{"id":95823,"date":"2013-06-03T11:34:00","date_gmt":"2013-06-03T11:34:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=95823"},"modified":"2013-06-03T11:34:00","modified_gmt":"2013-06-03T11:34:00","slug":"regele-puiului-de-crevedia-vinde-de-peste-100-de-milioane-de-euro-pe-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=95823","title":{"rendered":"Regele puiului de Crevedia vinde de peste 100 de milioane de euro pe an"},"content":{"rendered":"

\n11 milioane de euro, bani pe\u015fin, din fonduri proprii ai familiei, i-au asigurat antreprenorului libanez Rami Ghaziri preluarea controlului pentru Avicola Crevedia, teren, o fabric\u0103 de furaje \u00een Ploie\u015fti, marca \u201ePui de Crevedia\u201c \u015fi re\u0163eaua proprie de magazine. \u201eO parte din grup era \u00een faliment, situa\u0163ia financiar\u0103 n-a fost bun\u0103. Era nevoie de investi\u0163ii \u015fi modernizare. Am v\u0103zut oportunitatea \u015fi l-am preluat\u201c. Din 2006, valoarea total\u0103 a investi\u0163iilor a ajuns la 75 de milioane de euro, volumul produc\u0163iei a crescut de \u015fase ori, iar cifra de afaceri a crescut de peste cinci ori, dep\u0103\u015find anul trecut 500 de milioane de lei.<\/p>\n

\n\u00cen bilan\u0163ul contabil, la rubrica \u201eprofit\u201c lucrurile nu sunt \u00eens\u0103 la fel de roz: \u201eAnul trecut am ie\u015fit cu un profit foarte mic; n-am \u00eenchis \u00eenc\u0103, dar cred va fi \u00een jur de 100.000 de lei; 2012 a fost un an foarte greu, costul materiilor prime a crescut \u015fi pe soia, porumb \u015fi ulei\u201c. De fapt, \u00een ultimii trei ani marja de profit a companiei este negativ\u0103, spune antreprenorul, care \u00ee\u015fi evalueaz\u0103 compania undeva \u00eentre 85 \u015fi 90 de milioane de euro. Multiplul de evaluare al industriei poate fi \u00een func\u0163ie de EBITDA, care \u00een aceast\u0103 industrie se plaseaz\u0103 \u00eentre 8 \u015fi 10. P\u00e2n\u0103 aici drumul Avicolei de la Crevedia n-a fost deloc scurt.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nVina pentru intrarea \u00een faliment a societ\u0103\u0163ii privatizat\u0103 \u00een 2006 a apar\u0163inut, apreciaz\u0103 investitorul libanez, grupului, care a \u00eenregistrat la acea vreme pierderi pe partea de produc\u0163ie a c\u0103rnii de porc, destabiliz\u00e2nd \u015fi activitatea pe partea de pas\u0103re. Studiul de fezabilitate dinaintea prelu\u0103rii a durat \u015fase luni, poveste\u015fte Ghaziri, \u201ea fost o tre-ab\u0103 foarte complicat\u0103\u201c, iar achizi\u0163ia a durat 11-12 luni. Antreprenorul poveste\u015fte c\u0103 Avicola Crevedia era listat\u0103 pe pia\u0163a Rasdaq \u015fi nu a putut s\u0103 cumpere ac\u0163iunile direct; a trebuit s\u0103 fac\u0103 o m\u0103rire de capital. \u201eEram nou \u00een Rom\u00e2nia \u015fi nu \u015ftiam legile sau Codul fiscal, de aceea a durat mult\u201c, \u00ee\u015fi aminte\u015fte Rami Ghaziri, care are 38 de ani \u015fi este de forma\u0163ie de finan\u0163ist, lucr\u00e2nd \u00een domeniul asigur\u0103rilor \u015fi cel bancar, dup\u0103 absolvirea studiilor din Liban. El crede c\u0103 experien\u0163a \u00eentr-o banc\u0103 ofer\u0103 o baz\u0103 bun\u0103: \u201eCine \u00eencepe \u00eentr-o banc\u0103 vede lucrurile \u00een alt fel\u201c.<\/p>\n

