![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/10965379\/2\/1-zf-bankers.jpg\")
<\/a><\/p>\n\n\u015eeful UniCredit spune c\u0103 sistemul bancar nu ar trebui tratat ca un tot unitar pentru c\u0103 exist\u0103 b\u0103nci care au crescut creditarea \u00een ultimii ani, b\u0103nci care au preferat s\u0103-\u015fi conserve portofoliile \u015fi altele care \u015fi-au redus expunerea. La nivel agregat, soldul creditelor acordate de b\u0103nci popula\u0163iei \u015fi companiilor a stagnat \u00een perioada de criz\u0103 la echivalentul a 51 mld. euro.<\/p>\n
\nDup\u0103 aproape cinci ani de criz\u0103, unii bancheri spun totu\u015fi c\u0103 se v\u0103d primele semnale timide de revenire, exist\u00e2nd a\u015ftept\u0103ri ca situa\u0163ia s\u0103 se \u00eembun\u0103t\u0103\u0163easc\u0103 \u00eencep\u00e2nd din 2014.<\/p>\n
\n\u201eAnul viitor va fi unul mai bun pentru pia\u0163a bancar\u0103. Clien\u0163ii individuali \u00eencep s\u0103 se mi\u015fte. Am avut cre\u015f\u00adtere pe cardurile de credite, iar acesta este un semnal de revenire a consumului. \u015ei pe credite de consum avem cre\u015ftere. Exist\u0103 cerere \u015fi pentru ipotecare, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 oamenii se simt mai confortabil vizavi de viitorul lor \u015fi g\u00e2ndesc pe termen lung\u201c, a declarat Anthony Hassiotis, pre\u015fedintele executiv al Bancpost.<\/p>\n
\nB\u0103ncile ar trebui s\u0103 ajute mai mult economia real\u0103 \u015fi \u00een special firmele mici \u015fi mijlocii care nu pot concura cu juc\u0103torii mari, a mai spus Anthony Hassiotis, pre\u015fedintele executiv al Bancpost.<\/p>\n
\n\u201eMul\u0163i proprietari de firme mici sunt dispera\u0163i. Trebuie s\u0103 finan\u0163\u0103m planurile de business viabile.\u201c \u015eeful Bancpost a dat exemplul a\u015fa-numi\u0163ilor \u201ecampioni regionali\u201c, firme din diverse zone ale \u0163\u0103rii care au rezistat foarte bine \u00een fa\u0163a crizei pentru c\u0103 au r\u0103mas ca \u015fi core-business \u015fi nu s-au extins pe pie\u0163e pe care nu le cuno\u015fteau foarte bine.<\/p>\n
\nTraian Halalai, pre\u00ad\u015fe\u00addin\u00adtele Exim\u00adbank, banca de import-export de\u00ad\u0163inut\u0103 de stat, vede la r\u00e2ndul s\u0103u semnale po\u00adzitive \u00een zona cre\u00addit\u0103rii com\u00adpa\u00adni\u00adilor. El afir\u00adm\u0103 c\u0103 finan\u00ad\u0163a\u00adrea com\u00adpaniilor ex\u00adpor\u00adtatoare este prin\u00adcipala \u0163int\u0103 a b\u0103ncii \u015fi c\u0103 \u00een pre\u00adzent a ajuns s\u0103 aib\u0103 soli\u00adcit\u0103ri pentru acor\u00adda\u00adrea de credite sau garan\u0163ii unor com\u00adpanii care presteaz\u0103 servicii sau vor s\u0103 fac\u0103 achizi\u0163ii pe pie\u0163e mai pu\u0163in tradi\u0163ionale pentru exporturile rom\u00e2ne\u015fti, cum ar fi state din Asia Central\u0103, Africa sau America de Sud.<\/p>\n
\n\u201ePentru noi acesta este un climat favorabil \u00een care multe b\u0103nci \u00ee\u015fi restr\u00e2ng expunerea. Avem lichidit\u0103\u0163i \u015fi putem ocupa spa\u0163iul l\u0103sat liber. Vrem s\u0103 fim \u00een pia\u0163\u0103, nu s\u0103 r\u0103m\u00e2nem doar banca aceea care st\u0103 \u00eenchis\u0103, cump\u0103r\u0103 titluri de stat \u015fi mai vinde din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd c\u00e2te un credit\u201c, a declarat Halalai.<\/p>\n
