![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5548\/10913669\/6\/102374294.jpg?height=525&width=700\")
<\/p>\n\nMEMORABIL\u0102 ESTE EXPRIMAREA FOSTULUI \u015eI ACTUALULUI MINISTRU AL ECONOMIEI, Varujan Vosganian, din 2006: \u201eAnul 2007 este anul energiei”. Ei bine, nu prea a fost. \u015ei nici ceilal\u0163i ani care au urmat, pentru c\u0103 niciunul dintre marile proiecte anun\u0163ate nu s-a concretizat. Dar Rom\u00e2nia are, \u00een continuare, poten\u0163ial. Acum, vedeta poten\u0163ial\u0103 este gazul de \u015fist. Pe care \u00eens\u0103 premierul Victor Ponta spune c\u0103 \u00eel las\u0103 unui \u201eguvern mai \u00een\u0163elept” dec\u00e2t al lui s\u0103-l scoat\u0103 din ad\u00e2ncuri \u015fi s\u0103-l ofere na\u0163iunii. Asta dac\u0103 nu cumva e doar pas\u0103rea r\u0103spunderii.<\/p>\n
\nLa \u00eenceputul acestei luni am avut ocazia s\u0103 merg \u00een SUA, \u00eentr-o deplasare al c\u0103rei scop a fost documentarea direct de la surs\u0103 \u00een privin\u0163a produc\u0163iei gazelor de \u015fist. Am v\u0103zut \u015fi punctul de vedere al guvernului american \u015fi p\u0103rerea organiza\u0163iilor care cer nu neap\u0103rat interzicerea exploat\u0103rii acestor resurse, ci efectuarea ei \u00eentr-un mod mai atent cu mediul \u015fi cu nevoile cet\u0103\u0163enilor. Am stat de vorb\u0103 \u015fi cu oameni simpli, a c\u0103ror via\u0163\u0103 este direct influen\u0163at\u0103 de aceast\u0103 industrie. Acest text nu are cum s\u0103-\u015fi propun\u0103 s\u0103 dea verdicte, ci doar s\u0103 pun\u0103 fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 beneficiile \u015fi efectele nepl\u0103cute ale acestei industrii care \u201eeste aici \u015fi va r\u0103m\u00e2ne aici pentru decenii”.<\/p>\n
\n<\/p>\n
\nSubiectul gazelor de \u015fist este relativ nou pentru Rom\u00e2nia, de\u015fi sunt speciali\u015fti care sus\u0163in c\u0103 n-ar trebui s\u0103 ne mir\u0103m prea tare, \u00eentruc\u00e2t Romgaz sau Petrom fac asta de mult timp. La fel ca \u00een alte cazuri, Rom\u00e2nia, sau cel pu\u0163in o mare parte a cet\u0103\u0163enilor s\u0103i, a aflat de gazele de \u015fist de la str\u0103ini. Mai exact, de la compania american\u0103 Chevron, care anun\u0163a, \u00een 2011, c\u0103 este interesat\u0103 de afaceri \u00een Rom\u00e2nia \u015fi Polonia \u00een domeniul gazelor de \u015fist.<\/p>\n
\nPotrivit socotelilor de atunci ale americanilor de la Chevron, explorarea acestor resurse trebuia s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u00een 2012. Perspectiva sau fie \u015fi numai posibilitatea ca Rom\u00e2nia, odat\u0103 descoperite rezerve de gaze de \u015fist, s\u0103 reduc\u0103 sau chiar s\u0103 elimine nevoia de a importa gaze naturale din Rusia, la pre\u0163uri nu tocmai prietenoase, a picat la \u0163anc pentru un guvern care se preg\u0103tea deja pentru alegerile din 2012 \u015fi care nu st\u0103tea tocmai bine \u00een sondaje. Mai ales c\u0103 rom\u00e2nii vibreaz\u0103 \u00eentr-un mod special la orice are leg\u0103tur\u0103 nu neap\u0103rat cu gazele (foarte mul\u0163i nici m\u0103car nu sunt racorda\u0163i la conducte), ci cu Rusia. Potrivit Ziarului Financiar, factura energetic\u0103 pe care Rom\u00e2nia o achit\u0103 ru\u015filor de la Gazprom an de an se ridic\u0103 la peste un miliard de dolari. \u00cen ultimii opt ani, firmele din Rom\u00e2nia au pl\u0103tit intermediarilor care aduc gazele ruse\u015fti, WIEE \u015fi Imex Oil, peste zece miliarde de dolari.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5548\/10913669\/7\/86468472.jpg?height=525&width=700\")
