Mai bine de jumatate de milion de posesori de telefoane mobile din toata lumea au descarcat recent de pe internet un ton de apel in care regele Spaniei, Juan Carlos, ii spune pe un ton agasat presedintelui din Venezuela, Hugo Chavez, „De ce nu taci din gura?“. Mica disputa dintre Juan Carlos si Chavez s-a petrecut in noiembrie trecut la un summit ibero-american desfasurat in Chile, unde faptul ca venezueleanul il tot intrerupea din discurs pe premierul spaniol Zapatero l-a enervat pe rege. Iesirea lipsita de diplomatie a regelui Spaniei a fost imediat exploatata, fiind transformata intr-un ton de apel – pe fundalul melodiei traditionale spaniole „La Cucaracha“ se aude la un interval de cateva secunde intrebarea „por qu\u00e9 no te callas?“, in traducere „de ce nu taci din gura?“. In cateva saptamani, acest ton de apel a generat vanzari de 2,2 milioane de dolari (1,5 milioane de euro). Cum ar putea fi justificata popularitatea unui asemenea ton de apel? Pe langa faptul ca sunetele presetate de producatorii de celulare sunt considerate plictisitoare si demodate, multi dintre utilizatori privesc tonurile de apel ca o metoda de a se exprima si, in cazul de fata, de a se dovedi la curent cu un subiect de discutie actual. Este drept, o parte dintre cei care au descarcat tonul de apel denumit „De ce nu taci“ au facut-o in semn de protest fata de presedintele Venezuelei, dar majoritatea au considerat acest incident drept amuzant si absurd in acelasi timp. <\/p>\n
Faima intamplarii e de altfel vizibila in lumea virtuala: la o cautare pe site-ul de continut video YouTube dupa fraza „por qu\u00e9 no te callas“ vor fi returnate in jur de 1.500 de rezultate, majoritatea legate de aceasta disputa politica, iar pe paginile retelei sociale Facebook, aceeasi fraza denumeste un grup de utilizatori. Si ar putea sa reprezinte si numele unui site, pentru ca pana nu de mult, daca tastati in browserul de internet adresa www.porquenotecallas.com, ati fi fost directionati catre site-ul de licitatii online eBay, unde numele domeniului a fost pus in vanzare pentru aproape 15.000 de dolari (10.000 de euro). <\/p>\n
„Tonurile de apel cu tema politica, dar nu numai, sunt in ziua de azi o afacere extrem de rentabila“, constata Jonathan Arber, analist al companiei de cercetare de piata Ovum Research. Potrivit estimarilor sale, piata mondiala a tonurilor de apel a depasit 5,2 miliarde de dolari (3,5 miliarde de euro) in 2007, dar cresterile intalnite pana acum se vor mai tempera din 2009, pe masura ce muzica pe mobil va depasi in popularitate nisa de piata a tonurilor pentru telefoane. <\/p>\n
In 2006, utilizatorii de celulare au cumparat tonuri de apel de 3,2 miliarde de dolari (in jur de 2,2 miliarde de euro), cifra echivalenta cu 10% din piata totala a muzicii, de 32,3 miliarde de dolari (22 de miliarde de euro). Comparatia nu e fara temei: Steve Mayall, angajat in cadrul companiei de cercetare a industriei muzicale Music Ally, sustine ca poate da detalii despre o persoana necunoscuta numai auzind tonul de apel pe care-l foloseste. „Eram in autobuz zilele trecute, cand un tanar de langa mine a primit un SMS. A fost de ajuns sa aud \u00abMessage from the dark side there is\u00bb (un ton de apel rostit cu vocea lui Yoda din filmul „Razboiul Stelelor“) ca sa-mi dau seama ca lucreaza in domeniul IT.“ <\/p>\n
La fel de bine, barbatii care aleg pentru telefonul mobil melodia „In Da Club“, a lui 50 Cent, e foarte probabil sa aiba o fire petrecareata. Iar femeile care aleg melodia „Big Girl (You Are Beautiful)“, interpretata de Mika, o fac foarte probabil dintr-o nesiguranta in ceea ce priveste propria persoana. „Un ton de apel spune foarte multe despre personalitatea individului, care opteaza in general pentru melodii in care se regaseste sau cu care se poate asocia“, spune Mayall. <\/p>\n