\nEl a precizat c\u0103 ponderea veniturilor din activitatea de trezorerie a sc\u0103zut \u00een prezent la 60%, pornind de la un nivel de 80%. EximBank a crescut anul trecut cu 35% soldul creditelor, iar banca mizeaz\u0103 pe atragerea de clien\u0163i noi prin extinderea re\u0163elei de agen\u0163ii \u00eentr-un moment \u00een care multe b\u0103nci \u00ee\u015fi restr\u00e2ng re\u0163eaua teritorial\u0103.<\/p>\n
\nDe cealalt\u0103 parte, Henk Paardekooper, \u015feful RBS Rom\u00e2nia, este adeptul restructur\u0103rii sistemului bancar. RBS a renun\u0163at anul acesta la businessul de retail \u015fi a \u00eenchis aproape \u00eentreaga re\u0163ea teritorial\u0103, \u00een condi\u0163iile \u00een care inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 se concentreze doar pe clien\u0163ii corporate.<\/p>\n
\n\u201eSistemul bancar are nevoie de o schimbare de strategie, iar \u00eengrijor\u0103tor este c\u0103 schimb\u0103rile nu se v\u0103d \u00een momentul de fa\u0163\u0103. Foarte pu\u0163ine b\u0103nci au anun\u0163at schimb\u0103ri de strategie \u015fi lu\u0103ri de pozi\u0163ie. Restruc\u00adtu\u00adrarea este esen\u0163ial\u0103, pentru c\u0103 altfel nivelul capi\u00adtalului va r\u0103m\u00e2ne pe trendul des\u00adcen\u00addent\u201c, a afirmat Paarde\u00adkooper.<\/p>\n
\n\u015eeful RBS spune c\u0103 economia este \u00eenc\u0103 fragil\u0103 \u015fi nu se a\u015fteapt\u0103 ca \u00een acest moment b\u0103ncile str\u0103ine care nu sunt \u00eenc\u0103 prezente pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 s\u0103 se gr\u0103beasc\u0103 s\u0103 intre pe pia\u0163\u0103. El nu exclude \u00eens\u0103 ca pe viitor s\u0103 vedem intr\u0103ri noi pe pia\u0163\u0103.<\/p>\n
\nRadu Ghe\u0163ea se a\u015fteapt\u0103 s\u0103 existe intr\u0103ri de b\u0103nci noi pe pia\u0163\u0103, miz\u00e2nd pe intrarea unei b\u0103nci germane, la fel ca \u015fi Traian Halalai. Pe de alt\u0103 parte, R\u0103svan Radu este sceptic c\u0103 acest lucru se va \u00eent\u00e2mpla, \u00een timp ce Anthony Hassiotis spune c\u0103 sistemul este supraaglomerat f\u0103r\u0103 s\u0103 exclud\u0103 \u00eens\u0103 intr\u0103ri noi \u00een viitor.<\/p>\n
\nCu privire la moneda de creditare a viitorului, bancherii nu sunt convin\u015fi c\u0103 leul va \u00eenlocui foarte u\u015for valuta \u00een ciuda am\u00e2n\u0103rii termenului de adoptare a euro. Circa dou\u0103 treimi din creditele acordate de b\u0103nci popula\u0163iei \u015fi companiilor sunt \u00een valut\u0103, c\u00e2teva milioane de clien\u0163i fiind astfel expu\u015fi la riscul valutar.<\/p>\n
\n\u201eDe multe ori clien\u0163ii nu pot suporta nivelul dob\u00e2nzii la lei pentru c\u0103 ecartul fa\u0163\u0103 de euro este foarte mare. De vin\u0103 este costul de finan\u0163are mai mare \u00een lei\u201c, afirm\u0103 R\u0103svan Radu. El spune totu\u015fi c\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 nu nivelul dob\u00e2nzii este determinant \u00een accelerarea credit\u0103rii \u015fi c\u0103 v\u00e2nz\u0103rile nu vor cre\u015fte neap\u0103rat dac\u0103 dob\u00e2nzile se vor reduce.<\/p>\n
\nRadu Ghe\u0163ea se a\u015fteapt\u0103 totu\u015fi ca dob\u00e2nzile la lei s\u0103 se reduc\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce dob\u00e2nzile la depozite au sc\u0103zut.<\/p>\n
\n\u201eDob\u00e2nzi la dou\u0103 cifre la creditele \u00een lei sunt doar pe carduri \u015fi overdraft, unde banca nu are niciun control asupra fluxurilor de numerar \u015fi trebuie s\u0103 aib\u0103 o dob\u00e2nd\u0103 mai bun\u0103. La imobiliare sunt la o cifr\u0103, iar creditele de consum sunt aproape s\u0103 ajung\u0103 la o singur\u0103 cifr\u0103.\u201c<\/p>\n