\nDup\u0103 \u015fase ani \u00een domeniul bancar a \u00eenceput aventura antreprenorial\u0103, dezvolt\u00e2nd o afacere \u00een turism \u015fi un restaurant. Apoi a plecat din Liban, \u00eempreun\u0103 cu familia, pentru c\u0103 \u201e\u00een Liban economia e mic\u0103, pia\u0163a e competitiv\u0103 \u015fi str\u00e2ns\u0103. Am avut ideea de a ie\u015fi din \u0163ar\u0103 \u015fi am venit aici\u201c. Auzise prima oar\u0103 despre Rom\u00e2nia de la un cona\u0163ional \u00een 2000, care avea activit\u0103\u0163i \u00een domeniul agricol. \u201ePovestea c\u0103 a f\u0103cut o treab\u0103 bun\u0103, c\u0103 poten\u0163ialul aici este foarte mare\u201c. Atunci i-a r\u0103mas \u201e\u00een cap\u201c, dup\u0103 cum poveste\u015fte acum, ideea c\u0103 domeniul agricol rom\u00e2nesc merit\u0103 explorat \u015fi c\u00e2nd a ajuns aici, \u00een 2005, asta a urm\u0103rit.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nC\u00e2nd a aterizat prima oar\u0103 la Bucure\u015fti ora\u015ful i s-a p\u0103rut ciudat; nu cuno\u015ftea pe nimeni \u015fi venise s\u0103 vad\u0103 ni\u015fte echipamente, mai concret o investi\u0163ie f\u0103cut\u0103 \u00een produc\u0163ia de carne. Oamenii au fost amabili \u015fi s-a \u00eentors apoi des, p\u00e2n\u0103 a aflat de Avicola Crevedia, prima produc\u0163ie integrat\u0103 de pui \u015fi cea mai mare companie de profil \u00een zona Bucure\u015ftiului vreme de dece-nii. A preluat compania \u015fi a \u00eenceput construc\u0163ia grupului Agroli, care are \u00een prezent 1.000 de angaja\u0163i. Martie 2006 este momentul \u00een care Ghaziri a preluat controlul a ceea ce urma s\u0103 devin\u0103 grupul Agroli – acromin al Agriculture Romanian Libanese, iar primul plan de afaceri a fost construit pentru o perioad\u0103 de trei ani.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eA fost foarte greu, pentru c\u0103 \u00een mai 2006 a \u00eenceput gripa aviar\u0103, iar p\u00e2n\u0103 \u00een prim\u0103vara lui 2007 a fost dificil\u201c. Cu toate acestea, n-a regretat decizia de a investi, chiar dac\u0103 \u201epri-mul \u015foc a venit foarte devreme\u201c. Din start a pl\u0103nuit s\u0103 dezvolte \u015fi s\u0103 modernizeze firmele. De la momentul prelu\u0103rii, produc\u0163ia a crescut de peste \u015fase ori, ajung\u00e2nd de la 2 milioane de pui \u00een 2006 la peste 12 milioane de pui \u00een 2012. Pentru a acoperi capacitatea abatorului, firma lucreaz\u0103 \u015fi cu co-laboratori, de la care preia \u00eenc\u0103 15-18 milioane de pui \u00een fiecare an.<\/p>\n