<\/p>\n
\nCU MAXIM\u0102 RESPONSABILITATE. Ideea explor\u0103rii \u015fi exploat\u0103rii gazelor de \u015fist a fost privit\u0103 diferit de deciden\u0163ii politici din Rom\u00e2nia. Guvernul s-a ar\u0103tat dispus s\u0103 permit\u0103 Chevron s\u0103 fac\u0103 prospec\u0163iunile necesare pentru a g\u0103si un r\u0103spuns la \u00eentrebarea dac\u0103 Rom\u00e2nia are sau nu astfel de rezerve. \u00cen martie 2011, \u00een prima sa referire public\u0103 la gazele de \u015fist, pre\u015fedintele Traian B\u0103sescu, la acea dat\u0103 \u00eenc\u0103 juc\u0103tor activ pe toate fronturile, \u015fi-a exprimat \u00een Parlament, \u00een felul propriu, opinia depre subiect: \u201eSe manifest\u0103 interese ca Rom\u00e2nia s\u0103 devin\u0103 tot mai dependent\u0103 energetic\u201e.<\/p>\n
\n \nScurt, impersonal \u015fi cu suficient\u0103 doz\u0103 de mister, ca-n filmele de spionaj. \u201eEu v\u0103 cer s\u0103 privi\u0163i cu maxim\u0103 responsabilitate nevoia Rom\u00e2niei de a-\u015fi cre\u015fte consistent capacitatea de a produce energie at\u00e2t nuclear\u0103, energie din Marea Neagr\u0103, c\u00e2t \u015fi energie din gaze de \u015fist, dac\u0103 \u00eentr-adev\u0103r avem resurse\u201e, a spus atunci pre\u015fedintele. Desigur, ca la orice proiect de amploare, nu au lipsit disputele, cu culorile locale aferente. Acuza\u0163ii, mitinguri, interven\u0163ii clericale. PSD, pe atunci \u00een opozi\u0163ie, a criticat ideea explor\u0103rii \u015fi exploat\u0103rii gazelor de \u015fist. La schimb, premierul vremii, Mihai R\u0103zvan Ungureanu, acuza guvernul PSD c\u0103 a acordat concesiunea perimetrului din B\u00e2rlad f\u0103r\u0103 consultare public\u0103, \u00een 2004. Chevron de\u0163ine \u00een Rom\u00e2nia un perimetru de explorare\/exploatare la B\u00e2rlad, cump\u0103rat \u00een toamna anului 2010 de la firma Regal Petroleum, cu 25 milioane dolari, f\u0103r\u0103 taxe, \u015fi alte trei acorduri petroliere la malul m\u0103rii, \u00een Vama Veche, Adamclisi \u015fi Costine\u015fti, care au intrat \u00een vigoare \u00een martie anul trecut. Anexele aferente celor trei acorduri au fost clasificate.<\/p>\n <\/p>\n \nPe de alt\u0103 parte, ministrul de atunci al mediului, udemeristul Borbely Laszlo, declara c\u0103 nu va da niciun acord de mediu pentru vreo companie petrolier\u0103 care va dori s\u0103 exploateze gazele de \u015fist dec\u00e2t dac\u0103 va fi \u00een totalitate convins c\u0103 nu d\u0103uneaz\u0103 mediului, ad\u0103ug\u00e2nd \u00eens\u0103 c\u0103 \u201eare mari re\u0163ineri\u201e. Borbely chiar a lansat ceea ce s-ar putea interpreta drept o posibil\u0103 acuza\u0163ie de corup\u0163ie la adresa pre\u015fedintelui, c\u00e2nd a spus c\u0103, \u00eenainte de a vorbi Parlamentului despre gazele de \u015fist, B\u0103sescu a fost vizitat de o delega\u0163ie a reprezentan\u0163ilor Chevron, din care a f\u0103cut parte \u015fi ambasadorul american.<\/p>\n \nActulul guvern a oprit, anul trecut, orice activit\u0103\u0163i legate de gazele de \u015fist, mai mult din cauz\u0103 c\u0103 era un subiect bun pentru campania electoral\u0103. Pentru c\u0103 acum reprezentan\u0163ii cabinetului Ponta afi\u015feaz\u0103 atitudini aproape prietene\u015fti fa\u0163\u0103 de aceste resurse. Ba chiar autorit\u0103\u0163ile de la Bucure\u015fti au acordat Chevron dreptul de a derula explor\u0103ri \u00een perimetrele de la malul m\u0103rii, \u00een timp ce Agen\u0163ia pentru