\n <\/p>\n
\nC\u00e2nd apar semnele cre\u015fterii economice, automat \u00eencep s\u0103 apar\u0103 solicit\u0103ri de credite bancabile<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n \n \nAm \u00cenchis \u00een ultimii cinci ani vreo 300 de unit\u0103\u0163i ca parte a planului nostru de restructurare \u2013 unele nu \u00ee\u015fi justificau prezen\u0163a. Cu siguran\u0163\u0103 va mai exista un ciclu de dezvoltare a creditului de retail, dar \u00een paralel cu cre\u015fterea economic\u0103.<\/p>\n \nC\u00e2nd apar semnele cre\u015fterii economice, automat \u00eencep s\u0103 apar\u0103 solicit\u0103ri de credite bancabile. Acum foarte pu\u0163ine proiecte sunt bancabile. Doar \u00een anumite domenii se poate vorbi de mai mult\u0103 siguran\u0163\u0103 – cum ar fi fondurile europene sau agricultura \u2013 fa\u0163\u0103 de creditele din alte domenii sau din administra\u0163ia public\u0103. Poate c\u0103 unele prim\u0103rii vor profita s\u0103 intre \u00een insolven\u0163\u0103 odat\u0103 cu adoptarea legii falimentului administra\u0163iilor publice.<\/p>\n \nDob\u00e2nzi la dou\u0103 cifre la creditele \u00een lei sunt doar pe carduri, overdraft \u2013 unde banca nu are niciun control la fluxurile de numerar \u015fi trebuie s\u0103 aib\u0103 o dob\u00e2nd\u0103 mai bun\u0103. La imobiliare sunt la o cifr\u0103, iar creditele de consum sunt aproape s\u0103 ajung\u0103 la o singur\u0103 cifr\u0103. Au sc\u0103zut dob\u00e2nzile la depozite \u015fi astfel cre\u015fte presiunea pe reducerea dob\u00e2nzilor la credite. Nu cred c\u0103 se pune problema s\u0103 scad\u0103 ponderea credit\u0103rii \u00een valut\u0103 la companii, dar pe segmentul persoanelor fizice a sc\u0103zut \u015fi va continua s\u0103 scad\u0103.<\/p>\n \nEste important s\u0103 ai cot\u0103 de pia\u0163\u0103 pentru c\u0103 \u00ee\u0163i asigur\u0103 vizibilitate \u015fi \u00eencredere. Sunt momente \u00een care cota de pia\u0163\u0103 poate fi sacrificat\u0103 pentru a-\u015fi reface profitabilitatea. Noi suntem \u00een postura \u00een care nu ne-am propus o cre\u015ftere la fel de incisiv\u0103 la fel ca \u00een trecut. Am majorat capitalul, dar din profit. Nu are chiar impactul unei major\u0103ri de capital din fonduri noi.<\/p>\n \nStrategia noastr\u0103 este acordarea de credite persoanelor juridice. Nu ne-am propus s\u0103 fim agresivi \u00een creditarea persoanelor fizice pentru c\u0103 prezint\u0103 riscuri destul de mari din cauza instabilit\u0103\u0163ii locului de munc\u0103. Cei care apeleaz\u0103 acum la credite au ajuns la o situa\u0163ie disperat\u0103. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 am \u00eenchis u\u015fa. Politica noastr\u0103 este s\u0103 credit\u0103m \u015fi persoanele fizice.<\/p>\n \nCochet\u0103m cu un num\u0103r de 40 de b\u0103nci de vreo 12 ani. Noi nu avem o banc\u0103 german\u0103 pe pia\u0163\u0103. Eu m\u0103 a\u015ftept de mult s\u0103 vin\u0103 o banc\u0103 german\u0103. Cred c\u0103 dac\u0103 va intra, intr\u0103 printr-o investi\u0163ie de la zero, nu printr-o achizi\u0163ie. Rom\u00e2nia este o pia\u0163\u0103 pentru care exist\u0103 interes. \n \nDe\u015fi sistemul sistemul bancar local a suferit pierderi importante de circa 2 miliarde de lei anul trecut, pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 r\u0103m\u00e2ne relativ stabil\u0103 \u015fi comparabil\u0103 cu cea a altor \u0163\u0103ri din UE.