<\/p>\n

\nLa trei ani de la preluare cifra de afaceri ajunsese la 30 de milioane de euro, iar acum rulajul fir-mei a dep\u0103\u015fit deja pragul de 100 de milioane de euro. Din aceast\u0103 sum\u0103, Avicola Crevedia reprez-int\u0103 \u00een jur de 85-90 de milioane de euro, avantajul m\u0103rcii fiind notorietatea de care se bucur\u0103. Una dintre ideile clare cu care a plecat la drum, explic\u0103 antreprenorul libanez, care nu avea niciun fel de experien\u0163\u0103 \u00een domeniu, a fost \u201es\u0103 p\u0103str\u0103m to\u0163i oamenii experimenta\u0163i \u015fi cu tradi\u0163ie; am dezvoltat un nou sistem de management \u015fi o investi\u0163ie nou\u0103\u201c. De pild\u0103, poveste\u015fte Rami Ghaziri, dup\u0103 preluare motivarea angaja\u0163ilor s-a f\u0103cut \u00een func\u0163ie de productivitate, nu pe baza timpului petrecut la serviciu. Dup\u0103 top management, \u00een structura grupului urmeaz\u0103 alte patru niveluri, iar un \u015fef de ferm\u0103 de pui prime\u015fte \u00eentre 1.500 – 2.000 de euro pe lun\u0103, \u00een func\u0163ie de rezultate.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eAvem o \u0163int\u0103 \u015fi tot ce trece peste acest plafon se \u00eemparte, av\u00e2nd un profit. Dac\u0103 nu ajunge la \u0163int\u0103 \u00eens\u0103 este penalizat\u201c, declar\u0103 Ghaziri, care sus\u0163ine c\u0103 nu se implic\u0103 \u00een luarea tuturor deciziilor \u015fi fiecare dintre manageri se ocup\u0103 de treaba lui, p\u00e2n\u0103 la un punct. \u201eTo\u0163i managerii \u015ftiu c\u0103 peste o limit\u0103 au nevoie de consultan\u0163\u0103, fie pentru o decizie pozitiv\u0103 sau negativ\u0103. To\u0163i suntem concentra\u0163i pe eficien\u0163\u0103 \u015fi produc\u0163ie.\u201c Antreprenorul afirm\u0103 c\u0103 sistemul de recompensare – de la cel mai \u00eenalt nivel p\u00e2n\u0103 la baz\u0103 – este \u00een func\u0163ie de produc\u0163ie; cea mai mare prim\u0103 pe care a acordat-o a dep\u0103\u015fit 100.000 de euro. \u00cen rubrica bonusurilor, din bilan\u0163ul firmei, sumele se plaseaz\u0103 anual \u00eentre 300.000 \u015fi 500.000 de euro.<\/p>\n

\nEl \u00eensu\u015fi, spune Ghaziri, munce\u015fte \u00eentre 14 \u015fi 16 ore pe zi; ajunge la munc\u0103 la 8.30 \u015fi dedic\u0103 o or\u0103 \u015fi jum\u0103tate verific\u0103rii rapoartelor din ziua anterioar\u0103 – urm\u0103re\u015fte mai cu seam\u0103 cifrele referitoare la eficien\u0163\u0103 \u015fi produc\u0163ie. Urmeaz\u0103 apoi c\u00e2teva \u00eent\u00e2lniri cu oameni din firm\u0103 sau consultan\u0163i externi, a\u015fa cum este Ilie Van, pre\u015fedintele Asocia\u0163iei Cresc\u0103torilor de P\u0103s\u0103ri din Rom\u00e2nia, care merge la Agroli \u00een fiecare miercuri. \u201eVorbim de tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 industria agricol\u0103\u201c, spune Van, care adaug\u0103 c\u0103 \u00een prezent, produc\u0163ia de carne de pui este mai mare dec\u00e2t nivelul atins \u00een comunism.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u00cen 1986 s-au produs 300.000 de tone, iar anul trecut produc\u0163ia a fost cu 50% mai mare dec\u00e2t acel nivel, respectiv 450.000 de tone. \u201e\u015ei performan\u0163ele de produc\u0163ie s-au \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it semnificativ. \u00cena-inte de \u201889 t\u0103iam puiul c\u00e2nd ajungea la o greutate de 900 gr, acum sacrific\u0103rile se fac la o greutate de 2,3 kg – 2,5 kg\u201c, adaug\u0103 Van. El mai spune c\u0103 \u00een ciuda faptului c\u0103 la nivel de eficien\u0163\u0103 produc\u0103to-rii autohtoni se plaseaz\u0103 pe locul 3-4 la nivel mondial, profitabilitatea este mult mai mic\u0103 dec\u00e2t \u00een alte pie\u0163e. Pe de o parte, costurile de produc\u0163ie (pentru energie sau furaje, de exemplu) sunt aliniate la cele europene, \u00eens\u0103 pre\u0163urile de raft trebuie adaptate la puterea de cump\u0103rare, mult redus\u0103 fa\u0163\u0103 de nivelul vestic.<\/p>\n

