Raspunsul noului CEO al Telemobil, companie care opereaza sub brandul de telefonie mobila Zapp, la intrebarea asupra duratei mandatului sau in aceasta pozitie e „pana cand ne vom simti confortabil in acest business“. Dintr-un punct de vedere, Chris Bataillard are un statut interesant la Zapp: este propriul sau sef. Nu va renunta la functia de CEO pe care o detine in paralel la Zapp Holding, structura care coordoneaza cei doi operatori Zapp, din Romania si Portugalia. Cele doua fotolii de CEO pe care le detine la Bucuresti si Londra inseamna de doua ori mai multa presiune asupra celui care acum e responsabil cat se poate de direct pentru scoaterea din amorteala a exoticului operator CDMA in peisajul GSM european. <\/p>\n
Primul interviu in aceasta calitate l-a prins pe Bataillard intre doua sedinte. In cea premergatoare discutase cu managementul Zapp ce tipuri de servicii mobile sunt cerute de consumatorii romani, iar dupa plecarea reporterului BUSINESS Magazin urma sa participe la sedinta care dezbatea ce anume poate din punct de vedere tehnic si comercial sa ofere Zapp consumatorilor. Chiar si in timpul discutiei se scuza ca trebuie sa plece 15 minute, pentru o intrevedere cu Vijay Srinivasagopalan, directorul de operatiuni. <\/p>\n
Venirii lui Bataillard ii vor urma in viitorul apropiat o serie de lansari de produse noi (cel mai probabil, serviciul de internet mobil inclusiv in regim de roaming si eventual intrarea pe segmentul de convorbiri preplatite), cresterea numarului de angajati cu 10-15% pana la sfarsitul anului, de la 950 la finele lui 2007, si negresit ocuparea celor doua scaune ramase libere la sedintele din ultimele luni: cel al directorului de marketing si cel al directorului de resurse umane. <\/p>\n
Americanul Bataillard il inlocuieste pe fostul CEO pana acum doua saptamani, Piermario di Pietro. Schimbarea de conducere de la Telemobil a fost operata imediat dupa ce unul dintre actionari, conglomeratul Saudi Oger, controlat de familia Hariri, a cumparat participatia, egala ca marime, a Qualcomm. „In orice afacere este dificil sa conduci un joint-venture 50\/50. Qualcomm si-a atins obiectivul, iar acum si Saudi Oger poate obtine ce vrea din aceasta investitie“, explica aluziv cel care se afla la a treia achizitie a operatorului roman de-a lungul carierei. Pentru a intelege obiectivul Qualcomm, Bataillard muta discutia cativa ani in trecut. O va face de mai multe ori pe parcursul interviului pentru a explica fundamentele afacerii Zapp; fostul bancher de investitii trecut de prima tinerete e cea mai potrivita persoana sa faca asta gratie carierei sale incepute practic odata cu perioada pionieratului in telefonia mobila in Europa, dar si pentru ca, sub diverse forme, a fost tot timpul aproape de operatorul CDMA din Romania. <\/p>\n
Pentru Qualcomm, investitia a fost una strategica la momentul intrarii in afacere, in 2000. Activitatea de baza, acum ca si atunci, consta in vanzarea de chipset-uri – componente in echipamente telecom – si punerea la dispozitie a brevetelor pe care le detine, printre care cel pentru tehnologia CDMA, concurenta GSM. In acea perioada de inceputuri, Zapp era primul care dezvolta la scara nationala o retea CDMA in banda de frecvente de 450 MHz. „Toti ceilalti operatori, de la China la Indonezia, Vietnam si Scandinavia, se uitau la Telemobil pentru a studia businessul. Asa ca pentru Qualcomm a fost mai important ca anumite lucruri sa fie facute pentru a promova CDMA 450“, spune Bataillard. „Cand am inceput Telemobil, Saudi Oger avea ca obiectiv sa aiba o investitie de succes, iar Qualcomm – sa aiba o retea CDMA 450 de succes proprie.“ Acum, piata CDMA este suficient de matura; doar in China sunt livrate anual 10 milioane de terminale care folosesc aceasta tehnologie. <\/p>\n