Protec\u0163ia Mediului din Vaslui a \u00eenceput evaluarea privind impactul pe care l-ar avea asupra mediului explorarea gazelor de \u015fist \u00een cele trei perimetre din jude\u0163. Ministrul mediului Rovana Plumb este convins\u0103 c\u0103 explorarea gazelor de \u015fist \u00een Rom\u00e2nia nu prezint\u0103 niciun risc, \u00een timp ce vicepremierul Liviu Dragnea recomand\u0103 na\u0163iunii s\u0103 aib\u0103 o atitudine mai \u201epragmatic\u0103\u201e. \u00eensu\u015fi pre\u015fedintele B\u0103sescu a sf\u0103tuit guvernul s\u0103 explice popula\u0163iei c\u0103 gazele de \u015fist nu produc riscuri \u201eserioase\u201e.<\/p>\n \nIN \u201ePHARMAKON\u201e LA \u00ceNDEM\u00c2NA APROAPE A TUTUROR. Ce \u00eenseamn\u0103 practic extragerea gazelor de \u015fist? Gazele de \u015fist sunt tot gaze naturale, dar scoaterea lor din p\u0103m\u00e2nt este mai dificil\u0103 \u015fi mai costisitoare, din cauz\u0103 c\u0103 sunt localizate mai ad\u00e2nc, sub diverse straturi de roci. Pentru a sparge aceste roci este nevoie de o tehnic\u0103 diferit\u0103 denumit\u0103 fracturare hidraulic\u0103. Sau \u201efracking\u201e, cum \u00eei spun americanii, care \u00een acest moment sunt cei mai mari produc\u0103tori de gaze de \u015fist din lume \u015fi au printre cele mai mari z\u0103c\u0103minte de astfel de gaze. Pentru a ajunge la pungile cu gaze de \u015fist, companiile petroliere trebuie s\u0103 sape pu\u0163uri la mii de metri ad\u00e2ncime, dup\u0103 care forajul se deruleaz\u0103 orizontal. \u00cen etapa de prospectare, se utilizeaz\u0103 mici cantit\u0103\u0163i de explozibil al c\u0103rui rol este fisurarea rocilor care \u00eenconjoar\u0103 punga de gaz.<\/p>\n \nOdat\u0103 dovedit\u0103 existen\u0163a gazelor, se injecteaz\u0103 cantit\u0103\u0163i imense de ap\u0103, nisip \u015fi chimicale, care vor \u00eempinge gazul spre suprafa\u0163\u0103. \u00cen acest moment, SUA sunt cel mai mare produc\u0103tor de gaze de \u015fist din lume \u015fi au printre cele mai mari rezerve de astfel de resurse. Cuv\u00e2ntul \u201erevolu\u0163ie\u201e folosit \u00een aceea\u015fi fraz\u0103 cu gazele de \u015fist este deja un loc comun. \u201eEuropa pierde pe partea de industrie \u00een favoarea SUA. Noi ne-am redus emisiile, chiar dac\u0103 nu am vrut. Europa vrea s\u0103 le reduc\u0103, dar nu le-a redus. Totul din cauza gazelor de \u015fist. Uita\u0163i-v\u0103 \u015fi la pre\u0163uri\u201e, spune Andrew Place, director executiv interimar al Centrului pentru dezvoltarea sustenabil\u0103 a gazelor de \u015fist (CSSD) din Pittsburgh, Pensylvania. Odat\u0103 cu infuzia masiv\u0103 cu gaze de \u015fist \u015fi alte p\u0103r\u0163i ale industriei americane au \u00eenceput s\u0103 revin\u0103 la via\u0163\u0103, precum cea siderurgic\u0103 \u015fi cea chimic\u0103. Pe de alt\u0103 parte, emisiile de noxe au sc\u0103zut la nivel na\u0163ional, pe m\u0103sur\u0103 ce tot mai multe termocentrale pe c\u0103rbune au \u00eenceut s\u0103 fie \u00eenlo-cuite cu unit\u0103\u0163i pe gaze, care au randamente mai bune, costuri mai mici \u015fi pre\u0163uri ale electricit\u0103\u0163ii produse mult mai convenabile. Comparativ, Europa se lupt\u0103 cu pre\u0163uri mari pentru gazele importate din Rusia, cu industrii (precum siderurgia) care \u0163ip\u0103 dup\u0103 electricitate mai ieftin\u0103 \u015fi cu energia regenerabil\u0103 care, de\u015fi \u00ee\u015fi face tot mai mult loc, este scump\u0103. \n\u201eEste clar s\u0103 sunt rezerve de gaze de \u015fist \u00een Europa, problema e mai