\n\u201e\u00cen timp ce la noi kilogramul de carne de pui cost\u0103 1,6 euro, francezii v\u00e2nd cu 2,5 euro\u201c, puncteaz\u0103 Van. \u00cen plus, \u00een vreme ce \u00een Rom\u00e2nia TVA se plaseaz\u0103 la 24%, \u00een alte \u0163\u0103ri taxa are un cuantum mult mai mic pentru alimente, fiind sub 7% cam \u00een toat\u0103 Europa, conform reprezentan\u0163ilor Agroli, care dau exemple: 6% \u00een Germania, 5,5% \u00een Fran\u0163a, 0 \u00een UK, 4% \u00een Spania. Doar Ungaria, Bulgaria \u015fi Rom\u00e2nia au la alimente o tax\u0103 at\u00e2t de mare, puncteaz\u0103 Ghaziri.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u00cens\u0103 chiar dac\u0103 TVA ar fi redus\u0103, acest lucru nu se va reflecta integral \u00een pre\u0163, iar sc\u0103derile s-ar plasa la 5-6-7% pe etichete; \u201eva fi un echilibru\u201c, spune antreprenorul libanez, referindu-se deopotriv\u0103 la reducerea de pre\u0163, dar \u015fi la cre\u015fterea profitabilit\u0103\u0163ii afacerilor de profil. Cump\u0103r\u0103torii de carne de pui sunt acum influen\u0163a\u0163i \u00een propor\u0163ie de 99% de pre\u0163, \u201eacesta fiind un produs de baz\u0103\u201c. Sunt preferate produsele rom\u00e2ne\u015fti la capitolul c\u0103rnii proaspete, \u00eens\u0103 importurile de\u0163in partea leului \u00een privin\u0163a congelatelor, gra\u0163ie pre\u0163urilor mai mici.<\/p>\n

<\/p>\n

\n\u00cen opinia reprezentan\u0163ilor Agroli, consumatorul rom\u00e2n este neloial, comportamentul acestuia fiind diferit fa\u0163\u0103 de perioada de cre\u015ftere economic\u0103. \u201e\u00cenainte era mai atent la calitate, dar acum se uit\u0103 la pre\u0163. \u015ei este normal, dat fiind nivelul salariului mediu, de 1.200 – 1.300 de lei\u201c. \u00cen 2007-2008 era un nivel de consum mai ridicat, acum cererea este pentru produse mai ieftine. Libanezul d\u0103 ca exemplu faptul c\u0103 \u00een periada 2007-2008 nu avea pachete cu tac\u00e2m de pui cu aripi pe rafturile supermar-keturilor, iar acum acest produs se vinde cel mai mult. 2009 a fost cel mai bun an ca nivel de con-sum, cu un volum de 500.000 de tone, spune Ilie Van, iar apoi pia\u0163a a sc\u0103zut cu 15%. \u00cen acela\u015fi domeniu, pia\u0163a neagr\u0103 – adic\u0103 v\u00e2nz\u0103rile f\u0103r\u0103 facturi – se plaseaz\u0103 la circa 20%, iar autoconsumul reprezint\u0103 circa 15%. De fapt, puncteaz\u0103 Ilie Van, industria c\u0103rnii de pui este cea mai performant\u0103 din cadrul agriculturii, asigur\u00e2nd circa 95% din consumul local, plus exporturile.<\/p>\n