Pretul tranzactiei este un subiect inchis. Pe site-ul Saudi Oger, informatia lipseste, iar comunicatul catre investitori de saptamana trecuta al Qualcomm, continand raportul financiar corespunzator ultimului trimestru fiscal, incheiat la 30 decembrie 2007, nu face referire distincta la amploarea acestei tranzactii. Indicii exista pe pagina de internet a Qualcomm – cel mai recent raport anual complet, cel din 2006, mentioneaza investitia in cei doi operatori Zapp din Romania si Portugalia prin intermediul firmei Inquam, adica cea prin care Qualcomm si Saudi Oger au controlat indirect Telemobil. „Am inregistrat pierderi de capital de 20 de milioane de dolari, respectiv 33 de milioane de dolari si 59 de milioane de dolari prin Inquam pe parcursul anilor 2006, 2005 si 2004, inclusiv o pierdere de 12 milioane de dolari rezultata din restructurarea din anul fiscal 2006“, se spune in raportul Qualcomm, care in 2006 inregistra un profit brut de 5,34 miliarde de dolari. Conform datelor disponibile la Ministerul Finantelor, Telemobil a avut in 2006 o cifra de afaceri de aproape 99 de milioane de euro si un profit net de 14 milioane de euro. <\/p>\n
Raportul anual anterior, cel din 2005, mentiona cu privire la Inquam un amanunt de alta natura. Potrivit acestuia, Saudi Oger are dreptul sa cumpere actiunile Qualcomm la Inquam exercitandu-si aceasta optiune care urma sa expire nu mai tarziu de 14 mai 2008. Pretul de achizitie prevazut in acest caz era de aproximativ 66 de milioane de dolari, iar Qualcomm comunica actionarilor ca nu anticipa asigurarea unor finantari suplimentare catre Inquam. <\/p>\n
<\/p>\n
Faptul ca aceasta etapa, anticipata de acum trei ani, s-a apropiat de termenul limita poate avea ca explicatie negocierile asupra pretului intre cele doua companii. Oficialii operatorului Zapp spun ca negocierile au durat mai bine de un an. O alta presiune pentru actionarii interesati sa continue explorarea posibilitatilor in Telemobil a reprezentat-o faptul ca prin castigarea licitatiei pentru o licenta de tip 3G in frecventa de 2.100 MHz, operatorul s-a obligat sa dezvolte o retea in aceasta banda in 19 orase din Romania pana in luna iunie 2008. Fara suportul Qualcomm, care nu avea vreun interes strategic legat de aceasta extindere de spectru, dar si constransa sa gaseasca variante de finantare pentru proiect, Saudi Oger a trebuit sa negocieze simplificarea actionariatului din Inquam. „Au fost disensiuni asupra strategiei si actionarii nu s-au putut intelege cine finanteaza ce. Noi eram foarte increzatori in licenta de 2.100 MHz. Celalalt actionar nu voia licenta. Care era solutia? De regula, intr-un joint-venture 50\/50 fie este participare comuna la costuri, fie nu participa nimeni. Credem ca acum e o optiune mai buna sa investim decat sa vindem“, declara noul CEO al Telemobil. <\/p>\n
Lucrurile au prins viteza la inceputul acestui an, Telemobil anuntand recent alegerea furnizorului de echipamente pentru construirea retelei de 2.100 MHz, producatorul chinez ZTE. Zapp lucreaza acum in paralel la expansiunea retelei existente, in 450 MHz si la construirea celei de 2.100 MHz. <\/p>\n
Odata cu separarea Qualcomm, dispare numele Inquam, al firmei ce controla cele doua retele Zapp, inlocuit de Zapp Holdings, care controleaza acum prin mai multe vehicule 99,99% din Telemobil si 100% din Radiomovel, detinatorul retelei Zapp din Portugalia. Inainte ca Saudi Oger sa preia partea Qualcomm, Zapp Holdings detinea 50% din Telemobil si 89% din Radiomovel. <\/p>\n
Inquam a fost proiectul lui Bataillard in 2000. Cu planul de afaceri pentru Inquam l-a atras familia in business pe Saad Hariri, fiul fostului premier libanez Rafik Hariri si care acum este manager general al Saudi Oger, grup cu active totale evaluate anul trecut de revista Forbes la 8 miliarde de dolari. Anul trecut, aceeasi revista estima averea personala a lui Saad Hariri la 2,3 miliarde de dolari. Qualcomm a apelat la Chris Bataillard pentru ca trecea drept un bun cunoscator al pietei de frecvente. „Inquam a fost numele initial. L-am facut cu scopul de a achizitiona licente, iar cei doi parteneri erau familia Hariri si Qualcomm. Cand am cumparat Telemobil, am cautat nume de piata si Telemobil nu era un nume prea bun. Am facut o lista cu mai multe si Zapp ne-a placut cel mai mult. Si am decis sa folosim numele si in Portugalia“, povesteste actualul CEO al Telemobil. „Am lucrat foarte bine cu ambii actionari, eu i-am adus in afacere. Dar niciodata doi actionari nu se inteleg 100%.“ <\/p>\n