<\/p>\n \nSistemul bancar are nevoie de o schimbare de strategie, iar \u00eengrijor\u0103tor este c\u0103 schimb\u0103rile nu se v\u0103d \u00een momentul de fa\u0163\u0103. Foarte pu\u0163ine b\u0103nci au anun\u0163at schimb\u0103ri de strategie \u015fi lu\u0103ri de pozi\u0163ie. Restructurarea este esen\u0163ial\u0103, pentru c\u0103 altfel nivelul capitalului va r\u0103m\u00e2ne pe trendul descendent.<\/p>\n \nEste pu\u0163in probabil ca o banc\u0103 str\u0103in\u0103 s\u0103 intre pe pia\u0163\u0103 \u00een acest moment pentru c\u0103 majoritatea se concentreaz\u0103 pe pie\u0163ele pe care sunt \u00een acest moment.<\/p>\n \nNu consider c\u0103 vor intra noi juc\u0103tori pe pia\u0163\u0103 \u00een momentul de fa\u0163\u0103, mediul economic nu permite astfel de ini\u0163iative, nu este momentul oportun.<\/p>\n \nFoarte pu\u0163ine b\u0103nci sunt dispuse s\u0103 intre pe o pia\u0163\u0103 nou\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere ritmul de schimbare. Cred c\u0103 avem prea multe b\u0103nci care fac acela\u015fi lucru, iar la un moment dat lucrurile ar trebui s\u0103 se schimbe. Economia este \u00eenc\u0103 fragil\u0103, dar for\u0163a de munc\u0103 educat\u0103 este unul dintre motivele pentru care pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 r\u0103m\u00e2ne atractiv\u0103 pentru investitorii str\u0103ini. \n \nCreditarea c\u0103tre persoane fizice \u00eencepe s\u0103 \u00ee\u015fi revin\u0103 at\u00e2t pe carduri de credit, ipotecare, c\u00e2t \u015fi pe credite de consum. Clien\u0163ii individuali \u00eencep s\u0103 se mi\u015fte. Am avut cre\u015ftere pe cardurile de credite. Este un semnal de revenire a consumului. \u015ei pe credite de consum avem cre\u015ftere. Exist\u0103 cerere \u015fi pentru ipotecare, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 indivizii se simt mai confortabil vizavi de viitorul lor \u015fi g\u00e2ndesc pe termen lung.<\/p>\n \nB\u0103ncile ar trebui s\u0103 ajute economia real\u0103 finan\u0163\u00e2nd \u015fi companiile mici, nu doar pe cele mari. Sigur c\u0103 suntem \u00eengrijora\u0163i \u015fi trebuie s\u0103 ajut\u0103m economia real\u0103, juc\u0103torii de talie mic\u0103 \u015fi medie. Mul\u0163i proprietari de firme mici sunt dispera\u0163i. Nu pot concura cu juc\u0103torii mari. Trebuie s\u0103 finan\u0163\u0103m planurile de business viabile.<\/p>\n \nNu exist\u0103 nicio inten\u0163ie de a vinde opera\u0163iunile din Europa de Est ale b\u0103ncilor National Bank of Greece \u015fi Eurobank. Informa\u0163iile privind v\u00e2nzarea opera\u0163iunilor din regiune sunt doar specula\u0163ii. Nu ne preg\u0103tim de nicio v\u00e2nzare. Nu are rost s\u0103 irosim timpul cu astfel de lucruri.<\/p>\n \n\u00cen Grecia cele dou\u0103 entit\u0103\u0163i vor continua s\u0103 activeze separat. Grupurile NBG \u015fi Eurobank vor continua, cel pu\u0163in \u00een Grecia, s\u0103 opereze \u00een mod separat. Nu \u015ftiu dac\u0103 opera\u0163iunile de pe alte pie\u0163e vor fi consolidate. Singurul fapt sigur este c\u0103 NBG de\u0163ine \u00een prezent 85% din ac\u0163iunile Eurobank.<\/p>\n \n\u00cen ceea ce prive\u015fte viitorul, preg\u0103tim un plan de business pe trei ani. Vrem s\u0103 c\u00e2\u015ftig\u0103m cot\u0103 de pia\u0163\u0103. Vrem s\u0103 demonstr\u0103m c\u0103 opera\u0163iunile locale au poten\u0163ial.