degrab\u0103 politic\u0103. Rom\u00e2nia are poten\u0163ial, trebuie f\u0103cute explor\u0103ri. Europa va fi \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00eentre Vest \u015fi Est. Marea Britanie e mai aparte. Europa Central\u0103 \u015fi de Est se mi\u015fc\u0103 \u00eenainte. Regiunea poate \u00eenv\u0103\u0163a din gre\u015felile de reglementare. Implica\u0163iile geopolitice fac ca politicienii s\u0103 fie \u00een favoarea gazelor de \u015fist. Europa de Est se va mi\u015fca mai repede, Ucraina \u015fi Bulgaria vin repede din urm\u0103.<\/p>\n \nTotul e ca lucrurile s\u0103 fie f\u0103cute cum trebuie\u201e, afirm\u0103 Mihaela C\u00e2rstei, director asociat \u00een programul de energie \u015fi mediu din Atlantic Council. Potrivit reprezentan\u0163ilor Agen\u0163iei pentru protec\u0163ia mediului din SUA (EPA), au existat la nivel oficial discu\u0163ii cu state precum China, Australia, Ucraina, Polonia, Brazilia, Columbia, Africa de Sud sau Germania pe tema exploat\u0103rii gazelor de \u015fist, dar nu \u015fi cu Rom\u00e2nia.<\/p>\n <\/p>\n \n\u201eAcum 10-15 ani ne a\u015fteptam cu to\u0163ii d\u0103 devenim importatori masivi de gaze naturale. De aceea am construit multe terminale de gaz natural lichefiat (GNL), pentru a face fa\u0163\u0103 importurilor mari pe care le a\u015fteptam\u201e, spune Robert (Bob) Sussman, senior policy counsel to the administrator din EPA. EPA este o agen\u0163ie care practic nu are autoritate la nivel de stat. \u201ePartea de mediu este mai complicat\u0103 dec\u00e2t cea economic\u0103 atunci c\u00e2nd vine vorba de gazele de \u015fist. (…) Din perspectiva public\u0103, cel mai important aspect este apa de b\u0103ut, cel mai mult se vorbe\u015fte despre asta. A\u015ftept\u0103m rezultatele studiilor s\u0103 vedem dac\u0103 este o mare problem\u0103 sau nu\u201e, adaug\u0103 Sussman. \nDe exemplu, \u00een Texas, stat cu \u00eendelungat\u0103 tradi\u0163ie \u00een produc\u0163ia de petrol \u015fi gaze, este permis\u0103 s\u0103parea de pu\u0163uri aproape oriunde. Nu rare sunt ocaziile \u00een care acestea apar l\u00e2ng\u0103 \u015fcoli, biserici sau case. Un caz extrem, poate, pentru c\u0103 nu peste tot este la fel. Statul New York are un moratoriu privind gazele de \u015fist \u015fi a\u015fteapt\u0103 s\u0103 vad\u0103 efectele exploat\u0103rilor din alte state \u00eenainte s\u0103 \u00ee\u015fi reevalueze pozi\u0163ia. \u00cen Pennsylvania, un stat at\u00e2t de verde \u00eenc\u00e2t pare o imens\u0103 rezerva\u0163ie natural\u0103, situa\u0163ia este diferit\u0103. Statul st\u0103 pe cel mai mare depozit de gaze de \u015fist din SUA, numit Marsellus Shale.<\/p>\n \nNoroc concretizat, \u00een perioada ianuarie-decembrie 2012 \u00een acordarea, de c\u0103tre autorit\u0103\u0163i, a aproape 2.500 de permise pentru s\u0103parea de pu\u0163uri. Au fost s\u0103pate, doar anul trecut, aproape 1.400 de pu\u0163uri de gaze de \u015fist. Unele aproape de casele oamenilor. \u201eUn pu\u0163 de gaze de \u015fist produce cel mai mult \u00een primele 18 luni, dar poate fi \u0163inut \u00een produc\u0163ie 30 de ani\u201e, spune profesorul Kent Moors de la Universitatea Duquesne din Pittsburgh. Mul\u0163i proprietari \u015fi-au concesionat terenurile companiilor de gaze pentru ani sau zeci de ani, afacere de pe urma c\u0103reia c\u00e2\u015ftig\u0103 o sum\u0103 de bani. Doar c\u0103 unii au \u00eenceput s\u0103 regrete.