\nPentru cump\u0103r\u0103torii interesa\u0163i mai mult de calitate dec\u00e2t de pre\u0163, compania tocmai a lansat Puiul \u0162\u0103r\u0103nesc, un produs de ni\u015f\u0103, natural. Puiul este crescut \u00een aer liber, cu lumin\u0103 natural\u0103, cu un proces de cre\u015ftere mai lent, \u00een 60 de zile, adic\u0103 dublu fa\u0163\u0103 de procesul de produc\u0163ie obi\u015fnuit. \u201eAveam deja o linie de produc\u0163ie pentru export\u201c, spune Ghaziri. La export merg s\u0103pt\u0103m\u00e2nal peste 50 de tone de carne de pui crescut \u00een aer liber \u015fi reprezentan\u0163ii companiei spun c\u0103 nu fac fa\u0163\u0103 cererii.<\/p>\n

\n\u00cen preferin\u0163ele rom\u00e2nilor, carnea de pui ocup\u0103 locul doi, dup\u0103 cea de porc \u015fi urmat\u0103 de vit\u0103, pe\u015fte \u015fi oaie. \u201eA sc\u0103zut de-a lungul anilor consumul de carne de porc de la 40 kg la 30 de kg anual pe cap de locuitor, puiul s-a men\u0163inut la circa 21 kg, vita este la 6 kg pe cap de locuitor, iar oaia 2,5 kg\u201c, spune Ilie Van. Tot el completeaz\u0103 c\u0103 \u00een fiecare an un rom\u00e2n m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u00eentre 56 \u015fi 60 kg de carne, fa\u0163\u0103 de 100 kg c\u00e2t consum\u0103 un neam\u0163. Iar media european\u0103 se plaseaz\u0103 la 88-90 kg de carne per capita anual.
\nSegmentul de cump\u0103r\u0103tori care nu sunt influen\u0163a\u0163i \u00een primul r\u00e2nd de pre\u0163 este destul de mic, iar competi\u0163ia este mare pentru c\u0103 to\u0163i produc\u0103torii \u201evor s\u0103 v\u00e2nd\u0103 marfa acolo\u201c.<\/p>\n

\nLa dublu \u00cen trei ani. \u00cen plus, antreprenorul se declar\u0103 \u00eengrijorat de frecven\u0163a cu care se schimb\u0103 legisla\u0163ia \u00een Rom\u00e2nia – \u201ela fiecare trei luni; lucr\u0103m pe ceva \u015fi \u00een \u015fase luni sau un an se schimb\u0103 totul, iar noi trebuie s\u0103 reconfigur\u0103m planul de produc\u0163ie sau investi\u0163iile\u201c. Libanezul d\u0103 ca exemplu faptul c\u0103 sunt cazuri \u00een care sunt stabilite subven\u0163ii pentru trei ani, peste un an este oprit\u0103, iar apoi reluat\u0103. \u201eAvem o problem\u0103 mare cu evaziunea fiscal\u0103 din cauza TVA, iar standardul de produc\u0163ie e foarte mare raportat la puterea de cump\u0103rare pe pia\u0163a local\u0103\u201c, mai spune Ghaziri, care crede c\u0103 Adrian Porumboiu este cel mai puternic agricultor de pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

\nCele mai mari probleme \u00een opinia lui Ghaziri sunt concuren\u0163a \u015fi presiunea pe pre\u0163, \u201eeste o pia\u0163\u0103 competitiv\u0103\u201c, iar \u00een r\u00e2ndul competitorilor importan\u0163i enumer\u0103 Transavia, Agricola Bac\u0103u, Aylex. \u201eS\u0103 intre cineva nou \u00een pia\u0163\u0103 este foarte complicat, pentru c\u0103 noi acum facem concuren\u0163\u0103 celor mai per-forman\u0163i produc\u0103tori europeni.\u201c<\/p>\n