<\/p>\n \nCred c\u0103 sistemul bancar este robust, este activ. Avem noroc cu o autoritate de reglementare care \u015ftie ce face. \u00cens\u0103 dac\u0103 ne uit\u0103m c\u0103 avem o popula\u0163ie activ\u0103 de numai \u015fase milioane de persoane, cred c\u0103 num\u0103rul b\u0103ncilor este supradimensionat. \n \nNe baz\u0103m \u015fi anul acesta pe semestrul al doilea \u015fi c\u0103 economia va cre\u015fte a\u015fa cum este prognozat. Anul nu a \u00eenceput \u00eens\u0103 foarte bine, comparativ cu evolu\u0163ia din 2011.<\/p>\n \nDe multe ori clien\u0163ii nu pot suporta nivelul dob\u00e2nzii la lei pentru c\u0103 ecartul fa\u0163\u0103 de euro este foarte mare. De vin\u0103 este costul de finan\u0163are mai mare \u00een lei. Este nevoie ca economia s\u0103 creasc\u0103, s\u0103 intre pu\u0163in capital nou \u015fi de investi\u0163ii \u00een infrastructur\u0103.<\/p>\n \nVrem s\u0103 limit\u0103m participarea cu surse atrase de la grup \u015fi avem \u00een vedere chiar luna aceasta obliga\u0163iuni de 500 mil. lei, cu maturitatea la cinci ani. Nu target\u0103m investitori mici priva\u0163i, dar vom p\u0103stra probabil o parte din obliga\u0163iuni \u00een grup pentru a le vinde pe pia\u0163a secundar\u0103 clien\u0163ilor de private banking.<\/p>\n \nNu cred c\u0103 dac\u0103 BNR ar reduce dob\u00e2nda-cheie, creditarea s-ar \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i. Opinia mea este c\u0103 nu pre\u0163ul este determinant \u00een creditare, ci mersul economiei \u00een sine. B\u0103ncile sunt doar inter\u00admediare, nu creeaz\u0103 cre\u015ftere economic\u0103.<\/p>\n \n\u0162intim \u00een principal cre\u015fterea afacerilor \u015fi veniturilor. Dac\u0103 este nevoie, vom deschide noi sucursale. Deocamdat\u0103 nu a fost nevoie. Dezvoltarea extensiv\u0103 de sucursale nu este o prioritate.<\/p>\n \nNu vrem s\u0103 achizi\u0163ion\u0103m portofolii corporate, pentru c\u0103 aici avem o pozi\u0163ie puternic\u0103, o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de peste 10%. \u00cen prezent, gradul de \u00eendatorare a persoanelor fizice este ridicat \u015fi veniturile nu cresc, ceea ce \u00eenseamn\u0103 o capacitate limitat\u0103. \n \n\u00cen ultima perioad\u0103, Rom\u00e2nia a fost o atrac\u0163ie ca destina\u0163ie de finan\u0163are pentru insti\u00adtu\u0163iile financiare externe, iar costurile sunt foarte bune.<\/p>\n \nE cert c\u0103 tendin\u0163a este de consolidare a siste\u00admului bancar, dar nu va fi o tendin\u0163\u0103 brusc\u0103, ci una treptat\u0103. Pentru noi este un climat favorabil acesta \u00een care multe b\u0103nci \u00ee\u015fi men\u0163in sau restr\u00e2ng expunerea. Avem lichi\u00addit\u0103\u0163i \u015fi putem ocupa spa\u0163iul l\u0103sat liber de al\u0163ii.<\/p>\n \nVrem s\u0103 fim \u00een pia\u0163\u0103, nu s\u0103 fim doar banca aceea care st\u0103 \u00eenchis\u0103, cump\u0103r\u0103 titluri de stat \u015fi mai vinde din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd c\u00e2te un credit. Am sc\u0103zut la 60% ponderea veni\u00adturilor din acti\u00advitatea de tre\u00adzorerie \u015fi vrem s\u0103 sc\u0103dem la 40% anul acesta. Venim de la un nivel de 80%.<\/p>\n \nAvem foarte multe solicit\u0103ri pentru companii care presteaz\u0103 servicii pe pie\u0163e nu foarte tradi\u0163ionale pentru Rom\u00e2nia. Sunt clien\u0163i interesa\u0163i de America de Sud, sunt clien\u0163i care se uit\u0103 la achizi\u0163ii pe pie\u0163ele ex\u00adter\u00adne. Alte \u201epie\u0163e exotice\u201c unde banca a fi\u00adnan\u00ad\u0163at proiecte sunt Azerbaidjan, Turk\u00adme\u00adnistan sau Afganistan.