, comenteaza Soloman. <\/p>\n
Principala grija pe care o are acum sunt investitiile pentru cresterea numarului de magazine. Ca zona, antreprenorul spune ca prefera sa se concentreze pe provincie, pentru ca piata Bucurestiului „este prea scumpa“ la capitolul chiriilor de spatii comerciale si ca salarii. In plus, cele patru magazine pe care le are reteaua in afara Bucurestiului genereaza o cifra de afaceri de peste 30%, avand astfel vanzari mai mari decat cele din Capitala. „Sunt orase mici in care nu exista niciun magazin al unei retele internationale, iar noi functionam acolo pe post de hipermarket.“ Astfel incat Soloman se uita cu atentie la orice oras, cat de mic, plasat in limita a 250 km de Bucuresti, pentru ca la o distanta mai mare livrarile dinspre centrul logistic plasat in Bucuresti ar fi greoaie si ineficiente. Toate cele patru magazine pe care le va deschide anul acesta sunt in provincie: la Titu, Arges (in februarie, 360 mp), la Gaesti, Arges (in februarie, 800 mp), la Campulung (1.000 mp) si la Alexandria (1.200 mp). La Alexandria si Campulung, alaturi de supermarketuri vor functiona si minigalerii – un stand de presa, farmacie si sucursala bancara, pentru a atrage un flux cat mai mare de clienti. Pentru orizontul 2008-2009, planurile de dezvoltare vizeaza inchiderea unei bucle de distributie pe traseul Bucuresti, Pitesti, Slatina, Alexandria, Bucuresti. <\/p>\n
Cresterea numarului de produse sub marca proprie Primo se numara pe lista de planuri de pe biroul lui Soloman, care isi aminteste ca a avut o serie de surprize neplacute legate de acest proiect. Dupa ce a angajat o agentie pentru a gasi un nume si o imagine, compania a primit din partea Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) un „raspuns socant – ca imaginea calutului asociat numelui era deja inregistrata in Italia“. Vanzarile realizate de marca proprie, ce reuneste in jur de 200 de produse din toata oferta magazinului, ajung acum la 10% din cifra de afaceri, cele mai bune marje de profit fiind cele de la produsele nealimentare, ca folii, pungi sau saci menajeri. <\/p>\n
Soloman vrea sa initieze si importurile din China pana la finalul lunii februarie, „pentru inceput pentru marfuri de circa 60.000 de euro lunar, mai ales produse consumabile, ca hartia de impachetat mezeluri si pungile gratuite din magazin“. Gama importurilor ar putea ajunge sa ocupe un loc mai mare la raft, cuprinzand si produse de papetarie, menaj sau jucarii. Sensul importurilor din China in loc de achizitia unor produse pe care le poate gasi in tara este ca la cateva categorii adaosul comercial poate urca si pana la 300%, de zeci de ori mai mare decat la produsele vandute acum. <\/p>\n
Deocamdata, pe lista presiunilor zilnice se afla insa personalul. Permanent, firma lucreaza cu o lipsa de 5 pana la 7% din personal, iar la fiecare cateva zile managementul face un bilant vada ce oameni au mai plecat si ce pozitii au mai fost acoperite. „E foarte obositor sa lucrezi cu sute de oameni“, zice Soloman, motiv pentru care in planurile sale privind lansarea unei alte afaceri de la zero, o conditie principala este sa nu mai aiba nevoie de la fel de multi angajati. Ajuns la varsta de 40 de ani, de formatie inginer chimist (Soloman a fost coleg de facultate cu Daniel Guzu, fondatorul producatorului de lacuri si vopseluri Fabryo), fondatorul Ethos nu exclude deloc ideea de a se desparti, in termeni „corecti“, de afacerea pe care a cladit-o impreuna cu sotia sa. <\/p>\n
Ethos in cifre<\/a> Ion Soloman, proprietarul Ethos, cea mai mare retea independenta de supermarketuri de pe piata, a renuntat pe ultima suta de metri sa-si vanda afacerea. Motivatia e simpla: peste un an, negocierile s-ar putea purta in termeni complet diferiti.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7211],"tags":[4473,81,240,149,7128],"class_list":["post-9788","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-comert","tag-achizitii","tag-afaceri","tag-comert","tag-investitii","tag-tranzactii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9788","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9788"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9788\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30851,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9788\/revisions\/30851"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9788"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9788"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9788"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nFebra achizitiilor<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"