\nAgroli a derulat trei proiecte de investi\u0163ii cu fonduri europene, aproximativ trei milioane de euro fiind accesa\u0163i din fonduri structurale. \u00cens\u0103 valoarea total\u0103 a investi\u0163iilor derulate \u00een cadrul grupului Agroli din 2006 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent se plaseaz\u0103 la 75 de milioane de euro, sum\u0103 ce include \u015fi banii pentru achizi\u0163ia ini\u0163ial\u0103. \u00cen plus, grupul are o linie de credit bancar de p\u00e2n\u0103 la 25 de milioane de euro.
\n <\/p>\n

<\/p>\n

\nGrupul are un sistem de microantreprenori care se ocup\u0103 de ferme. \u201eNoi le d\u0103m furaj, pui de o zi \u015fi tot materialul necesar, cum sunt vitaminele \u015fi medicamentele, \u015fi ei se ocup\u0103 de produc\u0163ie – de la ventila\u0163ie, microclimat, ap\u0103, cur\u0103\u0163enie etc. \u00cei pl\u0103tim \u00een concordan\u0163\u0103 cu eficien\u0163a – c\u00e2te kg pro-duc\u201c. \u00cen domeniu angaja\u0163ii au nevoie de experien\u0163\u0103 specific\u0103, de agrotehnist sau veterinar. Agroli are c\u00e2teva contracte cu fermieri, similare francizelor, iar ace\u015ftia \u201ese ocup\u0103 de ferma noastr\u0103, le d\u0103m materialele biologice \u015fi puii de o zi \u015fi ei se ocup\u0103 de restul\u201c. \u201eAvem o eficien\u0163\u0103 mai mare acolo unde am externalizat produc\u0163ia, pentru c\u0103 oamenii sunt mai motiva\u0163i. E diferen\u0163a dintre an-gajat \u015fi antreprenor\u201c.<\/p>\n

\nGermania, Olanda \u015fi SUA sunt destina\u0163iile c\u0103tre care grupul Agroli \u00ee\u015fi trimite angaja\u0163ii pentru stagii de perfec\u0163ionare. \u201ePentru produc\u0163ia unui pui viu, managementul conteaz\u0103 \u00een propor\u0163ie de 50% – microclimat, ventila\u0163ie, furaj, ap\u0103, cur\u0103\u0163enie, igienizare, biosecuritate\u201c, enumer\u0103 Ghaziri factorii care conteaz\u0103 \u00een acest tip de afacere.<\/p>\n

\nDeterminarea, hot\u0103r\u00e2rea sunt deopotriv\u0103 obligatorii \u015fi pentru cei care lucreaz\u0103 \u00een acest domeniu, dar \u015fi pentru investitori. \u201eNu sunt hot\u0103r\u00e2t s\u0103 v\u00e2nd \u015fi nici nu am ajuns la un nivel de volum sau eficien\u0163\u0103 pentru a fi cump\u0103rat de altcineva mai mare\u201c, afirm\u0103 antreprenorul. El crede c\u0103 grupul pe care \u00eel controleaz\u0103 trebuie s\u0103 ajung\u0103 la un nivel de produc\u0163ie de un milion de pui pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, adic\u0103 dublu fa\u0163\u0103 de produc\u0163ia din prezent. Trei ani este intervalul de timp \u00een care Rami Ghaziri estimeaz\u0103 c\u0103 va ajunge la aceast\u0103 \u0163int\u0103, care reprezint\u0103 modulul de eficien\u0163\u0103 maxim\u0103 \u00een domeniu, respectiv produc\u0163ia a 50.000 de tone de carne de pui pe an. Spre com-para\u0163ie, cea mai mare firm\u0103 de profil din lume, Tyson, produce dou\u0103 milioane de tone pe an, \u00een 19 abatoare.<\/p>\n

