Saptamanile trecute, in BUSINESS Magazin a aparut un articol despre prima generatie de locatari ai noilor complexuri imobiliare, cei ce se vor muta in casa noua si al caror grad de satisfactie va influenta viitoarele dezvoltari imobiliare. Gradul de satisfactie de care e vorba depinde insa si cat de des le va pica reteaua electrica sau cat de des se vor opri gazele. Cum fac fata, asadar, companiile de utilitati dezvoltarii imobiliare rapide? <\/p>\n
„Fac fata greu“, este de parere Andreas Baude, directorul general al Veolia Apa Nova, concesionarul serviciilor publice de apa si canalizare din Capitala. Andreas Baude considera ca problemele vor aparea in special in partile orasului care se dezvolta brusc si dezordonat, precum zona de nord a Bucurestiului: „Zone precum Pipera sau comunele limitrofe, in care se construieste mult, vor intampina probleme cu utilitatile, deoarece nu s-au dezvoltat logic“. Explicatia lui Jean Constantinescu, analist al pietei energetice si presedinte al Institutului pentru Conservarea Energiei (IRE), este ca e greu ca actualele retele de utilitati sa faca fata cererii actuale, „mai ales atunci cand sunt diferente climatice“, iar principalele probleme tin de continuitatea asigurarii utilitatilor. „Cu atat mai greu va fi odata cu cresterea permanenta a numarului de clienti“, spune Constantinescu. <\/p>\n
Continuitatea (mai exact lipsa de continuitate) a serviciilor este insa numai consecinta cu care consumatorii se confrunta cand cade curentul, cand se opreste gazul sau apa calda. Cand clientii furiosi suna la call-center, furnizorii occidentali intrati pe piata romaneasca prin privatizari isi amintesc ca au stiut inca de cand au achizitionat respectivele companii ca presiunea care apasa asupra retelelor si asa invechite si suprasolicitate ale Bucurestiului va deveni problema lor. <\/p>\n
Pentru ca, asa cum stie de fapt toata lumea, Bucurestiul are cel mai mare ritm de crestere la consumul de utilitati din toata tara. La energie electrica, cel putin, Jean Constantinescu spune ca este „o mare greseala“ ca Agentia Nationala de Reglementare in domeniul Energiei si Guvernul fac strategia energetica pe baza cresterii medii a consumului populatiei din toata tara: „Cresterea medie a consumului de energie electrica, raportata pentru anul trecut, a fost undeva la 1,6% la nivel national, iar in Bucuresti a fost de aproape 7%“. Iar aceasta are relevanta pentru consumatorul final, deoarece furnizorii de energie si de gaze investesc in retele sumele provenite din tariful de distributie, dupa cum spune Jean Constantinescu – tarif care este decis prin strategie in baza unei cresteri medii a consumului. Asadar, consum subestimat, incasari mai mici din bugetele de distributie si sume mai mici de investit in imbunatatirea retelelor – acesta e lantul vicios care leaga contorul din apartament de Palatul Victoria. <\/p>\n
Totusi, fiecare dintre cei responsabili cu utilitatile au bugetele pentru investitii pregatite. Dar sunt ele suficiente? „Facem tot ce putem cu resursele disponibile“, raspunde diplomatic Andreas Baude, directorul Veolia Apa Nova. Strategia francezilor, prezentata cand au semnat contractul de concesionare a serviciilor de apa si canalizare cu Primaria Capitalei, a fost ca in primii cinci ani de contract (intervalul 2000-2005) sa se ocupe de contorizarea apartamentelor, de calitatea apei si de continuitatea serviciului, iar pana in 2010 sa se ocupe de dezvoltarea retelei. <\/p>\n
Asadar, daca in 2000 suma alocata extinderii retelei nu depasea 20% din buget, in 2007 a reprezentat 65% din bugetul anual de 25 de milioane de euro, iar acest procent va fi mentinut in urmatorii trei ani, spune Baude. Nu numai procentul va fi acelasi, mai estimeaza francezul, ci si suma va fi aproximativ aceeasi, deoarece cifra de afaceri a companiei va tinde sa se mentina la 120 de milioane de euro (nivelul din 2007) si in urmatorii trei-patru ani. „Oamenii au inceput sa reduca din consumul de apa, pentru ca si-au dat seama ca e scumpa, iar consumul s-a injumatatit, de la 450 de litri pe zi de persoana in 2000 la 220 de litri pe zi de persoana acum“, spune Baude, care spera ca pana in 2011 consumul sa se stabilizeze, pentru a putea face si planuri de crestere pentru companie. <\/p>\n