<\/p>\n \nNu ne propunem s\u0103 c\u00e2\u015ftig\u0103m cot\u0103 de pia\u0163\u0103, pentru c\u0103 nu avem ca target intrarea \u00een primele 10 institu\u0163ii de credit din plan lo\u00adcal. EximBank \u015fi-a propus s\u0103 devin\u0103 un par\u00adte\u00adner al mediului de afaceri, un con\u00adsul\u00adtant \u015fi ne dorim s\u0103 schimb\u0103m percep\u0163ia asu\u00adpra b\u0103ncii. Este adev\u0103rat c\u0103 principalul nostru obiect de activitate este finan\u0163area ex\u00adpor\u00adtu\u00adrilor, \u00eens\u0103 nu ne concentr\u0103m doar pe dez\u00advol\u00adtarea acestei ni\u015fe, viz\u0103m \u015fi proiecte din alte domenii, precum fon\u00addu\u00adrile euro\u00adpene.<\/p>\n \nDin topul com\u00adpa\u00adniilor expor\u00adtatoare circa 3% sunt clien\u0163i ai EximBank, pentru c\u0103 marii exportatorii primesc finan\u0163are de la grupurile-mam\u0103 \u015fi nu au nevoie de alte surse de finan\u0163are sau garantare.<\/p>\n \nAvem capacitatea de a rivaliza cu celelalte b\u0103nci \u00een ceea ce prive\u015fte finan\u0163area, avem resurse proprii \u015fi avem \u015fi expertiz\u0103. \n \nB\u00c2ncile care dezvolt\u0103 o aplica\u0163ie pentru mobil creeaz\u0103 un nou canal de comunicare cu clientul. Este foarte important s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 importan\u0163a \u015fi rolul apli\u00adca\u0163iilor mobile \u00een do\u00admeniul bancar.<\/p>\n \nDatorit\u0103 apli\u00adca\u0163iilor mo\u00adbile, nu mai e nevoie ca clien\u00adtul s\u0103 vin\u0103 la ghi\u015feul b\u0103n\u00adcii. <\/p>\n \n\u00cen mai pu\u0163in de zece ani vom schimba car\u00addul cu smart\u00adphone-ul, exist\u0103 un poten\u0163ial enorm. IT-ul a devenit foarte per\u00adsonal.<\/p>\n \nAm \u00eenv\u0103\u00ad\u0163at cum s\u0103 interac\u0163io\u00adn\u0103m cu aplica\u0163iile, cu gadget-urile. Trendul merge c\u0103tre mobile. Nu doar interfe\u0163ele au devenit mai u\u015for de utilizat, ci \u015fi dispozitivele.<\/p>\n <\/p>\n \nB\u0103ncile nu mai pot ignora re\u0163elele sociale \u015fi serviciile de cloud<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n \nB\u0103ncile nu mai pot ignora re\u0163elele sociale \u015fi serviciile de cloud computing dac\u0103 vor s\u0103-\u015fi eficientizeze businessul, pentru c\u0103 platformele online vor trece \u00een perioada urm\u0103toare din categoria canalelor alternative de v\u00e2nzare \u00een categoria instrumentelor de business principale.<\/p>\n \nTot mai multe institu\u0163ii de credit europene au \u00eenceput s\u0103 foloseasc\u0103 serviciile de cloud care le permit s\u0103-\u015fi desf\u0103\u015foare activitatea f\u0103r\u0103 investi\u0163ii ini\u0163iale costisitoare \u00een echipamente de stocare a datelor, iar speciali\u015ftii din IT sus\u0163in c\u0103 acesta este trendul urmat \u015fi de b\u0103ncile locale.<\/p>\n \n \nEconomia digital\u0103 trebuie s\u0103 fie luat\u0103 \u00een considerare \u00een orice domeniu, dar \u00een special \u00een sistemul bancar pentru c\u0103 modul \u00een care se lucreaz\u0103 cu banca nu mai este cel clasic, \u00een care clien\u0163ii stau la coad\u0103 la ghi\u015feu.