<\/p>\n \nChiar dac\u0103 nu vor s\u0103 concesioneze, nu pot face nimic s\u0103-i \u00eempiedice pe vecini s-o fac\u0103. Camioanele care trec s\u0103pt\u0103m\u00e2ni la r\u00e2nd pe drumurile din apropierea caselor, zgomotele, praful, uruitul utilajelor petroliere, luminile acestora, care sunt aprinse noapte de noapte sunt, pentru mul\u0163i, descurajante. Dar problemele adev\u0103rate apar dup\u0103 ce pu\u0163ul este forat, iar gazele \u00eencep s\u0103 ias\u0103 la suprafa\u0163\u0103. Apa injectat\u0103 iese \u00eenapoi poluat\u0103. Este str\u00e2ns\u0103 \u00een iazuri, care \u00een prealabil sunt izolate \u00eempotriva scurgerilor, aflate l\u00e2ng\u0103 pu\u0163uri. \u00cen unele cazuri, izola\u0163iile ori nu sunt f\u0103cute cum trebuie, ori cedeaz\u0103, iar astfel izvoarele, care \u00een Pennsylvania sunt din abunden\u0163\u0103, devin, la r\u00e2ndul lor poluate.<\/p>\n \nDAR DIN ELE BEAU APA OAMENI \u015eI ANIMALE. O familie, care ne-a l\u0103sat s\u0103 intr\u0103m pe proprietatea ei s\u0103 vedem cum arat\u0103 un astfel de iaz, aflat \u00een apropiere, pe terenul unui vecin, este descurajat\u0103. \u201eNe-am f\u0103cut to\u0163i analize \u015fi ni s-au descoprit \u00een s\u00e2nge tot felul de substan\u0163e, precum benzenul. Aveam cai, dar a trebuit s\u0103-i vindem pentru c\u0103 s-au \u00eemboln\u0103vit. Ne-am mutat aici acum trei ani, dar vrem s\u0103 ne mut\u0103m. Problema e c\u0103 nimeni nu vrea s\u0103 mai cumpere acum\u201e. Potrivit reprezentan\u0163ilor Clean Water Action, o organiza\u0163ie american\u0103 dedicat\u0103 protec\u0163iei mediului, exist\u0103 o secretomanie legat\u0103 de chimicalele injectate de companiile de gaze \u00een p\u0103m\u00e2nt, unele dintre ele nefiind cunoscute publicului. \u201ePennsylvania are o istorie s\u0103 lase industriile extractive s\u0103 \u201etrash everything\u201e. Companiile nu sunt obligate s\u0103 spun\u0103 ce bag\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt. Aproape c\u0103 ne-au redus doctorii la t\u0103cere.<\/p>\n \nDac\u0103 doctorii cer companiilor s\u0103 spun\u0103 ce chimicale folosesc (ca s\u0103 \u015ftie cum s\u0103 trateze bolnavii – n.red.), companiile \u00eei oblig\u0103 s\u0103 semneze c\u0103 nu vor spune nimic, nici m\u0103car pacien\u0163ilor. Au fost companii care duceau apa poluat\u0103 la o sta\u0163ie de epurare, care \u00eens\u0103 o arunca \u00een r\u00e2u. S-au oprit dup\u0103 ce au fost da\u0163i \u00een judecat\u0103. \u00cen Pennsylvania guvernul a fost cump\u0103rat de companiile de petrol \u015fi gaze. Pennsylvania nu a f\u0103cut niciun studiu referitor la impactul asupra apei.<\/p>\n \nEra criz\u0103 \u00een 2009, to\u0163i voiau bani\u201e, spune Steven Hvozdovich, reprezentat al Clean Water Action. Exist\u0103 nemul\u0163umiri legate \u015fi de num\u0103rul locurilor de munc\u0103, \u00een opinia localnicilor fiind prea pu\u0163ine fa\u0163\u0103 de ce li s-a promis. O parte a muncitorilor care deservesc industria de gaze de \u015fist sunt alogeni, veni\u0163i din alte state. Salariile sunt pe m\u0103sur\u0103, put\u00e2nd dep\u0103\u015fi 100.000 de dolari pe an. Potrivit lui Moors, industria gazelor de \u015fist produce o \u201einfla\u0163ie local\u0103\u201e. Muncitorii care vin din alte state s\u0103 lucreze \u00een industria gazelor de \u015fist, \u00eempreun\u0103 cu familiile, au nevoie de case, de \u015fcoli, dar nu stau dec\u00e2t c\u00e2\u0163iva ani, dup\u0103 care pleac\u0103.