In contextul scaderii consumului, si mentinerea acestei cifre de afaceri poate fi dificila. Insa Andreas Baude se bazeaza pe doua sanse pe care piata i le poate oferi: reducerea pierderilor (prin imbunatatirea retelelor si prin lichidarea legaturilor clandestine la retele) si constructia continua de locuinte noi. „Spre deosebire de alte companii de utilitati care au depasit de mult capacitatea de baza a retelei, noi avem acum posibilitatea tehnica de a alimenta 3 milioane de consumatori, fata de 1,67 milioane, cati avem acum“, explica Andreas Baude. <\/p>\n
Ca sa ajunga la noii consumatori, Baude estimeaza ca ar trebui sa construiasca anual aproape 80 de kilometri de retea pe an pentru a alimenta viitoarele spatii rezidentiale si industriale care se dezvolta in jurul Capitalei. Deocamdata insa, ritmul de crestere a retelei este de 50-60 de kilometri pe an, ceea ce inseamna, conform unul calcul facut de seful Apa Nova, alimentarea a 2.500 de noi locuinte si a 150.000 de consumatori pe an. <\/p>\n
<\/p>\n
Nu numai la apa scade consumul si se revizuiesc cifrele de afaceri ale furnizorului francez. Si la ceilalti francezi prezenti pe piata de utilitati din Bucuresti, consumul scade. In 2007, din cauza temperaturilor ridicate, consumul de gaz a scazut, astfel ca Gaz de France anunta la mijlocul anului trecut un minus de incasari fata de 2006. Conducerea companiei spune insa ca iarna grea ii va duce totusi la un mic plus. <\/p>\n
Iar Gaz de France intentioneaza sa se extinda: programul de investitii pentru acest an prevede realizarea a 400 de kilometri de conducte. Insa nu in Bucuresti, ci „in localitatile deja alimentate cu gaze naturale, precum si in noile localitati unde vom infiinta distributii de gaze naturale“, dupa cum arata planul furnizat de companie. In ce priveste investitiile in zona Bucurestiului, pentru anul 2008 acestea vor fi de aproximativ 90 de milioane de lei (25 de milioane de euro), din care 80% vor merge catre reabilitarea retelelor si doar 20% catre extindere. <\/p>\n
Singurul capitol la care consumul nu scade, ci creste constant este energia electrica. In 2006, cand a castigat licitatia pentru EMS, Enel a cumparat 1,1 milioane de clienti si un consum anual de 377 de milioane de euro (peste 4,3 milioane MWh). Iar viitorul e limpede – nu numai ca vor fi mai multi consumatorii de energie, dar ei vor cere si mai mult curent, una din primele consecinte ale cresterii nivelului de trai fiind cresterea consumului de energie. <\/p>\n
Enel, care a platit statului roman 820 de milioane de euro pentru achizitia Electrica Muntenia Sud, cea mai concentrata distributie de energie din tara din punctul de vedere al numarului de locuitori pe metrul patrat, nu va avea insa numai cea mai buna crestere a consumului, ci si investitii importante de facut. Matteo Codazzi, country manager al Enel, nu a putut da mai multe detalii despre modul cum va fi repartizata suma de 1 miliard de euro programata a fi investita in retelele EMS in urmatorii zece ani. Motivul este ca tranzactia dintre statul roman si Enel nu a fost inca finalizata, dupa cum spun oficialii companiei italiene. <\/p>\n
Jean Constantinescu spune insa ca prioritare pentru Bucuresti sunt doua capitole: zona centrala a orasului si zonele care se dezvolta acum foarte mult din punct de vedere imobiliar. „Zona centrala a fost foarte neglijata, desi aici sunt cele mai vechi retele din Bucuresti si se adauga continuu clienti in aceste retele, ceea ce cronicizeaza problema“, considera Constantinescu. De fapt, si retelele cu o vechime de aproximativ 25 de ani, care sunt considerate aproape noi, au probleme, deoarece au fost dimensionate la un consum inferior celui actual. Iar zonele in care se construiesc cartiere de locuinte sunt problematice din aceeasi cauza, apreciaza analistul: prea multi clienti la o retea prea slaba. Analistul spera deci ca prima transa de investitii pe care o va face Enel, cu cele 400 milioane de euro care reprezinta jumatate din suma platita pentru EMS (si care va merge, conform contractului de privatizare, in investitii), sa rezolve o parte din problema. <\/p>\n