<\/p>\n \nPia\u0163a local\u0103 de e-commerce este \u00een prezent de 600 mil. euro, iar \u00eentr-un an se estimeaz\u0103 c\u0103 va ajunge la 750 mil. euro, ceea ce \u00eenseamn\u0103 un ritm foarte bun de cre\u015ftere \u00een condi\u0163iile economice actuale. \n \nRom\u00e2nia \u015fi celelalte \u0163\u0103ri din Europa de Est urmeaz\u0103 trendul din Vest \u00een ceea ce prive\u015fte transformarea digital\u0103, iar viteza de cre\u015ftere \u00een regiune a pie\u0163ei software este de trei ori mai mare dec\u00e2t \u00een Occident. Cele mai importante vehicule ale transform\u0103rii digitale \u00een cadrul companiilor mari \u015fi medii sunt reprezentate de furnizorii de inteligen\u0163\u0103 \u015fi proces de viziune \u015fi nu de v\u00e2nz\u0103torii de tehnologie. \n \nTehnologia se schimb\u0103 mai repede \u00een prezent, iar social media a spart limitele de propagare a informa\u0163iilor referitoare la produsele \u015fi serviciile oferite de majoritatea companiilor, inclusiv cele bancare.<\/p>\n \nTotodat\u0103 re\u0163elele sociale reprezint\u0103 un mijloc de identificare \u015fi prospectare al poten\u0163ialilor clien\u0163i. Re\u0163elele sociale nu pot fi ignorate de c\u0103tre b\u0103ncile care vor s\u0103 reziste pe pia\u0163\u0103, pentru c\u0103 noul consumator preia controlul. \n \nTot mai multe institu\u0163ii de credit au \u00eenceput s\u0103 foloseasc\u0103 serviciile de cloud. \u00cen ultimele \u015fase luni cei mai mul\u0163i clien\u0163i de cloud din Europa ai Microsoft au venit din sistemul bancar, pentru c\u0103 b\u0103ncile au \u00een\u0163eles c\u0103 aceste servicii vin \u00een sprijinul lor. Trendul de social este foarte clar, nu va fi usor pentru companii s\u0103 se adapteze, dar cu siguran\u0163a nu mai este o op\u0163iune, iar dezvoltarea acestuia stimuleaz\u0103 \u015fi pia\u0163a de cloud.<\/p>\n <\/p>\n \nDirectorii de marketing din b\u0103nci: Bugetele reduse ne oblig\u0103 la mai mult\u0103 creativitate<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n \nRecomand\u0103rile \u015fi \u201ethe word of mouth\u201c sunt instrumentele cele mai eficiente de care dispun oamenii de marketing din b\u0103nci, \u00een condi\u0163iile \u00een care bugetele destinate ac\u0163iunilor de promovare s-au redus de p\u00e2n\u0103 la trei ori \u00een criz\u0103, sus\u0163in o parte dintre directorii de marketing ai institu\u0163iilor de credit. Astfel, pu\u0163ine b\u0103nci au resursele financiare necesare pentru a suporta costurile semnificative ale unor spoturi publicitare difuzate pe TV, de\u015fi din punct de vedere al impactului acestea sunt cele mai eficiente metode de promovare. Ei spun c\u0103 b\u0103ncile nu pot vinde prin re\u0163ele sociale, ci cel mult pot servisa clien\u0163ii prin intermediul acestora.<\/p>\n \nMarketingul financiar-bancar de criz\u0103 nu este cu mult diferit de cel din perioada anterioar\u0103 lui 2008. Ceea ce s-a schimbat este doar nivelul bugetului, iar acest fapt nu face altceva dec\u00e2t s\u0103 stimuleze creativitatea oamenilor de marketing, este de p\u0103rere Cristina Micu, directorul de marketing al ING Bank.<\/p>\n \n\u201eSpoturile publicitare pe TV au cel mai \u00eensemnat impact asupra consumatorilor, inclusiv de produse \u015fi servicii bancare, \u00eens\u0103 \u00een perioada actual\u0103 pu\u0163ine b\u0103nci \u00ee\u015fi permit s\u0103 suporte costul unei astfel de reclame\u201c, a ad\u0103ugat Micu.