La vremea aceea, Bataillard era un activ cumparator de companii telecom; a folosit cele 473 de milioane de dolari – in mod egal furnizate de Qualcomm si de familia Hariri – ca sa achizitioneze operatori pentru licente, in special in banda de frecvente de 450 MHz. Era perioada cand multi operatori isi indreptau atentia spre GSM in spectrul de 900 MHz (si ulterior spre sistemul UMTS, pe 1.800 MHz), renuntand la benzile de 450 MHz. A reusit sa aduca pentru Inquam licente de acest tip in tari ca Franta, Marea Britanie, Spania, Portugalia sau Maroc. In Marea Britanie, de exemplu, o investitie canadiana se dovedise falimentara, prin operatorul Dolphin. „Au investit un miliard de dolari si noi am cumparat cand firma era in faliment, cu 2 centi la dolar, 3 centi la dolar… Pentru cateva milioane am cumparat multe dintre frecventele lor“, spune Bataillard. Companiile cumparate astfel pentru frecventele detinute au fost fie vandute – cazul vanzarii Inquam Broadband din Germania catre operatorul american de retele Wimax NextWave – fie au primit investitii suplimentare, unde s-a considerat ca piata ofera oportunitati – in Romania si in Portugalia. <\/p>\n
Inainte de a forma Inquam, Chris Bataillard a avut o cariera de 20 ani ca bancher de investitii, mai intai pentru Goldman Sachs si apoi pentru JP Morgan. Primii zece ani a fost specializat in pietele de petrol si gaze, iar urmatorii in telecom, media si tehnologie. „Eram implicat in GSM inainte ca oamenii sa stie ce e acela GSM“, sustine Bataillard. Isi aduce aminte de momentul 1997, cand in Romania era organizata licitatia pentru primele doua licente de operatori GSM. Ca bancher la JP Morgan, responsabil pentru Europa, Orientul Mijlociu si Africa, Bataillard reprezenta Telecom Italia, grup interesat in acea perioada sa patrunda in Romania. „Eram in pole position la licitatie cu Telecom Italia si in ultimul moment am pierdut in fata celor doi castigatori (Connex si Dialog, n.red.). Dar cu ocazia aceea am aflat ca exista si Telemobil“, isi aminteste Bataillard. <\/p>\n
<\/p>\n
Chiar in acelasi an, Bataillard urma sa fie implicat in prima tranzactie care avea ca obiect Telemobil. „De la JP Morgan am ajutat guvernul sa cumpere Telef\u00f3nica si apoi am cumparat de la guvern pentru un fond de investitii.“ Americanul se refera la prima etapa dupa lansarea Telemobil, cand actionarul majoritar Telef\u00f3nica Spania, cu 60%, a facut exit catre holdingul Romanian Domestic Telephony, printre actionarii careia, alaturi de statul roman, se gasea si JP Morgan. <\/p>\n
Tot din postura investitorului de la JP Morgan, Bataillard a fost cel care, in urma cu 20 de ani, a orchestrat oferta publica initiala de actiuni a Orange, pe vremea aceea operator de telefonie mobila din Marea Britanie, detinut de British Aerospace. Ulterior, Orange a fost preluat de catre grupul France Telecom, care apoi a preluat integral operatorul roman de telefonie mobila Dialog. „A fost cea mai mare oferta publica initiala de la vremea aceea“, spune actualul sef al Zapp. <\/p>\n
Acum, doua decenii mai tarziu, Bataillard are in Orange jucatorul dominant pe o piata cu cinci operatori. Cel mai probabil nu va mai urma inca o runda de tranzactii care sa aiba ca obiect Zapp, spune Bataillard: „Nu am cumparat partea Qualcomm ca sa plecam. Finantarea prin credit e o optiune, fara indoiala – si apoi exista sprijinul familiei Hariri. In ciuda a ce se intampla acum pe pietele mondiale, exista multe banci dispuse sa finanteze acest activ al nostru“. <\/p>\n