Dincolo de capacitatea retelelor, de care trebuie sa se ocupe compania de distributie a utilitatilor, unii dezvoltatori imobiliari s-au gandit din timp la modalitati de a deveni independenti din punctul de vedere al accesului la energie. Utilitatile in noile cartiere vor depinde de metoda aleasa de dezvoltatorul imobiliar, variantele fiind dictate de cele mai multe ori de dimensiunea proiectului sau de dimensiunea dezvoltatorului. Anchor Group, dezvoltatorul imobiliar turc care administreaza doua mall-uri (Mall Vitan si Plaza Romania), o cladire de birouri si un proiect rezidential, InCity Residences, si-a luat licenta de furnizor de energie electrica la sfarsitul anului trecut, cerand licenta pentru a furniza energie exclusiv in proiectele proprii. Aceasta inseamna ca grupul va putea sa negocieze direct cu un producator pentru a primi un tarif mai mic sau va putea sa cumpere energie de acolo de unde crede ca poate obtine un pret mai avantajos. <\/p>\n
Strategii similare au schitat mai multi dezvoltatori – cei mai multi dintre ei intrand in negocieri cu furnizorii de utilitati inca de cand proiectele imobiliare erau doar pe hartie. Numai ca, oricate metode ar imagina dezvoltatorii, furnizorul nu poate face decat sa asigure un pret mai bun, iar distribuitorul – adica, in cazul Bucurestiului, francezii si italianul – e cel ce trebuie sa duca firul sau conducta si sa se asigure ca functioneaza. <\/p>\n
<\/p>\n
Enel Electrica Muntenia Sud<\/strong> <\/p>\n DIRECTOR GENERAL: Matteo Codazzi \nVeolia Apa Nova<\/strong> <\/p>\n DIRECTOR GENERAL: Andreas Baude \nGaz de France Distrigaz Sud<\/strong> <\/p>\n DIRECTOR GENERAL: Bernard Arnaud Investitii programate<\/a> Doi francezi si un italian. Nu este inceputul unei anecdote, asa cum ar putea parea. Francezii sunt Veolia – Apa Nova si Gaz de France – Distrigaz Sud, iar italianul este Enel – Electrica Muntenia Sud. Cele trei grupuri straine care conduc utilitatile din Bucuresti trebuie sa conecteze toate constructiile noi la retele si sa asigure functionarea celor vechi.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[531],"tags":[8609,150,7978,7823],"class_list":["post-9567","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-energie","tag-electrica-muntenia-sud","tag-energie","tag-furnizori","tag-utilitati"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9567","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9567"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9567\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30674,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9567\/revisions\/30674"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9567"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9567"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9567"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nCIFRA AFACERI 2007: 450 mil. euro (un sfert din cifra de afaceri totala estimata de Electrica SA, in al carei portofoliu a fost pana la sfarsitul anului trecut Electrica Muntenia Sud)
\nCRESTERE FATA DE 2006: 23%
\nATRIBUTIILE COMPANIEI: intretinerea, extinderea si alimentarea Capitalei si a judetului Ilfov, precum si a municipiului Giurgiu <\/p>\n
\nCIFRA AFACERI 2007: 120 mil. euro
\nCRESTERE FATA DE 2006: 15%
\nATRIBUTIILE COMPANIEI: intretinerea, alimentarea si extinderea retelelor de apa pe raza administrativa a Capitalei. Veolia Apa a mai castigat insa licitatii si in orase limitrofe, cum ar fi Otopeni <\/p>\n
\nCIFRA AFACERI 2007: 960 mil. euro (estimarea companiei)
\nCRESTERE FATA DE 2006: 2%
\nATRIBUTIILE COMPANIEI: intretinerea si extinderea retelelor de gaze si alimentarea cu gaze a intregii zone de sud a tarii – 611 localitati in 19 judete, inclusiv Capitala <\/p>\n
\n
\nCe trebuie conectat <\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"