{"id":9535,"date":"2008-01-28T12:54:49","date_gmt":"2008-01-28T12:54:49","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=9535"},"modified":"2026-04-02T11:06:04","modified_gmt":"2026-04-02T11:06:04","slug":"radiografia-celei-mai-mari-fraude","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=9535","title":{"rendered":"Radiografia celei mai mari fraude"},"content":{"rendered":"<p>Frauda de la Soc-Gen, daca va fi dovedita, va fi cea mai mare din istoria operatiunilor cu produse financiare derivate. Evident, intrebarea de pe buzele tuturor este cum a fost posibila, cum de nu a fost descoperita prin controalele interne sau externe? <\/p>\n<p>Raspunsul oficial a fost dat de presedintele bancii, Daniel Bouton, care a explicat ca traderul Jerome Kerviel, in varsta de 31 de ani, a acoperit timp de un an pierderile prin intocmirea a doua registre, unul real si unul fictiv. Valoarea reala a pierderilor a fost descoperita la 20 ianuarie, dar informatia a fost facuta publica trei zile mai tarziu, dupa ce institutia a gasit solutiile necesare acoperirii sumelor fraudate.<\/p>\n<p>Banca, a doua ca marime din Franta dupa valoarea activelor si intre primele 20 din lume, a acoperit integral cele 4,9 miliarde de euro (7,1 miliarde de dolari) printr-o majorare de capital social in valoare de 5,5 miliarde de euro, subscrisa integral de anericanii de la JP Morgan si Morgan Stanley. <\/p>\n<p>Soc-Gen a reusit sa atenueze socul negativ al informatiei prin miscarile efectuate, desi vestea a venit dupa anuntul referitor la diminuarea activelor bancii cu 2,05 miliarde de euro din cauza expunerilor pe piata ipotecara secundara din Statele Unite ale Americii. &quot;Pierderile datorate fraudei nu depasesc 0,4% din totalul activelor Societe Generale, deci au fost acoperite fara probleme&quot;, a declarat Patrick Gelin, presedintele Bancii Romane pentru Dezvoltare. Activele Soc-Gen depasesc 1.000 de miliarde de euro. <\/p>\n<p>Unul dintre zvonurile care circula pe piata il exonereaza de fapt pe Jerome Kerviel de raspundere. Pornind de la declaratiile oficiale, care il prezinta pe Kerviel drept un angajat &quot;junior&quot;, fara responsabilitati de calibru in cadrul departamentului de tranzactionare, zvonurile spun ca pierderile ar veni de fapt de pe urma expunerilor nefacute publice ale bancii. <\/p>\n<p>Angajati ai  BNP Paribas, cea mai mare banca din Franta, au declarat ca expunerile Soc-Gen pe piata ipotecara americana se ridica la 33 de miliarde de euro, iar anuntul privind diminuarea doar cu 2,05 miliarde de euro a activelor e incorect, pierderea fiind de fapt mult mai mare. <\/p>\n<p>Asa incat angajatul, traderul, n-ar fi aici decat un tap ispasitor. O avocata, Elisabeth Meyer, care a anuntat ca vorbeste in numele fraudatorului, declara la sfarsitul saptamanii trecute ca Jerome Kerviel nu a fugit nicaieri si asteapta invitatia politiei pentru discuta despre incident. Ramane de vazut daca respectivul e un &ldquo;geniu al fraudei&rdquo; sau doar un trader slab. Pana atunci, paguba de prestigiu ramane: agentia de evaluare financiara Fitch a revizuit negativ ratingul acordat Soc-Gen pentru datoriile pe termen lung, de la &quot;AA&quot; la &quot;AA-&quot; si ratingul individual de la A\/b la B.<\/p>\n<p>Frauda din Societe Generale a adus in memoria pietei incidentul similar din 1995 care a implicat una dintre cele mai vechi banci de investitii din Marea Britanie, Barings Plc. Traderul Nick Leeson angajat al sucursalei din Singapore a pierdut circa 1,4 miliarde dolari in urma unor operatiuni cu produse derivate. Desi pierderile nu par atat de mari comparativ cu cele de acum ale francezilor, problemele au fost extrem de grave pentru Barings. Ulterior, banca a fost achizitionata de catre olandezii de la ING pentru suma de o lira sterlina. Nick Leeson a efectuat operatiuni la termen cu randamente negative timp de trei ani pana ce a acumulat pierderile de 1,4 miliarde dolari, mascate prin raportari false. Nenorocosul englez a fost condamnat la inchisoare in Singapore. <\/p>\n<p>O pierdere de proportii, asemanatoare celei din Franta, este cea a fondului speculativ (hedge fund) american Amaranth Advisory LLC, din 2006. Frauda a fost in acest caz de 6,4 miliarde dolari, suma pierduta pe parcursul unei singure saptamani &#8211; cea mai mare prabusire din istoria fondurilor speculative, in urma careia Amaranth a disparut de pe piata. <\/p>\n<p>Mecanismul, pentru care autoritatile responsabile cu supravegherea pietelor l-au gasit vinovat pe conducatorul fondului, Brian Hunter, a fost de manipulare a preturilor la termen ale gazelor naturale. Hunter efectuase o miscare asemanatoare si in 2005, cand cotatiile gazelor naturale au fost extrem de volatile din cauza uraganului Katrina. In 2006 insa volatilitatea nu s-a repetat, iar preturile gazelor naturale au scazut. Traderul a incercat manipularea cotatiilor prin deschiderea de noi pozitii, rezultatul fiind pierderea de 6,4 miliarde dolari.<!