\nAgroli pl\u0103nuie\u015fte s\u0103 creasc\u0103 organic, pentru c\u0103 achizi\u0163iile nu ar fi eficiente. \u201ePia\u0163a noastr\u0103 nu este numai Rom\u00e2nia, ci toat\u0103 Europa\u201c. Dar v\u00e2nzarea pe pie\u0163ele externe este mai complicat\u0103 – \u201eavem probleme mari c\u0103 produsul vine din Rom\u00e2nia \u015fi trebuie s\u0103 avem un plan clar\u201c. Cele mai mari volume v\u00e2ndute la export au ca destina\u0163ie Olanda \u015fi Germania, de fapt, jum\u0103tate din volumul de produc\u0163ie este exportat, reprezent\u00e2nd 60-65% din totalul cifrei de afaceri.<\/p>\n

\n\u201eAm f\u0103cut o investi\u0163ie foarte mare \u00een abator \u015fi \u00een tot fluxul de produc\u0163ie pentru a fi corespunz\u0103-tori standardelor din Olanda \u015fi Germania \u015fi pentru noi este mai bine s\u0103 vindem acolo\u201c. Mai bine, adic\u0103 mai profitabil.Ghaziri se ocup\u0103 personal de g\u0103sirea clien\u0163ilor noi pentru export \u015fi spune c\u0103, pentru moment compania nu are nevoie de for\u0163\u0103 de v\u00e2nz\u0103ri dedicat\u0103 activit\u0103\u0163ilor de peste hotare, dar c\u0103 ia \u00een cal-cul aceast\u0103 variant\u0103 pentru viitorul destul de apropiat – peste unu sau doi ani, c\u00e2nd produc\u0163ia va dep\u0103\u015fi 800.000 de pui pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. \u00cen opinia antreprenorului libanez, orice produc\u0103tor din aceast\u0103 industrie care nu atinge nivelul de 60.000 de pui pe zi va disp\u0103rea din pia\u0163\u0103 \u00een urm\u0103torii cinci ani. \u00cen acest moment, \u00een Rom\u00e2nia exist\u0103 peste 35 de abatoare, toate av\u00e2nd dep\u0103\u015fit pragul de rentabilitate.<\/p>\n

\nCeea ce este important, atrage aten\u0163ia Van, pentru c\u0103 \u201e\u00eentr-un abator c\u00e2nd bagi cheia s\u0103 porneasc\u0103, indiferent c\u00e2\u0163i pui tai, ai acelea\u015fi costuri fixe. Or, dac\u0103 nu tai la capacitate, te bag\u0103 \u00een faliment urgent. Dac\u0103 po\u0163i s\u0103 tai mai mult dec\u00e2t e capacitatea, e ideal\u201c. Sectorul este puternic fragmentat, \u00een compara\u0163ie cu alte pie\u0163e vest-europene – \u00een Fran\u0163a, de pild\u0103, doar \u015fase firme produc anual un milion de tone de carne de pui. Din partea marilor produc\u0103tori europeni \u201eexist\u0103 interes, dar trebuie s\u0103 ajungem la un punct de eficien\u0163\u0103 \u00eenainte de a fi interesan\u0163i\u201c.<\/p>\n

\nUn abator \u00een regim green-field, cu o capacitate de 12.000 de capete cost\u0103 \u00een jur de 40 de milioane de euro. Costul mare este reprezentat de infrastructur\u0103 \u015fi cl\u0103diri, pre\u0163ul unei linii plas\u00e2ndu-se la 8-10 milioane de euro. Cele mai bune echipamente sunt f\u0103cute de firme olandeze. De fapt, tot peste hotare grupul caut\u0103 \u015fi surse de finan\u0163are, av\u00e2nd ini\u0163iate discu\u0163ii cu c\u00e2teva firme germane pentru a ob\u0163ine un credit, explic\u0103 Ghaziri.<\/p>\n