<\/p>\n <\/p>\n \nDin cauza asta, cresc pre\u0163urile. Un exemplu este statul american Dakota de Nord, care are rezerve mari de petrol, dar nu \u015fi oameni instrui\u0163i, a\u015fa c\u0103 sunt folosi\u0163i muncitori din alte p\u0103r\u0163i, ale c\u0103ror c\u00e2\u015ftiguri anuale dep\u0103\u015fesc 90.000 de dolari. Oficialit\u0103\u0163ile prefer\u0103 \u00eens\u0103 s\u0103 priveasc\u0103 partea plin\u0103 a paharului. \u201eA fost un \u00abboom\u00bb pentru noi \u00een privin\u0163a locurilor de munc\u0103. Au venit muncitori din alte state, care i-au \u00eenv\u0103\u0163at pe ai no\u015ftri s\u0103 fac\u0103 gaze de \u015fist, c\u0103 nu \u015ftiau. Alogenii vin aici s\u0103 stea, iar unii sunt \u00een tranzi\u0163ie. Afacerea asta va dura mul\u0163i ani\u201e, spune Harlan Shober, reprezentant al districtului (county) Washington din Pennsylvania. De c\u00e2te ori a\u0163i auzit propozi\u0163ia \u201eRom\u00e2nia are poten\u0163ial”? Poten\u0163ial \u00een agricultur\u0103, \u00een IT, \u00een cultivarea plantelor energetice, \u00een turism, \u00een agroturism, \u00een industria auto, \u00een industria aeronautic\u0103. Dar se spune c\u0103 Rom\u00e2nia are cel mai mare poten\u0163ial \u00een energie. Avem un mix energetic de invidiat: c\u0103rbune, gaze, niscaiva petrol, nuclear, eolian \u015fi fotovoltaic. At\u00e2ta doar c\u0103 este prost \u00eemp\u0103r\u0163it. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[27221,3,15378,246,150,375,30950,474,32836,7676,463,10130,98],"class_list":["post-95706","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-gaze-de-sist","tag-agricultura","tag-carbune","tag-crestere","tag-energie","tag-gaze","tag-industria-auto","tag-industrie","tag-inima","tag-nuclear","tag-ocean","tag-potential","tag-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/95706","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=95706"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/95706\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=95706"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=95706"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=95706"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5548\/10913669\/8\/100489626.jpg?height=525&width=700\")
<\/strong><\/p>\n
\nEUROPA SCINDAT\u0102. O \u015ftire de ultim\u0103 or\u0103 relev\u0103 c\u0103 Uniunea European\u0103 \u00ee\u015fi va reevalua \u00een acest an opinia despre fracturarea hidraulic\u0103 \u015fi problemele de mediu asociate. Deocamdat\u0103, Uniunea este scindat\u0103 \u00een privin\u0163a acestei tehnologii. Pe de o parte, Europa de Vest, unde \u0163\u0103ri ca Fran\u0163a sau Germania nu o privesc cu ochi buni, poate \u015fi de la ad\u0103postul unor pre\u0163uri amicale pe care le pl\u0103tesc pentru gaze, fie c\u0103 vin din Algeria sau Rusia, iar de cealalt\u0103 parte Europa Central\u0103 \u015fi de Sud-Est, unde Polonia, Ungaria, Rom\u00e2nia sau Bulgaria import\u0103 gaze la pre\u0163uri mai mari \u015fi sunt mai predispuse la mofturile Gazprom.<\/p>\n
\nIN INIMA EXPLOATA\u0162IILOR AMERICANE. Fiecare stat american are propriile legi.<\/p>\n