Alegerea unui ton de apel nu e grea, mai ales ca exista pe internet o multime de site-uri care ofera topuri ale celor mai populare tonuri de apel, cele mai multe fiind in general versiuni ale unor hituri muzicale, adaptate pentru telefonul mobil. Dar primul ton de apel care a ajuns in fruntea clasamentelor britanice nu a fost nicidecum o melodie cantata de Beyonce, 50 Cent sau Red Hot Chili Peppers, ci sunetul Crazy Frog, broscuta nebuna care scotea sunete asemanatoare cu cele ale motoarelor de motociclete vechi. Povestea acestui ton de apel dateaza din 2003, cand suedezul Erik Wernquist a desenat broscuta si i-a atasat sunetul specific, pe care l-a gasit tot pe internet. Doi sau trei ani mai tarziu, tonul de apel se putea lauda cu o evolutie spectaculoasa, fiind in topul clasamentelor saptamani la rand. <\/p>\n
Una dintre tendintele anului 2007, remarcata de mai multi analisti din industria muzicala, a fost faptul ca tonurile de apel au evoluat, comparativ cu anii trecuti, de la versiuni mai scurte ale melodiilor in voga la cantece intregi. Acestea nu sunt ascultate niciodata pana la capat, pentru ca majoritatea oamenilor raspund la telefon in mai putin de 30 de secunde, in timp ce durata melodiei depaseste de cele mai multe ori trei minute. Pe partea cealalta insa, avantajul melodiilor intregi este acela ca nu trebuie neaparat cumparate, asa cum se intampla cu tonurile de apel special create pentru telefoane. Este suficient ca posesorul de mobil sa aiba melodia pe computer, sa o transfere in memoria celularului printr-un cablu de date si sa o seteze ca ton de apel. Sau sa foloseasca tehnologia Bluetooth pentru a face transferul wireless de la un echipament la altul. <\/p>\n
<\/p>\n
„Muzica a fost dintotdeauna o metoda de divertisment populara, astfel incat a ajuns sa fie o sursa importanta de venituri pentru divertismentul pe mobil“, comenteaza Dan Winterbottom, analist al companiei de cercetare de piata Informa. Adica pentru placerea unui mare numar din cei 3,3 miliarde de utilizatori de telefoane mobile din toata lumea. Nu in toate cazurile aceasta logica functioneaza: unul dintre pionierii tonurilor de apel, compania Zingy, a anuntat la sfarsitul anului trecut ca va renunta la divizia tonurilor de apel, urmand sa se dedice livrarii altor tipuri de continut audio si video pentru celulare sub o alta denumire – Vindigo. Contraexemple sunt insa numeroase. Pentru Thumbplay, o companie newyorkeza infiintata in urma cu doi ani, intrarea pe segmentul de divertisment pentru telefoane mobile a fost o miscare inspirata; vanzarile companiei depasesc anual 100 de milioane de dolari (68 de milioane de euro). <\/p>\n
Performanta Thumbplay a atras recent investitori financiari – fondurile Bain Capital Ventures, SoftBank Capital, i-Hatch Ventures, Redwood Partners, New Enterprise Associates si Meritech – interesati de o intrare in capitalul firmei si eventual de o listare a acesteia la bursa. Daca ar vinde, intregul pachet de actiuni ar putea fi evaluat chiar si la 500 de milioane de dolari (peste 340 de milioane de euro), considera analistii. Iar aprecierea era facuta cu cateva saptamani inainte ca Thumbplay sa anunte o alianta de mare calibru cu MSN Mobile, portalul mobil al retelei MSN, in virtutea careia va furniza tonuri de apel, wallpaper-uri, jocuri si clipuri destinate utilizatorilor portalului. MSN Mobile avea in octombrie, conform comScore Media Metrix, peste 120 de milioane de vizitatori unici pe luna in SUA. <\/p>\n