<\/p>\n

\nPoate pu\u0163in paradoxal, sau poate nu, omul de afaceri este pasionat \u015fi de burs\u0103. A cump\u0103rat, de pild\u0103, ac\u0163iuni la Apple \u00een 2009, pe care le mai \u0163ine, estimeaz\u0103 el, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd or s\u0103 ajung\u0103 la 650 de dolari. Cel mai mare c\u00e2\u015ftig l-a \u00eenregistrat la bursa din Liban, iar cea mai mare pierdere a \u00eenregistrat-o la bursa american\u0103, cu ac\u0163iunile unui dezvoltator imobiliar.<\/p>\n

\nPentru Agroli, cel mai important client este olandez, iar pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 cele mai mari volume sunt v\u00e2ndute c\u0103tre Lidl, care pune puii de la Crevedia \u015fi pe rafturile din Ungaria \u015fi Bulgaria. Patru zile dureaz\u0103 drumul puilor de Crevedia p\u00e2n\u0103 pe mesele cump\u0103r\u0103torilor olandezi, din-tre care dou\u0103 zile dureaz\u0103 transportul \u015fi o zi este alocat\u0103 activit\u0103\u0163ilor de logistic\u0103. La export cele mai c\u0103utate sunt produsele mai scumpe. \u201eO carne de pui f\u0103r\u0103 antibiotice este mai bine pl\u0103tit\u0103, de aceea am \u00eenceput s\u0103 \u00eencurajez fermierii s\u0103 produc\u0103 astfel. E o treab\u0103 mai complicat\u0103 \u015fi mai delicat\u0103, dar mai profitabil\u0103. Rata de mortalitate a puilor se plaseaz\u0103 la 2,5-4%.\u201c O alt\u0103 direc\u0163ie \u00een care antreprenorul libanez pl\u0103nuie\u015fte s\u0103-\u015fi extind\u0103 activit\u0103\u0163ile este c\u0103tre produc\u0163ia de ou\u0103, pentru a completa portofoliul.<\/p>\n

\n\u201eNe a\u015fteapt\u0103 \u00eenc\u0103 doi ani foarte grei \u015fi pentru a ajunge la standardul propus este nevoie de un efort foarte mare. \u015etiu c\u0103 o s\u0103 ajungem acolo\u201c, spune libanezul care nu crede c\u0103 se va retrage din afaceri \u015fi vrea s\u0103 dezvolte activit\u0103\u0163ile de produc\u0163ie de cereale. De fapt, produc\u0163ia alimentar\u0103 \u00eel intereseaz\u0103 sub toate formele – de la produc\u0163ia de p\u00e2ine, de pild\u0103, p\u00e2n\u0103 la orice tip de aliment. \u015ei chiar dac\u0103 nu ar fi investit \u00een Avicola Crevedia, acesta este domeniul pe care l-ar fi ales oricum.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

75 de milioane de euro au fost investite \u00cen cele patru divizii ale grupului Agroli pe parcursul ultimilor \u015fapte ani, de c\u00e2nd controlul a fost preluat de antreprenorul libanez Rami Ghaziri. Mai bine de jum\u0103tate din produc\u0163ia de pui este acum exportat\u0103,principalele pie\u0163e fiind olanda \u015fi germania. Exportul se dovede\u015fte net profitabil fa\u0163\u0103 de v\u00e2nz\u0103rile de pe pia\u0163a intern\u0103. Grupul a ajuns anul trecut la o cifr\u0103 de afaceri de 500 de milioane de lei, iar Ghaziri, care evalueaz\u0103 societatea la 85-90 de milioane de euro, spune c\u0103 \u0163inta sa pentru urm\u0103torii trei ani este dublarea produc\u0163iei \u015fi Implicit a v\u00e2nz\u0103rilor.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[255,10100,8986,260,467,18690,60,7518,259,16680,24193],"class_list":["post-95823","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-antreprenori","tag-control","tag-evaluare","tag-export","tag-grup","tag-liban","tag-piata","tag-preluare","tag-productie","tag-pui","tag-trecut"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/95823","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=95823"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/95823\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=95823"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=95823"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=95823"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}