\nIMPLICA\u0162II SERIOASE. John R. Lyman, directorul programului de energie \u015fi mediu din Atlantic Council, o organiza\u0163ie creat\u0103 \u00een 1961 cu scopul de a \u00eencuraja continuarea cooper\u0103rii dintre America de Nord \u015fi Europa, spune c\u0103 extrac\u0163ia gazelor de \u015fist schimb\u0103 total economia SUA \u015fi pe cea mondial\u0103, av\u00e2nd \u201eimplica\u0163ii serioase\u201e. Dar cea mai important\u0103 problem\u0103 este cea a apei, utilizat\u0103 \u00een cantit\u0103\u0163i imense \u00een fracturarea hidraulic\u0103, tehnologia prin care sunt aduse la suprafa\u0163\u0103 gazele de \u015fist de la mii de metri ad\u00e2ncime. Pentru un singur pu\u0163 s\u0103pat \u00een vederea extrac\u0163iei gazelor de \u015fist se folosesc \u00eentre 3 \u015fi 5 milioane de galoane de ap\u0103, al\u0103turi de substan\u0163e chimice. Un galon este echivalentul a 3,78 litri, astfel c\u0103 la un singur pu\u0163 ar fi nevoie de 11,3-18,9 milioane de litri de ap\u0103 curat\u0103. \u00cen opinia opozan\u0163ilor exploat\u0103rii gazelor de \u015fist, tehnologia cauzeaz\u0103 cutremure. Cantit\u0103\u0163ile uria\u015fe de ap\u0103 injectate \u00een pu\u0163uri, amestecate cu nisip \u015fi chimicale, ies \u00eenapoi, pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eencepe produc\u0163ia de gaz. Aproape l\u00e2ng\u0103 fiecare pu\u0163 trebuie amenajat un iaz \u00een care este colectat\u0103 apa poluat\u0103. De multe ori, apa iese la suprafa\u0163\u0103 cu urme de radioactivitate, pe l\u00e2ng\u0103 poluarea cu substan\u0163e chimice. \u201e\u00cen SUA e aceea\u015fi problem\u0103 c\u00e2nd pui o eolian\u0103, un panou fotovolatic, o linie electric\u0103, ca la sondele de gaze de \u015fist. Nimeni nu vrea a\u015fa ceva l\u00e2ng\u0103 cas\u0103\u201e, spune Lyman.
\n\u201e\u00cen Europa, ca de altfel \u015fi \u00een SUA, va fi necesar s\u0103 se stabileasc\u0103 proceduri \u015fi mecanisme de compensare referitoare la inevitabilele stric\u0103ciuni fizice \u015fi distrugerile care vor ap\u0103rea din cauza camioanelor grele care transport\u0103 echipamente, materiale, ap\u0103 pentru fracturarea hidraulic\u0103 \u015fi eliminarea apei contaminate. (…) Vecinii \u015fi proprietarii de terenuri (unde se sap\u0103 pu\u0163urile – n.red.) vor fi afecta\u0163i de zgomotul produs de utilaje\u201e, se spune \u00eentr-un raport elaborat de Atlantic Council \u00eempreun\u0103 cu Institut Fran\u00e7ais des Relations Internationales.
\nExploatarea gazelor de \u015fist are \u00eens\u0103 \u015fi p\u0103r\u0163ile ei bune. Potrivit Alian\u0163ei Americane a gazelor Naturale (ANGA), companiile produc\u0103toare de gaze de \u015fist au contribuit anual, din 2005 p\u00e2n\u0103 \u00een 2010, \u00een medie cu 4,4 miliarde de dolari la bugetul federal sub form\u0103 de redeven\u0163e \u015fi au angajat 3,3 milioane de persoane. Un raport din decembrie 2012 al firmei de consultan\u0163\u0103 IHS (ihs.com) arat\u0103 c\u0103 anul trecut industria de petrol \u015fi gaze neconven\u0163ionale a contribuit cu aproape 238 miliarde de dolari \u00een valoare ad\u0103ugat\u0103 la economia american\u0103. P\u00e2n\u0103 \u00een 2020, contribu\u0163ia la PIB-ul SUA este estimat\u0103 s\u0103 creasc\u0103 cu 75%, la 416 miliarde de dolari. \u201eTotul este foarte polarizat. Atitudinea general\u0103 e \u00abgazul de \u015fist e aici \u015fi va r\u0103m\u00e2ne aici pentru multe decenii\u00bb. Practic, SUA abia acum fac reguli, dup\u0103 ce deja s-a apucat de s\u0103pat. \u00cen Europa distan\u0163ele sunt mai mici ca \u00een SUA, impactul va fi mai mare\u201e, spune Kirsi Jansa, jurnalist independent. Ea a realizat mai multe film\u0103ri \u00een zonele extrac\u0163iei de gaze de \u015fist, prezent\u00e2nd aspectele mai pu\u0163in pl\u0103cute ale acestei industrii. \u201eLumea este \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een dou\u0103: unii care nu vor deloc fracturare, al\u0163ii care vor, dar cu reglement\u0103ri clare\u201e, potrivit lui Hvozdovich.