<\/p>\n \n \n\u00cen ordine, de la st\u00e2nga la dreapta: Cristina Micu, director marketing, ING Bank; Cristina Mih\u0103il\u0103, director rela\u0163ii publice \u015fi comunicare, RBS Rom\u00e2nia; Anca Rar\u0103u, director marketing, BCR; Sergiu Mircea, director marketing \u015fi comunicare, Banca Transilvania.<\/strong><\/em><\/p>\n \n <\/p>\n \n\u00cen opinia Cristinei Mih\u0103il\u0103, directorul de rela\u0163ii publice \u015fi comunicare al RBS, marketingul bancar nu mai este considerat de valoare doar atunci c\u00e2nd aduce notorietate, \u00een prezent este foarte important ca activit\u0103\u0163ile de promovare s\u0103 r\u0103spund\u0103 unor nevoi de comunicare \u015fi de transparen\u0163\u0103 ale clien\u0163ilor.<\/p>\n \n\u201eNu e u\u015for s\u0103 faci marketing de retail nici corporate, \u00eens\u0103 clientul corporate este mai sofisticat, av\u00e2nd o baz\u0103 solid\u0103 de cuno\u015ftin\u0163e tehnice. Ceea ce am observat la nivelul \u00eentregii pie\u0163e bancare este faptul c\u0103 mul\u0163i clien\u0163i au \u00eenceput s\u0103-\u015fi con\u015ftientizeze drepturile\u201c, a explicat Cristina Mih\u0103il\u0103 de la RBS.<\/p>\n \nExperien\u0163ele pozitive din trecut, din copil\u0103rie sunt elementele care merg cel mai bine \u00een campaniile de marketing bancar \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, consider\u0103 Anca Rar\u0103u, directorul de marketing al BCR.<\/p>\n \n\u201eScopul ac\u0163iunilor de promovare din cadrul BCR este de a eviden\u0163ia modernitatea b\u0103ncii, de a c\u00e2\u015ftiga simpatia clien\u0163ilor \u015fi de a umaniza brandul. Responsabilitatea \u015fi segmentarea clien\u0163ilor este foarte important\u0103 \u00een marketing\u201c, a ad\u0103ugat Anca Rar\u0103u de la BCR.<\/p>\n \nMarketingul \u015fi o reclam\u0103 frumoas\u0103 nu pot salva o banc\u0103 atunci c\u00e2nd scad v\u00e2nz\u0103rile, de aceea este foarte greu s\u0103 aduci clien\u0163i \u00een banc\u0103 doar cu reclame, a spus Sergiu Mircea, directorul de marketing \u015fi comunicare al B\u0103ncii Transilvania. El admite \u00eens\u0103 c\u0103 ac\u0163iunile de promovare pot aduce trafic \u015fi pot u\u015fura v\u00e2nz\u0103rile c\u0103tre clien\u0163i.<\/p>\n \n\u201eMarketingul de criz\u0103 \u00een sistemul bancar se face uman, uit\u00e2ndu-te la clien\u0163i \u015fi transmi\u0163\u00e2nd un mesaj sincer, coerent. Recomand\u0103rile sunt esen\u0163iale \u00een marketingul bancar, mai ales \u00een condi\u0163iile \u00een care bugetele destinate ac\u0163iunilor de promovare au sc\u0103zut de p\u00e2n\u0103 la trei ori din cauza crizei\u201c, a conchis Sergiu Mircea.<\/p>\nRadu Ghe\u0163ea, pre\u015fedinte al CEC Bank<\/strong><\/p>\n
\n <\/p>\nHenk Paardekooper, pre\u015fedinte al RBS Rom\u00e2nia<\/strong><\/p>\n
\n <\/p>\nAnthony C. Hassiotis, pre\u015fedinte executiv al Bancpost \u015fi al subsidiarelor Grupului Eurobank din Rom\u00e2nia<\/strong><\/p>\n
\n <\/p>\nR\u0103svan Radu, CEO al Unicredit \u0162iriac Bank<\/strong><\/p>\n
\n <\/p>\nTraian Halalai, pre\u015fedinte al EximBank<\/strong><\/p>\n
\n <\/p>\nMarkus Lause, director Enterprise Business Unit al Vodafone Rom\u00e2nia<\/strong><\/p>\nR\u0103zvan Olteanu, deputy CEO al Romsys<\/strong><\/p>\n
\n <\/p>\nEugen Schwab-Chesaru, managing director CEE al Pierre Audoin Consultants (PAC)<\/strong><\/p>\n
\n <\/p>\nEldar Banjica, executive director al Saga<\/strong><\/p>\n
\n <\/p>\nMarius Georgescu, cloud sales executive \u00een cadrul Microsoft Rom\u00e2nia<\/strong><\/p>\n<\/p>\n