--nextpage-->Manipularea preturilor cu scopul de a domina o anumita piata a fost semnalata si in Japonia in 1996. In acest caz, Yasuo Hamanaka, seful departamentului de tranzactionare pe piata cuprului din cadrul Sumitomo Corp., a derulat pe parcursul a zece ani operatiuni din care au rezultat pierderi in valoare de 2,6 miliarde de dolari. Traderul japonez a fost ulterior condamnat la opt ani de inchisoare. <\/p>\n<p>Hamanaka, cunoscut ca &quot;Domnul Cinci Procente&quot; deoarece controla, impreuna cu echipa, 5% din piata mondiala a cuprului, realiza cotatii artificiale pentru materia prima prin crearea de excedent sau deficit. Pierderile au fost cauzate de pozitiile pe care traderul trebuia sa le inchida cu randament negativ pentru a manipula cotatiile. Sumitomo Corp. ramane una dintre primele trei companii din lume pe piata de tranzactionare a materiilor prime. <\/p>\n<p>O frauda de ordinul miliardelor de dolari s-a petrecut in India in 1992, cu implicarea unui broker de mare succes in perioada respectiva. Harshad Mehta era un broker cu experienta de peste zece ani in domeniu si isi castigase reputatia dupa ce a iesit in profit din criza bursiera din anii &#8217;80. Avand propria firma de brokeraj la inceputul anilor &#8217;90, Mehta a obtinut fonduri de pe piata interbancara de bonduri, cu care a operat la Bombay Stock Exchange. <\/p>\n<p>In 1992 bursa indiana s-a prabusit, pierderile rezultate fiind de 1,3 miliarde euro, toate puse pe seama operatiunilor efectuate de Mehta. &quot;The Big Bull&quot;, cum era numit traderul, a ajuns la inchisoare, unde a si murit zece ani mai tarziu. Pe langa cele 72 de acuzatii penale, impotriva brokerului au fost deschise si circa 600 de procese civile, multe dintre acestea nefiind finalizate pana la moartea sa. <\/p>\n<p>Exista si fraude care au avut ca rezultat pierderi majore, dar nici un castig pentru fraudator. Un trader de la Allied Irish Bank, cea mai mare banca din Irlanda, a reusit sa piarda aproximativ 750 de milioane de dolari prin tranzactii pe piata internationala de schimb valutar (forex exchange). <\/p>\n<p>Pe langa pagubele provocate subsidiarei din SUA, unde era angajat, traderul John Rusnak a obtinut circa 850.000 de dolari din bonusuri salariale intre anii 1997 si 2001. Rusnak si-a acoperit pierderile tot prin raportari false catre banca-mama, operatiuni pentru care a fost condamnat la sapte ani si jumatate inchisoare. <\/p>\n<p>Un alt caz celebru pentru suma pierderilor, dar care nu implica operatiuni de fraudare este cel al americanului John Meriwether, director financiar al bancii de investitii Salomon Brothers si un pionier in arbitrajul cu venituri fixe (operatiuni cu certificate de trezorerie). Fondul de investitii Long Term Capital Management (LTCM), initiat de el, a crescut in doi ani, de la infiintarea sa in 1994, de la o capitalizare de 1,3 miliarde dolari la sapte miliarde dolari, insa a dat faliment in 1998 din cauza crizei financiare din Rusia, unde fondul avea o expunere ridicata. <\/p>\n<p>John Meriwether a mers insa mai departe &#8211; conduce in prezent propriul fond de investitii, JWM Partners, infiintat in 1999 cu 250 de milioane de dolari, suma ce crescuse pana la 2,6 miliarde dolari in 2006. <\/p>\n<p>Ingineriile financiare nu sunt o necunoscuta nici pentru romani. Cele mai cunoscute fraude din istoria financiara a ultimilor 17 ani raman Fondul National de Investitii (FNI) din 2000 si SAFI Invest din 1996. In ambele cazuri, fraudarea s-a produs prin evaluarea falsa a activelor detinute, iar in momentul prabusirii rascumpararea titlurilor a devenit imposibila. <\/p>\n<p>Principalii pagubiti in aceste cazuri au fost investitorii mici, nu bancile, iar pierderile s-au ridicat la 150 milioane dolari pentru FNI si la circa 40 milioane dolari pentru SAFI, lupta pentru recuperarea banilor si pedepsirea vinovatilor nefiind incheiata nici pana in ziua de azi.<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/articole-externe\/link.html?6506;2353160\"><br \/>\nCum se acopera pierderile<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/articole-externe\/link.html?6506;2353172\">Cele mai mari pariuri gresite<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Vestea pierderii celor 4,9 miliarde euro din cauza unei fraude provocate de un singur trader al Societe Generale (Soc-Gen) a socat intreaga lume financiara. Surpriza este cu atat mai mare cu cat a doua banca franceza ca marime este recunoscuta drept una dintre cele mai experimentate institutii din acest domeniu. Frauda, uriasa ca valoare, nu este insa singulara. Din 1995 pana in prezent au avut loc cel putin zece cazuri de fraude cu pierderi foarte mari.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[7267,8570,8574,8572,8571,8573,7457,8569],"class_list":["post-9535","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-banci","tag-derivate","tag-hamanaka","tag-hunter","tag-kerviel","tag-meriwether","tag-servicii-financiare","tag-soc-gen"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9535","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9535"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9535\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30649,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9535\/revisions\/30649"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9535"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9535"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9535"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}