\nDE CINE PARIEM? Descoperirea acestor uria\u015fe rezerve de gaze de \u015fist pune America
\n\u00eentr-o postur\u0103 \u00een care e deja obi\u015fnuit\u0103. Cea de lider. Dar asta e nimic fa\u0163\u0103 de ce va urma. Anume, exportul de gaz petrolier lichefiat. Masiv. \u00cen toat\u0103 lumea. \u201eChina \u015fi Rusia au cele mai mari rezerve de gaze de \u015fist, dar nu au tehnologia. Gazele de \u015fist ajung pentru 100 ani \u00een SUA, iar pre\u0163ul gazelor se va separa de cel al petrolului. Gazele se vor ieftini global dac\u0103 SUA vor exporta GNL. \u00cen Europa sc\u0103derea de pre\u0163 ar fi de 20%\u201e, a afirmat Brian Kelly, vicepre\u015fedinte al ANGA. O veste nepl\u0103cut\u0103 pentru exportatorii masivi de gaze spre Europa, precum Gazprom. \u201eGazele de \u015fist vor schimba tot. Europa are o oportunitate fenomenal\u0103 cu gazele de \u015fist, plus o schimbare mare \u00een rela\u0163ia cu vecinii. \u00cen SUA, pre\u0163ul gazelor s-a separat de cel al petrolului ca urmare a produc\u0163iei gazelor de \u015fist\u201e, spune Kelly. Potrivit lui Moors, SUA vor \u00eencepe s\u0103 exporte GNL \u00een 2014, clien\u0163i poten\u0163iali fiind India sau Coreea de Sud. \u201eGazul de \u015fist va distorsiona pia\u0163a. (…) Gazprom ne spunea c\u0103 gazele de \u015fist se vor termina \u00een 10 ani. Problema Gazprom este c\u0103 ei au contracte pentru gaze pe termen lung, pe sistemul \u00abtake or pay\u00bb, la un pre\u0163 legat de cel al petrolului exact \u00een cel mai prost moment. De aceea \u00eencearc\u0103 s\u0103 intre \u015fi ei \u00een sectorul de GNL\u201e, a mai spus Morrs. Care este situa\u0163ia Rom\u00e2niei \u00een acest context al luptei dintre titani? Variate voci, mai mult sau mai pu\u0163in oficiale, spun, de c\u00e2\u0163iva ani, c\u0103 Rom\u00e2nia mai are rezerve de gaze pentru \u00eenc\u0103 10-15 ani. \u00cen opinia autorit\u0103\u0163ilor, gazoductul Nabucco ar trebui s\u0103 mai reduc\u0103 din dependen\u0163a de gazele ruse\u015fti, dar problema acestui proiect este c\u0103 nici m\u0103car nu a \u00eenceput. \u015ei, chiar dac\u0103 ar \u00eencepe \u00een 2015, a\u015fa cum \u00eencrez\u0103tori sus\u0163in reprezentan\u0163ii companiei de proiect, primele gaze ar intra \u00een Europa prin 2019. Termen la care, mai mult sau mai pu\u0163in, sunt a\u015fteptate \u015fi primele livr\u0103ri de gaze din Marea Neagr\u0103. P\u00e2n\u0103 atunci, guvernul spune c\u0103 lucreaz\u0103 la o strategie energetic\u0103 pentru 2011-2035, care, dac\u0103 se mai las\u0103 mult a\u015fteptat\u0103, va fi dep\u0103\u015fit\u0103, la fel ca precedenta.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"